Prima pagină > Divertisment > Muzeu virtual > Călăreţul albastru - Hans MATTIS TEUTSCH

Muzeu virtual

Galeria Naţională
Muzeul Naţional de artă Cluj

Călăreţul albastru - MATTIS TEUTSCH Hans

Născut la Braşov, Hans Mattis Teutsch (1884-1960) după studii la Şcoala superioară de artă decorativă din Budapesta (1901-1902) se înscrie la Academia Regală din Munchen (1902-1905), la secţia de sculptură. Munceşte pentru a se întreţine atât la Leipzig, cât şi la Paris (1906-1908), dar îşi concentrează întreaga atenţie pentru a se cultiva în domeniul sculpturii, picturii şi muzicii. în 1932 Mattis Teutsch declara: „N-am avut de fapt etape. Nici maeştri. Sunt copil al secolului XX, iar ca artist am privit de la început dintr-o perspectivă fermă, pe drumul meu". Acesta mărturisire este valabilă, întrucât, într-adevăr, Mattis Teutsch şi-a edificat un univers original întemeiat pe un sistem teoretic propriu (este autorul unui volum intitulat „Kunst Ideologie"), dar acesta a fost elaborat în rezonanţă cu problematica de avangardă a epocii. îmbibat de formele Jugendstil care propunea imagini dinamice, linii sinuoase; totul pulsând de energie spirituală, Miinchenul artistic a fost un loc fertil pentru Mattis Teutsch, permiţându-i să-şi elaboreze propria sa poetică artistică - deja în 1910-1912 acuarelele sale mărturisesc această filiaţiune spirituală. Este preocupat, încă de pe acum, de dimensiunile cosmice ale existenţei, de puterea percepţiei vizuale în sensul cuvintelor lui Goethe: „Născut pentru a vedea, sortit să privească". Debutează la Budapesta în 1907 la Salonul Naţional, întreţine relaţii cu mişcarea „Der Sturm" (1913-1915) şi se alătură grupării „Ma", din Budapesta (1915-1917). Creaţia şi activitatea sa este legată de cercurile de avangardă şi după stabilirea sa la Braşov, în 1908, păstrând mai ales prietenia celor din „Abstracte Gruppe der Strum", expunând la Berlin în 1918-1921 împreună cu Paul Klee, Arhipenko, Chagall. Existau apropieri între modul de concepţie al imaginii plastice la Mattis Teutsch şi grupul artistic din jurul lui Kandinsky, Javlensky, Wereffkin, Hecker, Stern. De altfel opera lui Mattis Teutsch a fost mereu comparată de principalii săi exegeţi, cu imaginile Iui Kandinsky sau Franz Marc. Cel mai adesea este alăturat tipului de imagine elaborat de gruparea „Der Blaue Reiter", cunoscută direct sau mediat. Lucrarea din Galeria Naţională a Muzeului nostru este intitulată chiar Călăreţul albastru şi datează din 1925. Mattis Teutsch se alătură miş­cării de la „Contimporanul", participând în 1924 la prima expoziţie internaţională a avangardei la Bucureşti, alături de Brâncuşi, Klee, Arp, Marcel Iancu, Maxy. Totodată va fi prezent si în marea expoziţie abstractă internaţională de la Berlin, 1928. în 1929, Mattis Teutsch declara: „Ţelul meu este să creez prin mijloace pic­turale şi plastice opere abstracte, care prin destinul lor artistic pot duce o viaţă de sine stătătoare, dizolvate în stări sufleteşti pure. Realizez în principal compoziţii, în care punctul de plecare este omul, omul în vibraţia sa sufletească... Sesizarea emanaţiilor lor ritmice care trec prin nucleul vibraţiei interne determină opera. Con­strucţia lucrărilor constă în mişcări ritmice colorate prin contraste reci, calde, luminoase puncte de linişte, mişcări concentrice şi excentrice care se armonizează cu un anume scop." Căutarea aceasta muzicală de armonizare a elementelor atât în pictură, cât şi în sculptură este năzuinţa esenţială a creaţiei sale. Intitulate Flori sufleteşti sau Compoziţie cel mai adesea, imaginile sale evocă o apropiere de avangarda europeană (în prin­cipal „Der Blaue Reiter") sau românească; însă universul original al lui Mattis Teutsch poartă, mai presus de orice, amprenta antroposofiei lui Rudolf Steiner, pe care în mod evident o cunoştea şi o acceptase artistic. Opera sa, singulară, valoroasă, marchează cristalizarea unor principii originale, novatoare ale avangardei, con­tribuind la dezvoltarea artei româneşti.

(M.R.B.)

Înapoi la lista lucrărilor