Prima pagină > Divertisment > Muzeu virtual > Creanga de aur - Virgil FULICEA

Muzeu virtual

Galeria Naţională
Muzeul Naţional de artă Cluj

Creanga de aur - FULICEA Virgil

Sculptor, poet şi eseist, Virgil Fulicea (1907-1979) aderă prin opera sa la principiile de modernitate întreţinute la Cluj prin prezenţa Şcolii de Arte Frumoase de la Cluj al cărei părinte spiritual în domeniul sculpturii era Romul Ladea. Modest şi culti¬vat (îşi luase licenţa şi în drept) Fulicea credea cu tărie în forţa obârşiilor - gândurile şi sentimentele, frumuseţea spiritualităţii noastre, păstrată intactă în satul transilvan (la fel cu prietenul său de-o viaţă L. Blaga). Legende şi balade transilvane găsesc întruparea sub mâna de adevărat modelator a sculptorului, iar personajele istorice pe care le-a săvârşit din coincidenţă organică de gând şi simţire capătă valenţele fabuloase ale mitului, relevând esenţa eroică a fiinţării noastre, nevoia de echilibru şi armonie, de comuniune cu natura. Abordează original genurile consacrate ale artei de for public însă transformă motivul prin forme acuzat construite, abrupte, în care pulsează viaţa cu tensiuni abia reţinute, adăugându-i noi dimensiuni baladeşti, con¬tribuind la dezvoltarea sculpturii monumentale româneşti (Brâncoveanu, AndreiMureşianu, Baba Novac etc). Lucrările sale indiferent de perioadă sau gen se înscriu în ritmurile unei vitalităţi neslăbite. Autor al unui tratat de compoziţie în sculptură pentru studenţii săi de la Institutul de Artă Plastică din Cluj „Ion Andreescu", Fulicea a înţeles că în zbuciumul contempo¬raneităţii numai deplina unitate între concepţie şi realizare plastică este un mod artistic de a proclama bucuria de a trăi. Bucu¬ria senină, pură, înalţă. O astfel de atitudine ce promovează valorile unei cuminţenii, unei purităţi morale (Bobul, Ucenele, Mladă, Amintire etc), mărturisesc trăirea unui artist care în ciuda suferinţelor personale determinate de nedreptăţile imediat următoare celui de al doilea război mondial se află sub semnul unei alese seninătăţi interioare. Opera lui Fulicea se impune în plastica românească şi prin frumuseţea formei sculpturale, gândite pentru bronz, elegantă, fluentă, vitală, încorporând sugestii din ordonanţa vegetalului, îndelung căutate prin reluarea unor motive-esenţe de-a-lungul întregii sale creaţii plastice. Un astfel de motiv-esenţă este şi Creanga de aur din expunerea noastră, ecou solar al izbânzii lujerului-torso în confruntarea cu lumea. Fineţea modelării suprafeţei pe care lumina alunecă senină, învăluitoare, argumentează sublimarea formei, gingăşia sa poetică.

(A.R.)

Înapoi la lista lucrărilor