Jocul este o modalitate de dezvoltare intelectuală, interpersonală și fizică a copilului. Cum reușește copilul cu deficiență de vedere, care tinde să stea departe de jocuri, să își dezvolte aceleași abilități și ce pot face părinții și profesorii pentru a-l stimula? Pentru a înțelege mai bine ce este jocul, vom încerca să îl definim. Adresând această întrebare mai multor persoane (adulți și copii) am obținut următoarele definiții:

• Jocul este o activitate bazată pe reguli, care ne detașează de viața cotidiană;

• Când ne jucăm suntem într-o altă lume, departe de problemele reale;

• Jocul este o schimbare, ne ajută să ne asumăm responsabilități fără consecințe reale;

• Jocurile ne ajută să cunoaștem lumea și să ne dezvoltăm deprinderi;

• Jocurile ne învață să respectăm norme sociale;

• Jocurile sunt activități imaginare, creative;

• Jocurile au ca scop relaxarea, participarea, competiția, cooperarea, corectitudinea, petrecerea timpului cu persoanele din jur;

Acestea sunt doar câteva din nenumăratele definiții pe care le putem atribui jocului. Citind cu atenție aceste definiții, observăm că principala calitate a jocului este aceea de a dezvolta aptitudinile sociale, apoi creativitatea, gândirea și imaginația. Nu doar copii se joacă! Jocul este plăcut și la vârste adulte deoarece omul are nevoie de relaxare, de evadare din cotidian.

Primul lucru important pe care părinții care au copii cu deficiențe vizuale îl pot face pentru a dezvolta aptitudinile intelectuale, sociale și fizice ale copilului este să se joace cu ei. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Washington, creierul are nevoie de iubire și interacțiune pentru a se dezvolta. Pentru a susține afirmația făcută mai sus, vă voi prezenta câteva motive enumerate de persoane diferite referitoare la motivația pentru joc. De ce ne jucăm?

• Pentru a ne relaxa

• Pentru a dezvolta strategii

• Pentru a învăța să câștigăm dar și să pierdem

• Pentru a depăși probleme

• Pentru a ne distra

• Pentru a învăța într-un mediu fără stres

• Pentru a interacționa cu cei din jur

• Pentru a îmbunătăți relații, etc.

Pentru a ne satisface aceste nevoi găsim o varietate de jocuri, însă 90% din acestea nu sunt accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere. Ce putem face în acest sens? Putem accesibiliza aceste jocuri? Răspunsul este da, însă pentru aceasta trebuie să găsim materiale potrivite și să cunoaștem câteva reguli de bază.

Principalele probleme care intervin atunci când vrem să adaptăm un joc pentru persoanele cu deficiențe de vedere:

• Imaginile

• Număr mare de piese

• Piese mici pe care nu se poate scrie în Braille

• Piese care sunt greu de deosebit

• Informație multă, prea multe detalii vizuale

• Direcțiile de orientare pe tabla de joc

• Materialele (carduri subțiri, care se deteriorează ușor)

• Nevoia de a păstra jocul cât mai aproape de original

• Păstrarea imaginilor pentru a nu deveni plictisitor pentru persoanele care văd

• Nevoia de a urmări în mod continuu mutările celorlalți jucători

• Culori diferite pentru fiecare jucător

• Inexistența diferențelor tactile

• Marginile neclare ale tablei de joc

• Timpul

• Instrucțiuni inaccesibile

Pot exista mai multe soluții pentru rezolvarea unei probleme. Depinde de ceea ce stabilim ca prioritate: să fie ieftin, să fie ușor de folosit, să poată fi jucat de mai multe persoane, să fie rezistent în timp, etc.

Iată câteva idei cu ajutorul cărora putem adapta jocuri diverse pentru persoanele cu deficiențe de vedere:

1. Imaginile

Trebuie să stabilim dacă este necesară sau nu. Dacă este o imagine importantă, ce reprezintă ea, ce simbol putem alege? Atenție! Dacă înlăturăm imaginile, jocul devine plictisitor pentru persoanele care văd. Se recomandă realizarea unor hărți simple, a unor forme și alegerea unor simboluri care vor fi trecute apoi în legendă.

1. Culorile

Standardizarea sistemului. Fie utilizăm diferite texturi, fie utilizăm puncte, ca de exemplu: nici un punct = roșu, 1 punct = galben, etc.

1. Reprezentări

Utilizarea unor folii de plastic, table de cuciuc, a modelării 3D (lut, plastilină). Tabla magnetică este foarte utilă atunci când jocul conține piese mobile.

1. Marcaje de orientare

Sensul deplasării pe tabla de joc poate fi ușor marcat cu 3D paint, pearl marker, etc.

1. Piesele jocului

Păstrarea și adaptarea pieselor cheie, eliminarea celor ce nu sunt absolut necesare. Piesele mobile trebuie fixate. Pentru aceasta se recomandă utilizarea magneților.

1. Timpul

Intervalul de timp necesar se stabilește în funcție de particularitățile grupului.

1. Legenda

Are rolul de a prezenta semnificația fiecărei piese.

1. Instrucțiunile

Instrucțiunile jocului vor fi scrise în Braille sau cu caractere mărite pentru a putea fi citite ușor. Regulile jocului trebuie modificate de cele mai multe ori, însă cel mai important este ca jocul să rămână cât mai aproape de original.

Jocurile trebuie introduse treptat, este necesară parcurgerea lor de mai multe ori pentru familiarizarea cu tabla de joc, piesele, regulile jocului, etc. Diferențele individuale influențează nivelul motivației. Jocul trebuie să fie atractiv pentru toți jucătorii.

Un lucru foarte important în procesul de adaptare a jocurilor pentru persoanele cu deficiențe de vedere este de a păstra totul cât mai simplu, cât mai clar.

Publicat de: Cristiana Adriana Rosi Cauacean în 11.11.2019 Vizualizări: 336 secţiunea: Articole pentru învățământul special

Comentarii: