Sari la conţinut

ENGLISH ENGLISH Language | ROMÂNĂ Limba ROMÂNĂ

+ Mărește textul - Micșorează textul

Caută Prima pagină  Contact


Muzeu virtual


Galeria Naţională
Muzeul Naţional de artă Cluj



Alee la Sighet - HOLLOSY-CORBUL Simion



In cazul lui Simion Corbul-Hollosy (1857-1918) reputaţia profesorului a depăşit-o cu mult pe aceea a pictorului, cu toate că şi în sfera creaţiei originale s-au înregistrat revelatoare izbânzi cromatice şi spirituale. Explicaţia survine de la efectele spectaculoase şi benefice ale generoasei sale vocaţii de pedagog, care va modela solid şi durabil sensibilitatea a peste 1.000 de tineri care i-au stat în preajmă; frecventând mult căutata sa şcoală particulară de pictură pe care a deschis-o la München (în 1886), transferându-i pe timp de vară statutul şi eficacitatea Ia Baia Mare (1896-1901), Fonyod-Balaton (1902), Hunedoara (1903) şi Teceu (până la sfârşitul vieţii, cu două întreruperi estivale când îşi instaurează tabăra la Sighetul Marmaţiei (oraşul natal) în 1913 şi Gilău-Cluj, 1915). Ca ripostă la rigiditatea soluţiilor academice promovate în ateliere conduse de pictori cu prestigiu în epocă precum Azbe, Knirr sau Lenbach) Hollosy câştigă rapid simpatia a zeci de cursanţi proveniţi din ţări central şi est-europene, cărora li s-a recomandat cu insistenţă să substituie rutina oficializată cu vibraţia poetică a plein-air-ului. Principiile şi îndemnurile sale practice s-au dovedit fertilizatoare, la Baia Mare constituindu-se în timp un centru artistic a cărui reputaţie avea să depăşească curând fruntariile provinciei. Intre sistemul pedagogic „hollosyan" şi factura soluţionărilor formale aplicate în procesul propriei creaţii există coeziune, o certă unitate de gând şi de finalitate estetică. După un început în care prioritate au avut-o abordările pline de sinceritate şi nerv, inspirate de realităţile mediului rustic, Hollosy se orientează spre transpuneri mai subtile, cu răsfrângeri către poetica simbolistă şi postimpresionistă. Peisajul din galeria Muzeului clujean, Alee la Sighet (1913) recomandă robusta vitalitate a unui temperament care se exprimă printr-un tensionat duet nervos, apelând la dense împăstări de verde, fin modulate de infiltrările unui galben solar care face ca suprafaţa picturală să primească o tonică vibraţie.

(N.L.)

Înapoi la lista lucrărilor

Site creat din 2006 și dezvoltat până în 2024 de Departamentul IT Pontes