Prima pagină > Divertisment > Muzeu virtual > Cap de fată - Ion GEORGESCU

Muzeu virtual

Galeria Naţională
Muzeul Naţional de artă Cluj

Cap de fată - GEORGESCU Ion

Epoca, formaţia sa, totul pare să contribuie la alăturarea sculpturii lui Ion Georgescu (1856-1898) experienţei plastice ce derivă din neoclasicism (mai ales în ceea ce priveşte programul de reprezentare). Ion Frunzetti socoteşte că cele două mari talente din epocă în sculptură, Ştefan Ionescu Valbudea şi Ion Georgescu au determinat ca: „desfăşurarea istorică a procesului de consti¬tuire a stilului propriu şcolii româneşti de artă să-şi abrevieze pentru cazul sculpturii durata firească, prin faptul simplu al con¬sumării etapei clasicismului şi romantismului în aceeaşi perioadă, adică în ultimul sfert al veacului al XlX-lea. Etapa clasicismului o rezumă experienţa lui Ion Georgescu". După studii cu Storck la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti (1872-1877), Ion Georgescu pleacă la Paris unde va studia cu E. Delaplanche, care făcea parte din succesiunea plastică a lui Carpeaux şi era atras de lumea quattrocentoului italian. Convingerile sale despre viaţă ca principala sursă de inspiraţie a artei, afinităţile sale de temperament şi sensibilitate cu arheologul şi estetul Al. Odobescu - adânc şi rafinat cunoscător a Renaşterii ca şi cu arhitectul I. Mincu - însufleţit de o profundă preţuire faţă de tot ce a creat poporul nostru, îl vor feri pe Georgescu de factice, de convenţional. Originalitatea şi prospeţimea limbajului său va precumpăni faţă de rigorile canonului clasicist. Georgescu îmbrăţişează toate genurile sculpturii statuare sau monumentale - el fiind în esenţă un maestru al modelării pentru bronz. în dinamismul şi vigoarea formelor este totdeauna prezentă bucuria modelării trupului, iar sentimentul poetic precumpăneşte asupra dramei. în Galeria Naţională este expusă lucrarea Cap de fată, teracotă, una dintre cele mai valoroase portrete din creaţia lui Georgescu, comparabilă doar cu portretul luliei Haşdeu. Portretul este simplu şi clar modelat, gingaş însufleţit de o licărire interioară ce se revarsă prin ochii larg deschişi ce poate fi încadrat în ultima perioadă de creaţie a sculptorului.

(A.R.)

Înapoi la lista lucrărilor