Prima pagină > Divertisment > Muzeu virtual > Şomeri pe o bancă în Gşmigiu - Max HERMANN MAXY

Muzeu virtual

Galeria Naţională
Muzeul Naţional de artă Cluj

Şomeri pe o bancă în Gşmigiu - HERMANN MAXY Max

ersonalitate complexă, Maxy Max Hermann (1895-1971) a fost pictor, grafician scenograf, director al Muzeului Naţional de Artă al României între 1949-1971. S-a născut la Brăila. Studiază la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti cu Ressu şi Storck, între 1913-1916 şi la Berlin, în 1922, cu Arthur Segal. Apropiat de Ressu şi Iser, dar şi de Ross, el va fi interesat de construcţia lucidă a imaginii plastice. Acesta luciditate va fi baza interesului său pentru expresionism, cubism, constructivism - îl găsim expunând în 1922 la „November Gruppe" în Berlin şi are o expoziţie personală la Galeria „Der Sturm" a lui Herwarth Walden. Reîntors în ţară se apropie de cercurile de la „Contimporanul" şi iniţiază prima expoziţie a acestui grup de artişti din avan­gardă în 1924, cu invitaţi din străinătate. Maxy este întemeietorul revistei „Integral" şi al grupării sale artis­tice. Colaborează Ia revista „Punct", de orientare constructivistă. Atras de ideea unităţii în toate domeniile artei a Bauhausului, înfiinţează o academie de artă decorativă, transformată (în 1928) în studio de artă deco­rativă. După o călătorie la Paris (1926) se ocupă şi cu scenografia de factură expresionistă, preocupare reluată în anii '40 pentru teatrul evreiesc Baraseum. Realizează ilustraţii de carte pentru Saşa Pană, Ilarie Voronca. Dacă în prima perioadă de creaţie pictura sa se apropie de elaborări de tip cubist-analitic şi sintetic (în patri­moniul nostru figurează o lucrare de cubism sintetic - Compoziţie cu vase, 1929) după 1930 se poate observa în opera sa o domolire, o intrare treptată într-un modernism mai ponderat, cu reminiscenţe de constructivism şi ecouri expresioniste. Lucrarea Şomeri pe o bancă în Cişmigiu din Muzeul nostru este una dintre cele mai valo­roase lucrări din acesta fază de creaţie cu vădite ecouri expresioniste, databilă 1936. In funcţie de accepţiunea formulării imaginii Maxy acordă importanţă savantei organizări pe zone de culoare - faza cubismului sintetic - cu un caracter decorativ, ca mai apoi, forma voit constructivă să fie dominată de duetul puternic modulat în fază cu ecouri expresioniste. Creaţia sa picturală a deschis noi orizonturi în pictura românească interbelică contribuind la racordarea acesteia cu mişcările novatoare ale avangardei europene.

(M.R.B.)

Înapoi la lista lucrărilor