Prima pagină >
Divertisment >
Muzeu virtual > Scenă orientală - Carol POPP de SZATHMĂRI
Muzeu virtual
Galeria Naţională
Muzeul Naţional de artă Cluj
Scenă orientală - POPP de SZATHMĂRI Carol
Născut la Cluj într-o familie cu tradiţii interculturale care-i stimulează prin educaţie dispoziţiile native pentru
literatură, muzică şi arte vizuale, Carol Popp de Szathmări (1812-1887) se formează ca artist frecventând
- nesistematic - academii de artă (vieneze şi italiene) şi - statornic - muzee şi colecţii prestigioase din Austria,
Bavaria, Elveţia şi Italia. Călător pasionat, mereu în căutare de inedit şi de palpitant, se stabileşte în anul
1842 la Bucureşti. îşi amenajează un atelier de pictură mobilat şi decorat în stil oriental (care-i adăposteşte şi
colecţia valoroasă de artă şi arheologie), fondează un atelier fotografic (1850) şi dezvoltă o carieră artistică de
mare succes. Pictor căutat (portretist, cum el însuşi mărturiseşte, al „întregii haute vaulee"), acuarelist şi desenator
(inclusiv de plăci litografice) - plin de vervă (autor al unei vaste fresce cu valoare artistică si documentară
deopotrivă), editor si proprietar al unui jurnal săptămânal, fotograf apreciat (recunoscut, datorită
reportajelor realizate în războiul Crimeii - ca iniţiator, împreună cu englezul Roger Fenton - al fotoreportajului
de front), Carol Popp de Szathmări este una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti
din secolul al XlX-lea. Acordarea de către Alexandru Ioan Cuza, a funcţiei de „pictor şi fotograf al Curţii", calitate
care i se recunoaşte şi de către Carol I şi îi favorizează şi satisfacerea marii sale pasiuni: călătoria. Călător
pasionat prin Ţara Românească şi Ardeal, dar şi prin Occidentul Europei şi prin Orient, el consemnează
cu voluptate elementele pitoreşti ale locurilor, tipurilor umane, costumelor şi obiceiurilor. Motivul călătoriei
romantice - şi tentaţia orientalismului (generalizată) în pictura romantică a Europei epocii) se regăsesc în
Scena orientală (1868), compoziţie în care propensiunea către pitorescul exotic, specifică unei direcţii a romantismului,
este exprimată într-un limbaj temperat de educaţie clasică şi nuanţat de elemente de observaţie
analitică a realităţii. (L.D.) Înapoi la lista lucrărilor
|