Prima pagină >
Divertisment >
Muzeu virtual > Tătâroaică - Iosif ISER
Muzeu virtual
Galeria Naţională
Muzeul Naţional de artă Cluj
Tătâroaică - ISER Iosif
Iosif Iser (1881-1958), provenind dintr-o familie înstărită care încurajează talentul său artistic, îşi face studiile la München (1899-1904), la Academia de Artă, în clasa pictorului Anton Azbe. Unii exegeţi ai creaţiei sale consideră că Iser, în acest mediu este posibil să fi cunoscut şi ideile Iui Kandinsky. Alţi profesori münchenezi J. Herterick şi Carl von Marr au sesizat şi ei dotarea de excepţie a tânărului pictor. Alături de studiul acade¬mic, la München Iser colaborează cu desene la celebra revistă satirică „Simplizissimus", condusă de Thomas Theodor Heine. Această formaţie îşi va pune amprenta pe modul de înţelegere a formei în desen, Iser găsind -în concizia şi expresivitatea liniei- răspunsul la propriile sale întrebări cu privire la rosturile modulării duetu¬lui în imaginea plastică. Revine la Bucureşti în 1904 şi profesează cu succes grafica satirică şi politică; debutează cu pictură la Ploieşti şi apoi, aproape anual, organizează expoziţii personale la Bucureşti. Este atras şi de arta franceză după călătoria în 1909 la Paris. (Aduce chiar o expoziţie la Bucureşti cu reputaţi artişti francezi: Forain, Galanis, Derain). După 1910 începe să descopere farmecul priveliştilor româneşti, a oame¬nilor din Dobrogea - evident în concordanţă cu atitudinea europeană de recuperare prin artă a caracteristicu¬lui, uneori chiar şi a pitorescului. Apar acum tendinţe noi, originale, în pictura lui Iser care se întemeiază pe desenul angulos, o grijă statornică pentru construcţie, şi unele ecouri cubiste. Lucrarea Tătăroaica face parte din preocuparea accentuată a lui Iser de a dezvălui esenţa Dobrogei. Iser nu s-a apropiat de avangarda pro-priu-zisă, ci a optat pentru o zonă mai lirică a unui „modernism moderat" ca acela a unui Raoul Dufy sau Marie Laurencin. Este perioada peisajelor pariziene, multe prezente şi în muzeul nostru, pline de plăcerea dea picta verdele în toată modularea sa, pentru exprimarea vitalităţii peste care artistul caligrafiază rafinat câteva elemente de stabilizare a imaginii. (M.R.B.) Înapoi la lista lucrărilor
|