Corespondenţă din Canada

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 10 Noi 2012, 11:26

In lipsa uneor inspiratii de compozitie literara, scriu ceva constatari care, si ele,sunt interesante.Iata despre ce este vorba.
Trecand printr-o zonaimpadurita situata pe niste inaltimi locale dominante, am fost impresionat de revelatia ce am avut-o, dupa ce am facut legatura dintre denumirea locurilor pe care le strabat si aspectul microzonei. Desi am trecut de mai multe ori pe aici si inca in unul similar, abea acum, cum se spunr "mi-a cazut fisa ".
Mergand la un mare magazin,situat cam departe de casa, am trecut prin mai multe micro forme de relief. Precizez ca microzona este impadurita,desi se afla in oras, orasul Burnaby.Arata ca padurea Faget, iar casele sunt pierdute prin padure si verdeata.Dupa ce am urcat inaltimea, am vazut un mic obelisc,ce are sus o tabla lamuritoare, cu numele de CARRIBOO HEIGHTS = Inaltimile Caribu. Caribu este un ren sau elan, in denumire americana.Cand am inceput coborarea, am vazut ca soseaua se numeste CARRIBOO ROAD =Drumul renilor Caribu. Drumul coboara serpuit pana la nivelul ce la mai de jos, fiind umbrita de o fermecatoare padure de foioase, aflata sub cele mai fantastice combinatii coloristice ale toamnei. La capatul de jos, alta denumire interesanta, numita CARRIBOO PLACE =Locul de adunare a renilor Caribu. Acestv loc se afla la capatul traseului de migratie al acestor superbe animale, care iarna migreaza din MARELE NORD, in locuri mai calde, cu zapada putina, cum este aceasta microzona. Acest lucru explica si densitatea mare de asezari indiene in aceste locuri.
Similar cu CARRIBOO, nu departe de aici, cam la vre-o 15 km. se afla un loc similar pentru cerbi. Aproape in mijlocul orasului Burnaby, se afla un superb lac, care de la o distanta de cativa zeci de metri, seamana cu LACUL DE ARGINT, descris magistral de Karl May si se numeste LACUL CERBULUI. In jurul lacului se afla o padure destul de intinsa in intravilan, numita PADUREA CERBULUI, iar drumurile de aici se numesc CALEA CERBULUI si STRADA CERBULUI. Explicatia este aceeasi, iar lacul era cautat pentru apa.
Cam aici despre acestea.
Timpul s-a racit simtitor, la noapte ajungand la zero grade. Mai am cate ceva dar sa ma fac bine de sindromul "Madam roz"
Calde salutari la toata dinastia -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 11 Noi 2012, 10:25

Salut!
Aici, in Canada, luni
este zi libera, deoarece maine, duminica 11 noe,este REMMEMBERANCE DAY, Ziua aducerii aminte, ziua rememorarii, intr-un cuvant ZIUA EROILOR . In aceasta zi, natiunea canadiana aduce un omagiu celor cazuti pe campurile de batalie, oriunde au fost ele si in orice perioada a istoriei acestei tari. Intrega natiune aduce un omagiu veteranilor, oriunde s-ar afla ei. Pe scurt, isi sarbatoreste eroii cazuti sau in viata, eroii neamului acestei tari.
Cu mai multe zile inainte de aceasta zi, multa populatie, de diferite varste, si-au pus in piept semnul omagial, care consta dintr-o rondela rosie si la mijloc cu un nucleu negru, prins in stanga hainei, in dreptul inimii. Sa spun drept, m-am uitat la unii atent, si se vedea pe fata lor mandria si fala de a purta acest insemn popular si distinctiv.
Conform legislatiei canadiene, daca ziua de sarbatoare cade intr-o duminica, automat ziua libera va fi lunea, fara alta hotarare.
Pana acum, in acest an, a mai fost o zi, de recunostinta, numita THE GIVING DAY- adica ziua recunostintei ce o dau cetatenii acestei tari, primilor colonisti, care in iarna anului 1511, au supravietuit in conditii de maxime greutati si lipsuri. Atunci au hotarat ca anual sa aduca multumiri lui Dumnezeu ca au scapat si reusit sa se stabileasca aici. Este vorba de primii colonisti veniti din Europa si stabiliti in actuala provincie Quebec, la gurile fluviului Sfantul Laurentiu.

Aceasta zi se sarbatoreste anual in ziua de luni din a doua saptamana a lunii octombrie.
In legatura cu Ziua Eroilor, am prins finalul unui mare concert sustinut de orchestra si fanfara US ARMY, in Canada.Atatea fireturi si sclipiciuri nu am mai vazut. La final a interpretat ceva eroic, ca in acel moment sala a izbucnit in urale si ovatii, iar o parte din vet
erani, cu multe decoratii, au inconjurat scena,scandand in ritmul orchestrei.
Ma astept maine la manifestari omagiale, iar la nivel centr, la o parada militara. Nu stiu ora, dar sper sa prind ceva.
In alta ordine de idei, aici minimele ajung la minus 1 - 2 grade, cu ploi serioase de la amiaza incolo, apoi precipitatii mixte.
Imi cer scuze pentru despartirea in silabe si spatiile ramase albe, dar ele apartin acestui idiot genial, care - ca si magarul lui Buridan - face pocinoage cand nu ma astept.
Cu multa dragoste la toti -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 12 Noi 2012, 11:06

A mai ramas sa vizitam Orasul de sus, numit UPTOWN.Partea de sus incepe de la o schimbare de panta a terenului, asa cum ar fi Clujul de la inceputul Caii Turzii si pana in varful Feleacului.
Aici turistii incp sa se imputineze, mergand doar cei care vor sa viziteze aceasta parte de oras, si cei care sunt turisti montani si doresc sa urce pe pantele unde sunt partiile de ski, sau vor sa mearga mai sus..Ca aspect, se imputineaza localurile de consumatie alimente si bauturi, in favoarea celor care tin numai alimente si bauturi energizante,sau care nu necesita mult timp de consum.in acelasi timp, se inmultesc magazinele care desfac materiale sportive, prin vanzare sau inchiriere. Mai sus, sunt vile de odihna spotivilor si personalului intre competitiile aceleasi zile, sau pentru personalul care a coborat si urmeaza dupa un scurt timp sa urce din nou, precum si cabine, dar ceva mai mari pentru pastrarea materialelor sportive intre doua competitii. Acum fiind vara, multe sunt goale, fiind inchiriate turistilor, sau cuprind materiale de sporturi montane pentru vara, cum ar fi SKATEBOARDUL SI SNOWBOARDUL, sau echipament de drumetie. Nici un spatiu nu se pierde, totul fiind pus in balanta caastigului.
Se vad bine, in conservare, poate pana la iarna sau cu alte ocazii cu competitii de anvergura, instalatiile electronice de marcat diferite momente ale curselor sau clasamentele pe parcursul probelor. Se pastreaza liniile de sosire, gardurile despartitoare dintre piste si spatiile de asteptare la teleferice si telecabine. Fiind vara, dintre toate, functioneaza una, pentru turistii de inaltime.
Aici s-au desfasurat probele alpine de coborare, slalom, snowboard si viteza, in cadrul Olimpiadei de la Vancouver. Sunt 4 piste de coborare, dar fara zapada, terenul fiind gol si cu iarba alpina, in mod natural. Mai sunt jos, diferite panouri de avertizare si indrumare a spectatorilor in timpul competitiei. Eu nu am fost sus, dar am observat ca telecabina urca plina si cobora tot plina. Nu se faceau curse decat cu telecabina plina. Pe langa aceasta, pe langa piste, unde sunt spatiile pentru spectatori, se vedeau un numar insemnat de turisti, cam de toate varstele, care cu echipament adecvat si rucsacul in spate, atacau panta muntelui, spre beneficiul sanatatii lor si a placerii de escaladare.
Sus, din discutii si scheme,am aflat ca sunt instalatiile de pornire in curse, cronometrarea electronica, cabine de asteptare, posturi de prim ajutor, incaperi pentru personalul de serviciu, comisiile de arbitraj si evidenta, intr-un cuvant tot ce trebiuie pentru un concurs dintre cele mai complexe.
Diferenta de nivel este mare, cam 1500 metri, intre plecare si sosire. Toate acestea, sus, se afla pe un platou natural ce permite o activitate aerisita, lejera. Pana aici, zona este cu vegetatie de conifere si verdeata, insa de aici mai sus, unde zboara numai vulturii, sunt doar piscuri golase, colturoase, ascutite,de neurcat pentru neinitiati in alpinism, care se ridica la inaltimi de peste 3500 metrii. Pe varfuri, desi era vara, exista zapada, care nu se topeste niciodata, ca in toata zona prin carw am venit de la Vancouver.
Pentru amatorii de patine cu rotile si ski cu rotile, s-au amenajat piste laterale, care aveau mare trecere, fiind populate full.
Cam acestea ar fi de scris, desi mai sunt chestii de amanunt si finete, care nu-si au rostul in acest material. Cu acestea incheiem relatarea de la aceasta superba statiune turistica, pe drept cuvant, numita PERLA AMERICII DE NORD.
Salut cu drag la toti din dinastie si cei de omenie -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 13 Noi 2012, 10:33

Ne aflam pe aeroportul din Banckok, ajunsi cu cursa companiei engleze, BRITISH AIRWAYS, care facea legatura intre TOKYO si LONDRA, care a facut escala aici. Pasagerii, in principal erau participanti la festivalul din aceasta tara ce se deschide a doua zi, la care va participa si personalul avionului, stand cam doua zile, urmand sa iamai departe, persoane ce se intorc acasa de la festival, inainte de terminarea lui, sau personal ce au avut afaceri in THAILANDA. Deja erau suficienti doritori de intoarcere, deoarece unele trupe si-au consumat repertoriul in primele doua zile. Toate ar fi bune si la locul lor, daca eroii noastri erau mai ponderati in a se aventura in necunoscut, asa cum se va intampla si acum. Mai aveau putine zile pana sa se intoarca acasa si sa se prezinte la firma, dar microbul acesta al aventurii din ei, le va juca o festa neprevazuta si de care nu au tinut cont. Inca de la urcarea in avion la Tokyo, au fost vrajiti, ratiunea fiindul-le orbita de doua stewardwsse, orbitor de frumoase, de care tot personalul masculin al avionului s-a indragostit, dar si-au retinut sentimentele in interesul calatoriei. Spre deosebire de toti, acesti doi eroi ai nostri, s-au indragostit lulea, dincolo de limita admisa in aceste imprejurari, fiind cu ochii numai la ele. Cand nu erau printre pasageri, le cautau cu privirea si mergeau langa ele sub diferiteb pretexte, care stanjeneau munca lor. Acest fapt a fost vizibil pe tot parcursul cursei si de majoritatea pasagerilor, spre invidia personalului femenin calator. Cum eroii nostri erau frumusei si arborau un aer de oameni cu buzunare pline, si, desi erau casatorite, s-au hotarat sa le faca jocul, poate castiga ceva de la ei. Asa ca la finele cursei la Banckok, le dau de inteles celor doi, sa le astepte si vor petrecetimpul pana la inapoiere, impreuna, ceeace face pe cei doi sa se simta in cele mai inalte culmi ale fericirii, cu mult peste limita unei minime ratiuni.
Cele doua frumuseti, erau surori gemene si se numeu SUSAN si HELEN, casatorite si stabilite la BRISTOL,si care sedeau la LONDRA doar pe timpul calatoriei cu avioanele companiei, ca stewardesse.
Dupa ce au coborat din avion, s-au intalnit, doar cat sa-si dea intalnire a doua zi, ele trebuind sa se prezinte la locul de odihna stabilit de companie, spre dezamagirea celor doi, vesnic amorezati.
Ce s-a mai intamplat, vom vedea in episodul viitor.-Bunicul.
Cu drag la toti -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 14 Noi 2012, 11:55

Ne aflam in momentul cand SUSAN &HELEN si-au stabilit punctul de intalnire cu BILL& JACK, chiar in dupa masa aceea, acesta fiind la poarta de iesire din locul de cazare a personalului avionului,un hotel luxos, aflat aproape de aeroport. Indragostitii nostri erau in al noualea cer. Gasind louri disponibile la hotelul unde s-au cazat fetele, au luat si ei o camera, desi era cam scumpa pentru punga lor, dar ce conteaza pentru acesti superindragostiti pana la orbirea completa a ratiunii. Desi li s-au subtiat serios fondurile, au mai ramas si pentru festinul de seara si a doua zi. Mananca usor la restaurantul hotelului, si, cu mult inainte de ora stabilita, se infiinteaza la punctul de intalnire, patruland in nestire.
In fine, a sosit si ora intalnirii, cand cele doua frumuseti se infiinteaza numai zambet si amabilitati, de ii dau gata pe flacaii nostri. Trebuie sa retinem atentia, ca aceasta comportare a fetelor, nu este deloc naturala, ci este facuta cu un scop precis, de ordin material. Nu stiu daca am amintit, dar arat acum ca cele doua fete, au coborat din avion cu doua sacose mari si grele, fiecare, la care s-au inhamat la carat cei doi flacai, pana la hotel, ei neavand bagaje, decat cate o sacosa mica, mai mult goala si usoara .
Dupa ce se saluta si imbratiseaza ca vechi prieteni, baietii invita fetele la restaurant, dar refuza de moment, pe motiv ca au nevoie de ajutorul lor, neaparat dar neaparat. Deja cele doua fete si-au impartit partenerii, Susan cu Bill, iar Helen cu Jack. Le spun ca au doua sacose care pentru ele sunt grele si ii roaga sa le ia la ei, ca sunt barbati, ramanandu-le recurecunoscatoare pentru acest gest de prietenie si dragoste spontana, imbratisandu-si fiecare partenerul si sarutandu-l lung si cu patima, chipurile. Ei sunt de acord, fiind gata sa mearga pana in camera la fete sa le ia sacosele,fapt cu care ele nu au fost de acord. In consecinta, pleaca amandoua si aduc sacosele,mari si grele, dar pentru ei, amorezati, aceasta nu conteaza.
Cei doi, le duc in camerele lor, urmand sa le manevreze pana la ajungerea la Londra.
Mentionam faptul ca cele doua frumuseti, isi meritau numele, deoarece, daca in avion, parul il purtau coc, din motive de seviciu, acum il aveau lung,de ajungea pana la solduri, in bucle si onduleuri superbe, care se asorteaza de minune cu uniforma bleu si berete de stewardessa. Toate acestea sunt accesorii la un corp de felina si picioare de caprioara care faceau ca toti barbatii sa se intoarca capul dupa ele. Ca un facut,ele nu acordau nici o importanta acestor manifestari de simpatie, avand ochi numai pentru Bill si Jack, dar, dupa cum am vazut, din alte motive decat dragostea, sau,ca sa fim mai realisti, prietenia sponntana si sincera.
Dar cum au decurs intamplarile, le vom afla in episodul viitor, caci nici eu nu le stiu, aflandu-le impreuna.
Salutari la toti, cu multa dragoste -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 15 Noi 2012, 13:25

Sa mergem mai departe si sa vedem ce mai fac tinerii nostri aventurieri. Am ramas in momentul in care tinerii nostri sunt gata sa participe la marele festin, petrecere de mari proportii, unde participa un mare numar de tineri, in special, din multe tari ale lumii.Marele Carnaval se desfasoara in apropiere de capitala Thailandei, avand unele asemanari cu Carnavalul de la Rio sau cele Spaniole, dar cu specific oriental, dar si cu participare din alte zone ale lumii. Aici se intalnesc formatii de dragoni si dansatori din toate tarile din zona si de pe cuprinsul Insulelor din Pacific, unele formatzii africane, chiar din cele doua Americi si Australia, observandu-se si o participare europeana, dar mai redusa.Punctul cel mai atractiv este Parada formatiunilor, care pe langa costumatie si dansuri, va exista si o puternica sustinere muzicala, ceeace va acorda acestui festival, o putere de atractie deosebita, pentru toti participantii.Eroii nostri, tocmai pentru aceste momente au venit, si,in paralel sa beneficieze din plin de frumusetile de la festival, fiind dornici de sex si petrecere de mare intensitate, momente de care, aici, ar avea parte din plin.
Dar, in toate acestea este si un dar, care ii impiedica de a face asa ceva.Aceasta frana, piedica, o constituie cele doua fete, Susan si Helen, cara au cu totul alte planuri, si in consecinta, mod de a petrece. Desi, inainte de a veni aici, si-au manifestat intentia de a participa din pli la festival, acum ele sunt mult mai rezervat si ponderat, parand ca sunt cu gandul in alta parte. Desi erau foarte dragalase si afectuoase cu Bill si Jack, vesele, tandre, afectuoase, uitandu-se numai la ei,se simtea ca ceva nu este in regula. Motivul il constituie cele doua sacose,aflate in grija celor doi indragostiti, si,care nu au avut curiozitatea sa intrebe ce contin, ele fiind inchise cu fermoare si lacate, pentru a fi primite in avion. Pentru cele doua valize, cele doua fete, faceau totul, si in primul rand sa mentina pe cei doi, indragostiti lulea de ele si, mai ales,sa ii mentina treji,cuplati la acest interes, care se pare ca este de maxima importanta pentru ele. Cei doi sunt doar purtattorii sacoselor,din motive de dragoste oarba si dorinti promise si amanate, din aceleasi calcule.
In consecinta, ele paricipau, doar aparent neutre la spectacol, caci in sinea lor,aveau aceleasi dorinte,tinand strans in lantul dragostei pe cei doi tineri, ceeace, dupa cum vom vedea,le-a reusit pe deplin.
Ca urmare, si-au ales un loc de unde sa se poata vedea parada, dupa care, in loc sa mearga mai departecu toata forta la manifestari si la petercere,au mers ca niste vizitatori obisnuiti, spre marea dezamagire a celor doi.
Au luat masa la unul din multele chioscuri existente, mancare buna, indestulatoare si ieftina, cara a salvat mare parte din punga baietilor.
Sub pretextul ca nu se simt bine, le-au propus baietilor sa se intoarca la hotel, acceptand sa mearga in camera lor, deoarece in zona de cazare a personalului navigat nu se poate. Baietii asteptau acest moment, fiind plini de pofte, dar,dupa cum vom vedea au ramas cu ele si regretul unei ratari a situatiei create. Urmarea in episodul viitor.
Cu multa dragoste pentru toti -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 16 Noi 2012, 11:11

Pentru a se simti bine, le-au sugerat baietilor sa cumpere ceva preparate specifice zonei si bauturi nealcoolice, sub pretext ca ele nu pot sa bea spirtoase, ceeace le recomanda si lor - dar noi stim din ce motive, si sa mearga in camera lor, garantand ca se vor simti minunat. Baietii au crezut ca a sosit momentul de maxima importata, si s-au conformat intocmai,fara nici o obiectie, mai ales ca erau inconjurati cu atata dragoste.In timpul serii, s-a ajus departe, de la strangeri si imbratisari la saruturi tot mai patimase, date cu atata arta de cele doua femei. La un moment dat, considerand ca a sosit momenrul, ei trec la atac, dar intalnesc rezistenta celor doua fete, care nu pot fi convinse. Cei doi baieti sunt in culmea poftelor, dar sunt franati ferm. La un moment dat, cei doi vor sa plece pentru a face o partida de sex, usor de facut in acele conditii. Pentru a nu-i scapa din maini, Susan si Helen recurg la un gest greu de anticipat.Spun baietilo ca nu pot face asa ceva deoarece sunt bolnave de boala ce o au toate femeile, spunand despre ce este vorba, dar ei cred si nu prea. Atunci recurg la un gest, zic,extrem si anume le arata ca sunt bolnave, iar ei ca adevarati barbati, trebuie sa inteleaga faptul ca este periculos sa faci dragoste in asemenea situatie.
Trebuie sa specificam faptul ca ele au anticipat aceste clipe cu baietii, motiv pentru care din timp si-au creat in mod artificial aceasta servitute, cu care i-a convins.
Le-au spus sub multe imbratisari si saruturi ca la Londra vor beneficia de tot ce isi doresc, asa cum doresc si ele, dar ii roaga sa aiba rabdare, ca in acest caz vor fi marii castigatori ai dragostei lor.Cu aceasta, capitolul sex s-a incheiat, dar baietii sufereau enorm din cauza patimilor inabusite, maiprecis sufereau fizic.
A doua zi au mers, ca toti spectatorii obisnuiti si cuminti, comportandu-se ca doua perechi serioase,pe la diferite formatiuni, fara sa participe la veselia dezlantuita.Dar, cea mai mare a timpului au petrecut-o la tarabele cu artizanat oriental si aborigen din Pacific, cumparand destule lucruri, dupa care au mers la hotel.
Au mers la hotel, si au comandat acelasi meniu ca seara trecuta, petrecand ca doua perechi care sunt demult impreuna.
La despartire le-au spus celor doi,ca pe avion sa aiba o comportare rezervata,serioasa, deoarece data trecuta au fost obsrervati chiar de comandantul avionului. Ele nu vor sa aiba necazuri pe timpul zborului. Le spun ca de acum incolo se vor intalni cu totii la Londra,la iesirea din aeroport. Pana acolo sa se comporte de ca si cum nu se cunosc.
Trec peste momentele de imbarcare in avion, predarea bagajelor si vizele de vama, care au decurs fara incidente.Cum eroii nostrii, au mai circulat cu avionul, au stiut cum sa procedeze,totul decurgand in conditii bune sifara incidente.
Ne oprim in momentul in care aeronava a aterizat pe aeroportul din Londra.Ce se va intampla, si dupa cum banuim,se vor mai intampla multe,vom vedea in episodul viitor.
Salutari cu drag la toti -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 17 Noi 2012, 12:12

Mergem mai departe.
Dupa o calatorie fara incidente, dar obositoare dupa multe ore de zbor, aeronava aterizeaza pe pista aeroportului din Londra. Tot necazul celor doi flacai, consta in aceea ca pe timpul zborului nu au putut sta de vorba cu cele doua stewardese, ci privindu-le doar de la distanta cu multe sperante pentru viitor. Asteptau momentul intalnirii la iesirea din aeroport, insa, pana aici, aveau de trecut controalele de la aeroport, din care ultimul control il constituie controlul Vamii.
Cum cei doi nu stiau continutul si cum, pana aici totul a mers fara incidente, insa la acest control treburile s-au complicat mult de tot. Ajunsi acolo, umar la umar, sunt rugati sa aseze sacosele pe masa din fata lor, unde se aflau o serie de aparate pentru controlul continutului obiectelor din bagajele calatorilor.
In fata sa se aflau doi vamesi care au pus in functiune aparatele pentru control. Operatiunea se repeta de mai multe ori, din diferite unghiuri ale sacoselor.Cu toate aceste controale repetate, ei nu se dumiresc deloc, uitandu-se tot mai lung si insistent asupra celor doi.Vamesii verifica si ofteaza, avand privirile tot mai intunecate si vorba maidura.Dupa ce vorbesc ceva intre ei, dau un telefon cuiva din interior, dupa care le spun lui Bill si Jack sa treaca in camera alaturata, urmand ca sacosele sa ramana pe loc. Vor fi anuntati cand sa vina sa le ridice.
Sub imperiul unei frici crescute, alimentate si de necunoasterea continutului valizelor, trec in camera indicata, unde se aflau o masa si niste scaune, o toaleta si cam atat.Totul era auster, care le sporea frica de ce o sa se intmple. Incepand de aici incolo, isi dau seama ca au fost pacaliti, iar ei, cu o mare usurinta, au intrat in acest bucluc. Nu au ce face decat sa astepte cu rabdare trecerea timpului, mai ales ca , stomacul incepe sa-si ceara drepturile, mai ales ca pana acum nu si-au refuzat nimic in acest sens.Au iesit catre vama de mai multe ori pentru a intrebace se intampla, dar, de fiecare data li se spunea intr-un mod mai putin amabil sa treaca in camera si sa astepte. Oricum, valizele nu mai erau la locul lasat, pe masa.
Orele treceau una dupa alta, fara ca cineva sa-i intrebe nimic, fara sa intre macar sa-i vada cineva. si sa vada cum stau din punct de vedere al starii lor da sanatate, dar nu s-a intamplat nimic din toate acestea. Dupa o lunga asteptare, incepe sa ii cuprinda o frica reala, venindu-le in gand tot felul de scenarii, dintre cele mai pesimiste cu urmari dintre cele mai sumbre pentru ei.
In sfarsit, dupa multe ore, noaptea tarziu, sunt chemati de o vamesa, la punctul de vama. Cand ies din aceasta camera, observa ca sacosele sunt la locul lor, iar cei doi vamesi, erau complet schimbati in atitudine, fiind amabili, chiar zambitori, cu eroii nostri. Acestia se scuza pentru acest incident, neregulile au fost lamurite, cerandu-si scuze pentru acest fapt. Le spun ca pot sa-si ridice valizele,urandu-le BUN VENIT si sedere placuta. Observa alte lacate pe sacose, cu cheile in lacate, incolo nefiind nimic schimbat.
Cei doi nu isi revin din uluiala, simtind o mare usurare, stiindu-se scapati de necazul in care au intrat, dar nestiind unde sa plece si la cine sa apeleze.Oricum, isi iau sacosele si se indreapta spre iesire, dar UNDE ?, cand punga era aproape goala, cu pale perspective de a-si reveni. Totusi, ies afara din aeroport, nedumeriti si ingrijorati, insa afara, providenta si norocul nu i-a parasit, venind in ajutorul lor, asa cum vom vedea in numarul viitor.
Cu mult drag la toti - Bunicul.
Salutari la toti cei dragi; cu multa dragoste -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 18 Noi 2012, 10:20

Continuam.
Dupa ce au iesit din aeroport, s-au oprit nehotarati si dezorientati,intrebandu-se unde sa plece si cu cine sa vorbeasca. Tocmai cad vorbeau intre ei, dispre parcarea aeroportului apare un domn cam intre doua varste, suplu, cu miscari elastice, de talie mijlocie - inalta, cu mustata, imbracat cu pantaloni bufanti si ghete, iar sus avea o vesta matlasata de culoare albastra. Pe cap purta o palarie din fetru, albastra cu tinte la calota.Era cam brunet,chiar masliniu,care ii scotea in evidenta origimea mediteraniana sau sud americana.Se apropie de cei doi, numai zambet si amabilitate studiata, care la cei doi li s-a parut un zambet pornit din inima, dar nu era asa. Cand ejunge langa cei doi, Bill si jack, li se adreseaza lingusitor :Sunt CALINO PEZZA, si vin din partea domnilor KING si BEDWELL, sotii doamnelor SUSAN si HELEN, pentru a va conduce la dumnealor, care se afla la locuinta domnului King.Dansii nu au putut veni, dar va asigur ca ati tras un loz castigator, deoarece veti avea numai de castigat de pe urma celor intamplate, domnii King si Bedwell, fiind oameni cu stare, influenta si, in plus, sunt de conditie. Deoarece sunteti obositi, cu tot ce decurge de aici, va rog sa-mi dati mie sacosele, care pentru mine, oricat de grele ar fi, nu sunt grele.
La cele spuse cu mult aplomb, convingator, mieros dar cu un ton ce nu permite replica, ia cele doue sacose,- dispozitie categorica de la stapanii lui, si cu usurinta omului antrenat si trecut prin multe, se indreapta spre parcare, poftindu-i pe cei doi prieteni ai nostri, sa-l urmeze la masina care ii asteapta in parcare, deoarece aici nu are voie sa parcheze.Acestia il urmeaza tacuti, ingrijorati la ce va urma,deoarece incep sa-si dea seama ca ceva nu-i curat la mijloc, insa nu au de ales, fiind obositi, flamanzi si fara bani, intr-un loc unde nu au mai fost niciodata. Dupa ce se urca in masina si porneste in trafic, le spune celor doi ca el este angajatul celor doi domni, ca este platit foarte bine, si dupa cate a auzit, vor sa-i angajeze si pe ei. Ii roaga frumos sa nu faca prostia si sa refuze ce li se propune, deoarece in acest caz vor avea numai de pierdut in tot ce va urma. Dupa un parcurs de patruzeci minute, timp in care, nu a mai vorbit nimeni nimic, ajung intr-o zona plina de verdeata si vile cochete,imprejmuita cu garduri masive, langa care se vedeau paznici inarmati.Masina vireaza pe o alee umbroasa, intra intr-o curte mare, luminoasa, cu ronduri de flori pe marginea aleii, plante exotice si, opreste in fata unei intrari monumentale.
Cei doi flacai, cand vad toate acesatea, se pierd cu firea, dar nu au timp sa-si revina, ca din vila ies doi domni, cam de 40 la 45 ani, cu o figura serioasa si imbracati absolut superb, in costume cum cei doi, ca fii de oameni simpli cu prea au vazut iar ei, asa ceva, nu au avut niciodata.
Masina opreste la scara in dreptul celor doi domni, care sunt domnii King si Bedwell.
Continuarea, in episodul viitor.
Cu mult drag la toti -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 19 Noi 2012, 11:51

Dupa ce masina se opreste, elegantul servitor coboara din masina, merge la cei doi si le da raportul, cred ca cifrat, ca nu s-a inteles nimic, dupa care vine la masina, deschide usile masinii si pofteste pe cei doi sa coboare. Acestia, dezorientati, coboara, dar isi revin, spunandu-si la coborare, unul altuia, sa-si pastreze calmul orice ar fi si sa profite cat mai mult de aceasta situatie. Dupa ce au coborat, cei doi patroni, intra in casa, asteptand pe eroii nosti, intr-un living superb, in picioare si cu figuri studiate,gravi dar amabili.
Le ureaza bun venit in casa lor si le ureaza sedere placuta, avand la dispozitie tot ce doresc, pentru o perioada, dupa care le arata unde vor fi cazati, care consta dintr-un pavilion in aripa din stanga a cladirii, unde au la dispozitie fiecare o camera cu tot ce doresc. Deoarece sunt obositi, le spune sa-si duca bagajele acolo, care fiind subtiri, puteau ramane oriunde.Le recomanda sa-si faca toaleta corespunzaroare, dupa care la trecerea a doua ore de la sosire, sa vina in acest loc, pentru a lua,masa si a discuta unele probleme de afaceri.
Tinerii nostri maguliti de atata etentie, se duc si fac ceeace li s-a recomandat. Cum in camera, conform obiceiului, se sfla o sticla frumos lucrata cu o bautura tare, iau cate un pahar, dar nu indraznesc mai mult sa nu se imbete, avand o mare pofta de asa ceva. La trecerea celor doua ore, un baiat intr-o uniforma de copil de casa, ii pofteste la masa, unde stapanii ii asteapta.
Nu insistam asupra felurilor de mancare si bauturi servite, pentru a nu lungi inutil povestirea noastra, insa vom insista pe discutiile ce au avut loc.
Pentru toti, a vorbit tot timpul domnul King, ceilalti meseni ascultand si aproband, sa cum era obiceiul casei. La un moment dat acesta intreaba direct si fara echivoc, ce au de gand sa faca in viitor. Pur si simplu, a raspuns Bill, nu stim, ca nu avem nici cunostinte pe aici dar mai ales bani, care sunt pe gata.I se raspunde ca situatia lor o cunosc, de la cele doua doamne care, sa fie sincer, nu sunt sotiile lor, dar au legaturi stranse de ceva timp, sentimentale si de afaceri.Totodata s-au interesat,la Companis unde lucreaza, de unde li s-a spus ca au fost concediati si actionati in justitie pentru recuperarea prejudiciului adus companiei. Le spune direct ca au o situatie cum nu se poate mai proasta, insa ei le propun niste afaceri, cum le-a denumit, care sa-i scoata din necaz si sa adune si ceva capital.
Bill raspunde in numele la amandoi ca sunt gata sa asculte ce li se va spune, recunoscand ca in alt fel ar fi intr-o situatie disperata. Inainte de a le face oferta,le multumeste pentru ajutorul acordat, expunandu-se unor riscuri, din care motiv sunt primiti asa, ceeace pana acum nu s-a mai intamplat cu nimeni pana acum.
Le spune ca ii pot recomanda unui prieten defamilie, capitan si proprietar de vas, ca sa-i angajeze ca marinari sau ceva apropiat pe vasul lui, mai ales ca este in cautare de echipaj pentru angajare, in vederea unor calatorii mai lungi, planificate pentru a le executa.
Bill intreaba, cine este, unde este vaporul si unde vrea sa mearga. Remarca faptul ca nu au cunostinte marinaresti, dar daca ii accepta asa, ei sunt de acord.
In acest moment, parca fiind intelesi, intra dintr-o incepere alaturata, un barbat intre 45 si 50 ani, imbracat cam de lucru, aceasta in comparatie cu cei doi supereleganti, se saluta cu cei doi si ia loc, fara nici o invitatie, uitand sa-si scoata sapca marinareasca cam din secolul trecut, asteptand. Domnul King il pune chipurile la curent cu cei doi, facand inca odata oferta de a se angaja ca marinari pe vasul lui.
Ce s-a mai intamplat in continuare,vom vedea in episodul viitor.
Cu mult drag -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 20 Noi 2012, 16:35

Sa insistam putin asupra acestui personaj, interesant ca imbracaminte,dar si mai interesant ca spect fizic si comportare.
Era de inaltime mijlocie, foarte bine legat, cu o voce groasa, o privire patrunzatoare, avand ochii si gura de parca permanent vor sa zambeasca, chiar si in cele mai grele situatii. Aceasta calitate, a dus multi oameni in eroare, crezand in bunatatea lui inascuta, dar nu era asa. Stia sa se adapteze situatiilor imp
use de viata, fiind deosebit de convingator. Avand un piept bombat si un mijloc mai subtire, cu maini ca niste lopeti, emana o forta herculiana, dovedita in multele calatorii si situatii grele din timpul vietii. Ca imbaecaminte, era tipic marinareasca, fiind imbracat ca de serviciu, cu camasa cadrilata, peste care avea o vesta marinareasca, iar jos, pantalonii erau de velur introdusi in niste cizme inalte si tipice altui secol. Se vedea ca nu era obisnuit cu saloanele si eleganta lor purtand aceleasi haine in orice situatii si oriunde mergea, mai putin la ocazii speciale, cand se schimba, dar tot in uniforma de marinar. Este un tip sucit, cu tabieturi deosebite, si care nu tine cont decatde parerea si dorintele lui. Din aceste motive era frecvent in conflict cu autoritatile portuare,mai ales cu comandantul autoritatii in schimb fiind iubit de cetatenii urbei sale dar si de majoritatea autoritatilor, care ii iertau multe din ceeace facea, fiind spontan, hatru si caustic la vorba. Ca o calitate castigata dar si nativa, nu se avanta in discutii, pana nu stapanea situatia, fie practic, fie prin vorbe. Acesta fiind personajul, spunem ca in aceste momente s-a comportat fara ocolisuri. Spune ca este de acord sa-i angajeze,dar sa bage la cap - si anume ca de aici incolo, pe vapor dar si inafara lui, el este tata si mama lor, de care trebuie sa tina cont neaparat.Daca nu tin cont de aceste cerinte, are metode sa-i detewrmine sa asculte, asa cum a facut cu multi. Spune acestea ca sa auda toti ca sa se stie ca i-a avertizat, si ca ii asteapta o munca grea dar frumoasa, pe un vas unde serviciul cu exceptia furtunilor este usor, chiar placut, iar inanumite momente chiar vis. Le atrage atentia ca vor fi momente in care le va parea ra u dar sunt trecatoare, insa sa se gandeasca bine, cat mai este timp, ca daca roata incepe sa se invarta,ea nu ma poate fi oprita.
La ceste avertismente, raspund ca sunt de acord, si vor face tot ce p[ot sa fie multumit. Cu aceste angajarea este facuta, urmand ca salariul sa fie stabilit vpe vas, odata cu inseperea unei perioade de pregatire deaproximativ 2 saptamani pna la oluna,
Urnmarwea innumarul urmator.
Cu drag -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 21 Noi 2012, 10:36

Continuam.
Dupa ce s-au stabilit conditiile de angajare,CAPITANUL MAC DAVIDD, patronul vasului, isi ia ramas bun de la amicii sai, King si Bedwell, spunand celor doi ca ii asteapta poimaine dimineata la bordul vasului sau, ancorat nu departe de gurile fluviului Tamisa, intr-un port natural deosebit, amenajat pentru a putea ancora la el, vapoare de dimensiuni mijlocii, asa cum este vaporul lui. Cei doi proaspeti marinari vor fi condusi de domnbul care i-a asteptat la iesirea din aeroport,care este unul din oamenii de incredere ai domnilor King si Bedwell.Spune, ca de acord cu amfitrionii casei, maine au liber sa viziteze Londra si sa se odihneasca, deoarece de poimaine va incepe un program intens de instructie marinareasca si, nu vor mai avea timp sa viziteze marele oras. Cu acestea, domnii KIng si Bedwell ureaza noapte buna eroilor nostrii, Bill si Jack, spunandu-le ca in pavilion au tot ce le trebuie pentru a se simti bine din punct de vedere igienic, alimentar si financiar.
Le atrage atentia sa nu se rataceasca prin Londra, deoarece maine nu are cine sa-i caute prin oras. Le atrage atenti sa nu faca excese sau sa se implice in vre-o altercatie cu persoane violente, indiferent de motiv.
A doua zi a trecut pe nesimtite, fiind foarte atenti sa nu li se intaple ceva, iar ca sa nu se rataceasca, hotarasc sa mearga drept inainte, si sa se intoarca pe acelasi drum. Au fost foarte bucurosi cand au ajuns in Trafalgar Square si au vazut statuia amiralului Nelson, apoi mergand inainte au vazut Cladirea Parlamentului si Podul Londrei, dupa care s-au intors, fiind obositi, desi si-au luat o pauza la pranz pentru masa. La intoarcere, iluminatul feeric de aseara a disparut, fiind aprinse doar luminile de serviciu, iar ca locatar, se afla o singura persoana si anume domnul cara i-a adus de la aeroport, care le ureaza bun venit din calatoria prin Londra, spunand ca au tot ce le trebuie in pavilion. Le spune ca maine dimineata la ora 7 pleaca cu masina cu care au venit, sofer fiimd el.Le ureaza noapte buna,dupa care dispare.
Nu insistam asupra drumului facut, care a durat cam 40 minute, cand ajung in portul unde este ancorat vasul capitanului Mac Davidd.
Acesta se afla la bord,unde era adunata doar o mana de oameni, si anume trei barbati si trei femei, care se uitau curiosi la cei doi proaspeti sositi. Capitanul Mac Davidd le ureaza bun venit la bordul vasului sau numit "CURCUBEUL ", sa se simta bine si munca intensa pentru a deveni buni marinari. Il prezinta pe seful de echipaj si totodata timonier, domnul Gamble, o matahala de om cu o figura de bruta si o privire fioroasa, care la vedera lui, cei doi au inceput sa aiba fiori si sa se teama. Acesta da liber la echipaj, dupa care merge cu cei doi in cala unde se afla dormitorul si le arata hamacele si hainele pentru dormit. Nu ii lasa sa se dumireasca,deoarece imediat dupa ducerea bagajelo,care consta dintr-o sacosa pentru fiecare, ce erau mai mult goale, le ordona cu un ton brutal sa urce imediat pe punte , aratandu-le niste haine de lucru destul de ponosite. Acestia imbraca cat pot de repede aceste haine, si ies pe punte, unde ii astepta seful de echipaj, mister Gamble.Pe un ton rastit le spune ca s-au miscat incet, ceeace pe viitor sa nu se intample.
Din acest moment incepe o instructie marinareasca dura, fara menajamente sau pauze, decat cele reglementare. Abea acum isi dau seama ce-i asteapta, fiindu-le dor de viata linistita de la firma din Los Angeles, dar acum era tarziu.Timpul pentru ei a inceput sa se invarta in alt sens, dur si neiertator.
Ce au patit si ce s-a mai intamplat, in episodul viitor.
Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 22 Noi 2012, 10:28

Continuam.
Dupa cum am aratat in episodul anterior, Billsi Jack au intrat intr-o perioada intensa de pregatire, fiind supusi la procedee dure de instructie, cum nu au visat nici in cele mai sumbre vise. Chiar de la inceput, fara a spune cum sa faca, li s-a aratat o galeata la fiecare si un manunchi de carpe vechi, pe care sa le ia si sa spele podelele si scarile vasului. Cum au ramas descumpaniti, vocea puternica, dura si repezita a lui mister Gamble, seful de echipaj, i-a adus repede la realitate, dar nu stiau de unde sa ia apa. Atunci da dispozitie celui mai tanar din echipaj sa dea drumul la furtun, si cat ai clipi au foat uzi din cap si pana in picioare. Seful de echipaj le spune ;"Ati vazut de unde se ia apa, asa ca repede la treaba "Cei doi se apuca de spalat, dar lipsa conditiei fizice isi spune cuvantul,din care cauza au obosit repede, mai sa cada jos. In acest moment intervine iar mister Gamble, care cu vocea lui de urs, tuna in permanenta "Mai repede, mai repede.Ce credeti ca aici este pension ?Va miscati ca niste domnisoare "
Celor doi le venea sa planga, dar vocea sefului de echipaj ii trezeste, cara urla :"In cala jos, fuga " iar cand ajung acolo iar urla ""pe punte sus repede ".Chestia aceasta se repeta de cateva ori, lasandu-i pe eroii nostri complet storsi de vlaga." Acum, spune seful de echipaj,repede la curatenie, la care cei doi spun ca nu mai au nici o putere si, ca nu mai pot. Acesta urla la cei doi :"Nu vreti si ma contrati ?Repede la curatenie ".La acest urlet brutal, cei doi fac un efort la limita eforturilor si merg sa schimbe apa si sa spele, dar nu mai pot si cad peste galeti. La acestea, domnul Gamble o lasa mai moale si ii ia mai usurel. In acest moment, apare capitanul, mister Mac Davidd, care, parca intamplator, a dat peste acest moment, dar momentele au fost atent pregatite si studiate.
Se uita la cei doi, si nemultumit spune celor doi, ca este nemultumit de modul cum se comporta ei, uitand ca au acceptat de buna voie viata si instructia de la bord. Bill si Jack nici nu pot asculta, fiind complet epuizati. Fiind prima zi, ii lasa mai liberi, pana dupa masa, spunandu-la ca in acest timp sa se obisnuiasca cu vasul si se cunoasca cu echipajul.
In fond, capitanul este multumit , fiind mai mult de forma nemultumit.
Trecem peste unele momente, pana dupa amiaza, cand a inceput adevarata scoala. Daca cele intamplate cu spalatul podelelor, a fost ceve dur cu scop de a "dresa de la inceput cei doi manji ",cum spune capitanul, ceeace va urma, este o instructie necesara si obligatorie.
Desi erau obositi, dupa masa si pana la lasarea intunericului, li s-au aratat modul de urcare pe catarge, pana la cusca observatorului, apoi, montarea si demontarea catargelor, care este o inventie a capitanului, apoi intinderea si strangerea velelor, lasarea si ridicarea la bord a celor doua barci, imbracarea echipamentullui de salvare, modul de facere a nodurilor la parame si legarea paramelor la bord, evacuarea vasului in caz de urgenta. Astazi li s-au prezentat doar, urmand ca de maine vor face practic, sub indrumarea dura a sefului de echipaj. Cat au prins din ce li s-a aratat, nu stim, dar stim ca tot tipul s-au comportat ca niste lunateci, fiind obositi , cu atentia incalcita si privirea incetosata. Dar, obositi sau nu, instructia merge inainte.
La finalul zilei, seful de echipaj le-a spus un aforism demult spus si verificat, pe care il adapteaza situatiei :"Cu cat va curge mai multa sudoare la instructia de pe vas, cu atat viata voastra pe vas va fi mai sigura si mai putin expusa pericolelor in cursul navigarii ".
Pentru prima data zambeste si le spune ca sunt liberi, pana maine dimineata, la ora cinci si jumatate, cand este desteptarea si programul va continua tot asa, pana la sfarsitul pregatirii.
In continuare, noi nu vom insista pe pregatirea celor doi viitori marinari, ci ne vom ocupa de a afla cate ceva despre capitan, despre vapor, ce a facut si ce intentii are pentru viitor, si va asigur ca sunt interesante.
Deci, continuarea in episodul urmator.
Cu multa dragoste la toata dinastia -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 23 Noi 2012, 10:17

Dupa vre-o 15 ani de navigat cu acest vas, gaseste un cumparator si-l vinde. Cu banii obtinuti din vanzare, cu ce au adunat pe parcursul acestor ani si in asociere cu domnii King si Bedwell, gasesc un vas de marime mijlocie, in stare foarte buna, fiind construit de curand intr-unul din celebrele santiere navale engleze. Era o motonava destul de rapida, care nu necesita un personal numeros, avea o viteza destul de marte, dar inca inferioara vaselor rapide de transport din dotarea Marinei Britanice.Fiind deja cunoscut in porturile si santierele englezesti, nu sta la indoiala si ia masuri de modernizare a vaporului. La un santier mare, cred ca la Bristol. face un contract de modernizare a vasului. Pentru schimbarea motorului Diesel, face o comanda si aduce din Statele unite un motor deosebit de puternic si de dimensiuni mici,de tipul celor de pe submarine, care este montat in locul celui actual. Pentru a depasi vitezele vapoarelor care circula, precum si ale eventualilor corsari, banditi maritimi de temut, dupa un proiect propriu, i se monteaza doua catarge rabatabile, care cu niste dispozitive pneumatice, se ridica si coboara in timp scurt, fiind record in materie.De aceste catarge, adapteaza o velatura corespunzatoare, care se intind, strang si monteaza automat, inventie peropie, record de ingeniozitate si inginerie marinareasca. In acelasi timp, a inlocuit toate elementele de montaj neaerodinamice si care franau inaintarea. A inlocuit toate elementele decomanda si avertizare mecanice si electrice cu cele mai moderne sisteme ale genului, aduse din Japonia si Statele Unite. Dupa un proiect propriu, a luat masuri si a automatizat miscarea ancorei si lasarea la apa si ridicarea barcilor de salvare. A acordat mare importata,aparaturii electronice de avertizare a adancimii apei, si cand este pericol, la fel si semnalizarea pericolelor care vin de la stancile submarine si laterale. Toate aceste le-a cuplat intr-un tablou de comanda electronic de ultima genetatie, instalat in cabina de comanda si in cabina capitanului. Sefulde echipaj care era si ofiter cu navigatia si timonier stia toate aceste,capitanulavand mare incredere in el,cu toata figuralui fioroasa.
Cum o mare problema la toate vapoarele era evacuarea personalului in caz de pericol. adupa un proiect propriu, s-a fabricat si montat un sistem automat de elevatoare, care au redus de cateva ori, viteza de evacuare. Pentru sanatatea personalului, a montat un ultramodern sistem de ventilatie. Concomitent, a modernizat bucataria, automatizand sistemul de pregatire si distributie a hranei la echipaj, inclusiv pentru personalul aflat in carturi, care in acest fel a primit mancarea calda. De mare importanta a fost masurile luate pentru navigatie, inlocuind timona clasica, cu roata, ce era greoaia, cu una electronica, avand elementele curente ale navigatiei, pe panoul central de comanda, aflat in cabina timonierului, care in acest mod era ferit de intemperii. Tot la o idee a lui, a montat busola giroscopica intr-o carcasasigura si antimagnetica, pentru a nu se mai repeta cele intamplate in CAPITAN LA 15 ANI, CAND NEGORO A MODIFICAT DATELE BUSOLEI, PUNAND O BUCATA DE METAL, care a dus la atatea necazuri.
La teste, vaporul a atins viteze superioare tuturor vasellor comerciale, mai putin militare, fiind pe deplin multumit. A dat vaporului numele de CURCUBEUL, vopsindu-l in culori pastel, desebit de frumoase si atragatoare, fiind in curand cunoscut in mare parte din porturilr lumii, chiar cele mai indepartate.
Cu acestea fiind zise, incepe cu adevarat, descrierea calatoriilor, necomerciale, facute si cele ce le are in plan, capitanul MAC DAVIDD, dar in episodul viitor.
Cu drag la toti din dinastie si la care crezi de cuviinta -Bunicul.
Un comentariu la zi:
Mi-am dorit enorm sa felicit suporterii infocati ai Stelutei dupa acest meci,si sa le aratam detractorilor echipei ca este cea mai buna, dar prin acest rezultat, am dovedit carentele esentiale ale noastre, -romanilor - superficialitate, infatuare, laudarosenie, promisiuni sforaitoare si fara acoperire, intr-un cuvant o gama de defecte, prin care noi spunem ca suntem destepti si smecheri, in fond suntem invers. Nu stiu a cata oara am dat cu mucii in fasole, cand ea era FOARTE BINE GATITA, numai si numai ca s-o manance altii, sub pretext ca nu este buna.S-a intrat in teren prea increzatori, ca si cum meciul era ca si castigat.Cred ca s-a intrat in teren dupa o noapte in care s-a chefuit in contul victorieca si cum la vederea fotbalistilor stelisti, nemtzii ar da meciul de la sine, iar dupa dezastru, se vine cu tot felul de scuze, tot model ramanesc, cum ca gazonul este prost, sau mai stiu eu ce bazaconii. La fel s-a intamplat si la CFR, cand s-a pierdut meciul, care in mod normal, cu o concentare medie si seriozitate, puteau fi cel putin egale si, atunci in alt mod se scria istoria.
Dar asa este la "baietii nostri "obisnuiti cu bani multi, vorbe multe, SPRITZURI MULTE, sa ceara si sa primeasca mult si sa dea tare putin - situatie extrem de valabila si la nationala.
Am zis ca ma las de "CHIBITZEALA FOTBALISTICA "si mai bine fac altceva mai util pentru sanatate. Nu stiu daca voi reusi, dar voi incerca.
Cu toata durerea in suflet, de atatea ori incercata de rezultate cronice mediocre sau submediocre, mai sper si mai cred in destinul fotbalului nostru de club si a nationalei.
Tot ce am afirmat, a fost din prea mare amaraciune pentru ce s-a intamplat.
Numai bine la toti -- Bunicul

Ghita Potra · Mesaj de **Ghita Potra** » 24 Noi 2012, 13:12

Daca s-ar intampla si la noi despre ce am sa scriu, ar fi un fapt de dreptate pentru eroii neamului.
La o emisiune Tv, un moderator a spus ca a fost in Marea Britanie, intr-un anumit moment,fiind socat de numarul mare, mai precis, aproape toti cei pe care i-a intalnit, purtand la haina, in stanga - in dreptul inimii, o floare de mac - rosie -confectionata artificial. Toti cei ce o purtau erau mandri ca o poarta, aceasta in apropierea Zilei Recunostintei --ZIUA EROILOR -ca pe o datorie sfanta fata de cei ce au cazut pe campul da bataie, -campul de onoare - prin jertfa suprema.
Floarea rosie de mac se considera ca este floarea care rasare si creste in locurile unde sunt inmormantati eroii neamului, din sangele varsat de catre acestia, si va creste cat este veacul.
Cu aceasta ocazie, moderatorul a prezentat un documentar in care se prezinta un spectacol omagial, unde orchestra si corul sunt in rosu sau au floarea de mac, in momentul in care a interpretat imnul eroilor britanici intitulat" WE WILL MEET AGAIN "= NE VOM INTALNI DIN NOU.In timp ce corul, orchestra si o solista, de asta data tanara, imbracata in rosu, se prezenta pe fundal,imbarcarea militarilor britanici pe un vapor pentru a fi transportati spre locul de bataie. Aceasta melodie a fost compusa in timpul razboiului,devenind un imn si un legamant ca se vor intoarce si intalni, chiar daca nu toti, care au cazut la datorie. Se spune ce Regina Angliei a lacrimat la auzul acestui imn, in momentul solemn al plecarii.
La fels-a intamplat si in Canada, care atunci depindea de coroana britanica.Acum,aceasta dependenta este mai mult formala, tinand mai mult de traditie, In aceasta zi, imensa majoritate a populatiei purta floarea de mac la haina,in stanga, deasupra inimii, in aceeasi zi ca si in Marea Britanie, vazandu-se clar bucuria si mandria de a purta acest insemn al recunostintei, ceeace estecun fapt deosebit,prin aceea ca desi populatia este compusa din toate semintiile pamantului, imensa majoritate o purta la piept.
Nu ma pot abtine sa constat cu regret ca ZIUA EROILOR la noi a decurs intr-un cvasianonimat, la ceremonie participand un numar infim de cetateni,inafara organelor puterii, care trebuiau sa participe. In rest, mijloacele media nu au relatat decat ca pe o stire oarecare, politizandu-se excesiv si pana la diluarea semnificatiei acestei zile, ca sa ma refer doar la aceasta.
Daca in coplilarie si mai tarziu, ziua eroilor era sfanta, ea si-a pierdut din atentie, dar nu din cauza populatiei ci conducatorilor, transformand totul intr-o lupta partizana surda, daunatoare, asa cum simtim toti, interesului national, al tarii nostre.
Daca atunci, locuri ca Posada, Rovine, Podul inalt, Calugareni, Plevna, Grivitza, Marasti, Marasesti, Oituz, Stalingrad, Crimeea, Oarba de Mures, Budapesta, Zvolen,erau locuri sfinte, ele au intrat cu timpul in anonimat.Atunci cu mare emotie mergeam cu clasa la monumentul eroilor din localitate,unde aveam si eu doi bunici cazuti in prima conflagratie, ascultand cu sfintenie, ca pe o evanghelie spusele dascalitei noastre. Acum lucrurile s-au schimbat. Oare de ce?
Indiferent cine este la putere,fiinta nationala, dragostea de tara si eroii sai trebuie cultivata, asa cum o fac alte tari, ca una din temeliile existentei si tariei statului, ca semn al existentei sale bimilenare. Numai asa vom pune pieptul in fata furtunii pentru a nu pieri, asa cum spune de la inaltimea sa de pe soclul statuii de la Cluj,eroul nostru national -, de acum si dintotdeauna, -AVRAM IANCU.
Personal nu ma incumet sa vorbesc despre aceasta zi in public,- pe strada - pentru a nu fi etichetat sau chiar mai mult decat atat,intr-un mod josnic, de cine stie FITECINE AL STRAZII -, despre care nu vorbesc mai mult, sau de oameni, desi de buna credintza, au fost mintiti si inselati.
Am sperantza ca lucrurile se vor redresa, dar cum "pestele de la cap se impute", trebuie ca aici sa se intample schimbarea de baza in ce priveste modul de a privi aceasta zi, si apoi noi,precum coada pestelui, sa urmam capul.
Am scris acest material in urma a ceeace am vazut la tv despre marea Britanie si, la fata locului ceeace am vazut in Canada.

Ioan Pantea, Vancouver, Canada