Prima pagină >
Divertisment >
Muzeu virtual > Transparenţe - Eugen GÂSCĂ
Muzeu virtual
Galeria Naţională
Muzeul Naţional de artă Cluj
Transparenţe - GÂSCĂ Eugen
Este emblematic modul în care Eugen Gâscă (1908-1989) şi-a păstrat nealterat cultul pentru o anume sonori¬tate şi specifitate a expresiei. Dăinuia în străfundurile fiinţei sale realitatea primelor impresii şi trăiri plămădite în contact cu lumea satului din câmpia transilvană. Dornic să reactualizeze semnificaţia acestor trăiri va provoca o însufleţire a miturilor arhaice prin care freamătul generaţiilor trecute se insinuează în exis¬tenţa noastră. Cel mai adesea suprafaţa pictată se populează cu făpturi eterice, diafane, care plutesc într-un spaţiu nedefinit, mirific. Ele schiţează necontenit gesturi ritualice: ocrotesc sau mângâie tandru o floare (această simbolică esenţă a vieţii biruitoare), se arcuiesc sau înclină generos asupra pământului cultivându-1 sau recoltează solemn darurile unei munci rodnice, se asociază într-un dans perpetuu, într-o ascensiune pe verticală sub impulsul unor nobile sentimente sau aspiraţii: de puritate, candoare şi miracol, de iubire calmă, curată şi statornică, de linişte şi echilibru. Un edificator exemplu este şi subtila compoziţie Transparenţe din Galeria Muzeului clujean. Element esenţial al configurării - culoarea - este distribuită prin mătăsuiri de tonuri îndelung filtrate, orchestrându-se în infinite nuanţări de griuri-albăstrui. De aceea formele devin volatile, transparente, unificându-se cu atmosfera din jur a cărei emanaţie par. Se manifestă în pictura lui Eugen Gâscă o constantă preferinţă pentru plasarea motivului în ceasul de vrajă aflat la cumpănă dintre lumină şi întuneric, în amurg, în incertul dimineţii sau sub clar de lună. Pe planul sensibilităţii înregistrăm deci afirmarea unei vibrante porniri romantice. Asemenea autorului „Poemelor luminii", Lucian Blaga, picto¬rul, cu văpaia spiritului său a dorit şi el să sporească „a lumii taină". De obicei lumina se prefiră calm şi egal asupra formelor şi spaţiului, cufundate într-o stranie senzaţie de atemporalitate. (N.L.) Înapoi la lista lucrărilor
|