Corespondenţă din Canada

[Ghita Potra]

Dupa ce am trecut de Muntii Persani, am intrat in depresiunea Barsei, care arate ca o campie perfect plata, de dimensiuni mari, cam 20 per 20 km. inconjurata pe trei pati de munti, care apar in fundal, predominanand muntii din spatele Brasovului, cu celebra TAMPA,, unde se afla cea mai celebra poiana din tara, care este POIANA BRASOV.Pe durata unui an, cred ca este cel mai cautat loc din tara, dar si cel mai cantat loc de agrement din tara. Poiana Brasov, Mamaia si Sinaia sunt cele trei locuri cele mai cautate si cantate din tara. Brasovul, prin pozitia sa, dupa mine este placa turnanta a circulatiei auto si feroviare din Romania, fiind un mare nod feroviar, spre toate provinciile tarii.La fel si la circulatia auto. Pe langa marile uzine care au fost in Brasov, chiar si inainte de razboi, care a facut ca Brasovul sa fie un foarte mare centru industrial, Brasovul mai este cunoscut si prin traditia culturala din timpuri vechi. Aici s-a tiparit in SCHEII BRASOVULUI, prima carte in limba romana de catre DIACONUL CORESI, in urma cu 500 ani. Tot aici, ANDREI MURESAN,a compus celebra poezie numita --UN RASUNET--.care a fost cantat la Blaj, primind denumirea de --DESTEAPTA-TE ROMANE -devenit dupa REVOLUTIA DIN DECEMBRIE, imnu nostru national. La BLAJ si BRASOV, au fost arborate pentru prima data, steagul nostru national, cu cele trei culori - rosu, galben si albastru. Aici are loc celebrul festival CERBUL DE AUR., unde si-au gasit consacrarea multi interptreti de muzica usoara. LEGAT DE INTERPRETII DE MUZICA USOARA, prin 1964, veneam de la practica anuala de la UZINA DE LA CUGIR, iar in statia Brasov au urcat un grup de soliste si solisti de muzica usoara. In compartimentul unde eram, au luat loc Margareta Paslaru si LUMINITA DOBRESCU, deja cunoscute soliste. Cum aveam colegi necasatoriti. subtirei, inalti, frumusei, buni de gura si cu lipici, a inceput o discutie interesanta si vesela, incat cele doua soliste fiind chemate in alt compartiment de persoane din grupul lor, spre mirarea tuturor, au refuzat, spunand ca se simt bine cu acesti miltari, care sunt veseli si gata de insurat. Tot aici, intr-una din calatorii, a intrat in compartiment Angela Similea, dar cum lumea dormea fiind tarziu, s-a retras repede. Cea mai recenta amintire, se refera la o vanzatoare ambulanta care s-a urcat la Brasov si oferea obiecte ca pixuri, lanterne mici, brelocuri, agende, lasand in fiecare compartiment un pachet cu asemenea obiecte si o hartie ca este surdo-muta.Am cumparat un port buletin si un pix. Ea a urcat la Sighisoara si a coborat la Brasov., probabil sa mearga pe alta ruta. Dupa de a coborat, o doamna care a urcat aici, spune ca o stie ca demult face aceasta meserie, dar nu e muta si poate nici surda, deoarece a vazut-o vorbind pe peron, in modul cel mai normal. Spune ca nu a intervenit, deoarece nu stie reactia acesteia si urmarile negative, pentru ea ca reclamanta. Pe toata durate mersului prin Brasov, am admirat cladirile frumoase din apropierea liniei ferate, precum si piata garii, frumoasa si moderna, care impreuna cu cladirea garii, constituiMentionez ca in vagon, tot tipul calatoriei, s-a pastrat cea mai buna ordine, buna cuviinta, printr-un comportament civilizat, in acest sens calatoria fiid monotona, plata, linistita, pe tot parcursul traseului. Merita scoase in evidenta cateva tipologii de pasageri, linistiti, dar cu alte caracteristicipe timpul calatoriei...
Continuare in episodul viitor.
--Bunicul

[Ghita Potra]

CONTINUAM CALATORIA
Parasim gara Brasov, mergand la urmatoarea destinatie care este orasul - statiune PREDEAL.De la marginea Brasovului, terenul urca continuu, intrand in zona montana, impadurita, de ambele laturi, dar cu diferente de o parte si de alta. Daca in stanga caii ferate, mergem cam paralel cu soseaua Brasov- Bucuresti, terernul cobarand in panta, uneori, deadreptul rapa adanca, dar impadurita. Pe sosea se observa multe pensiuni, moteluri, hoteluri, aparute in ultimii ani, in locuri care permite o cat de mica constructie. In dreapata este invers, terenul urca in panta, chiar de la marginea caii ferate, dar si aici impadurit, in special cu foioase - fag si brad, iar mai sus, conifere.Cum terenul urca in panta, locomotiva gafaie din greu, avand viteza dastul de mica. Sa lasam locomotiva sa -si faca treaba si sa descriu o intamplare deosebita, care m-a marcat toata viata, prin aspectul ei. Intamplarea se petrece in iarna sau primavara anului 1970. In acea perioada faceam serviciul intr-o garnizoana din vestul tarii, dar eram detasat la Ploiesti pentru 6 luni, avand de indeplinit o misiune acolo, pe linie tehnica. Undeva, pe la Deva se urca in tren cu loc incompartiment ul unde ma aflam o tanara.. Fiind clasa a doua, compartimentul avea 8 locuri , fiind ocupat, mai putin doua locuri.Cum am spus, era o tanara, cam la 30 ani, inalta, bine facuta si frumoasa. Dupa ce a intrat, se scuza ca este obosita si se culca pe locul ei si cele 2 ramase libere. Trenul isi continua drumul in mod normal, dar in gara BRASOV, in compartiment, intra 2 barbati, bine imbracati, bine facuti si bine hraniti, solicitand locul. Femeia se ridica si le ofera locul, repartizat legal celor 2 barbati. Pana aici toate bune si la locul lor. Dupa un timp de la plecare, cei 2 barbati o fixau pe femeie, care mergea la Predeal la sotul sau, vanator de munte, incepand cu cuvinte tot mai indecente si cu multa apropos-uuri. Femeia a suportat cat a putut, dar la un moment dat, i-a rugat sa o lase in pace., dar ei au continuat in acelasi mod. Cam in dreptul localitatii Timisul de Sus., i-a rugat sa inceteze ca ea nu garanteaza ce se va intampla. Barbatii ca cocosi infatuati, au inceput sa rada de ea si sa o jigneasca deadreptul. I-am rugat sa inceteze, dar fara rezultat. Cum stam acoperit la fata cu mantaua, la un moment dat aud cateva bufnituri si icnituri. Cand m-am uitat, unul din barbati sta chircit, fiind lovit de femeie cu latul palmei in zona gatului. Celalt barbat, a avut aceeasi soarta --Din motive de -ALTE TREBURI URGENTE -intrerup si voi relua
-BUNICUL

[Ghita Potra]

Am ramas la barbatul batut de doamna din tren, iar al doilea sarindu-i in ajutor, a fost lovit si el intr-un mod magistral, supercalificat, de catre aceeasi doamna, undeva in zona gatului dreapta, facandu-l din doua lovituri, si pe acesta, knock-out. Am ramas pur si simplu ca traznit, stupefiat, de puterea acestei femei, de agilitatea si indrazneala ei. Era imbracata intr-o tinuta care ii scoteau in evidenta puterea musculara, agilitatea, purtand pantaloni si o bluza sport pe corp, cu cizme, scurta si sapca. S-a creat o liniste deplina in compartiment, auzindu-se doar respiratia sueratoare a acestei doamne, iar cei doi stateau inca groggy, aproape ghemuiti si nestiind ce s-au intamplat cu ei. Dupa cateva momente de uluiala, au iesit pe coridor,amenintand-o pe femeie cu expresia : "NE MAI VEDEM NOI CAT DE CURAD ", disparand. Dupa ce au iesit, femeia a inchis compartimentul cu lantul de siguranta, sustinand ca vor veni cu intariri. BAGAJELE LOR AU RAMAS IN COMPARTIMENT.A spus ca va cobora la PREDEAL, si ca in gara, sotul sau nu va fi singur. La ajungere in gara Predeal, doamna a coborat, fiind intampinat de un maior de vanatori --un monument de barbat -tanar, viguros si, la prima vedere, un bun sportiv. Oricum o pereche foarte potrivita. Dupa plecarea trenului din gara, s-au intors cei doi batuti, cu niste huidume, numai muschi, cautand-o pe aceasta doamna, dar nu a mai gasit-o. Ca urmare, au renuntat, si-au luat bagajele si au plecat. Imaginile acestei intamplari, ma urmaresc de atunci si ma vor urmari toata viata. Cateva cuvinte despre statiunea PREDEAL. Este statiunea care, dupa mine si cu unele amenajari, poat, ca aspect, sa rivalizeze, cu orice statiune de pe mapamond. Diferenta consta in dotarile sportive care sunt inferioare marilor statiuni din lume. In alta ordine de idei, este statiunea situata la cea mai mare altitudine si,anume 1600 metri. Mai are un avantaj ca se afla in apropierea Brasovului, si el mare statiune turistica, putand constitui in final o mare zona turistica, unde cred ca in viitor vor avea loc mari competitii sportive, interne, dar si internationale, organizate de Romania. In aceasta mare zona se poare include toata zona de la SINAIA si pana la Predeal, cu Sinaia, Busteni, Azuga.Aceasta zona exista dar este cam putin cunoscuta si mai trebuie dotari, pentru a fi la nivelul marilor statiuni sportive. Dupa Predeal, terenul incepe sa coboare treptat si, ca urmare, trenul coboara cu o vitezaporita, parca voind sa recupereze, timpul pierdut. Trecem fara oprire prin gara Azuga, si ea statiune turistica, cunoscuta in special prin berea care se fabrica aici, numita BEREA AZUGA., renumita in tara si peste hotare, fiind o bere superioara, mult cautata. Eu o stiu de acum 50 ani. Era o fala sa se consume o bere Azuga, dar aceasta este o amintire, care a apus. Ne continuam calatoria si ajungem in gara BUSTENI, o statiune turistica bine cotata la noi si, dupa cate se scrie, cea mai dotata la partii, teleferice si alte mijloace de urcare pe panta. Urmeaza vestita SINAIA, orasul statiune cu cel mai mare renume si cea mai veche din tara. Ea este statiune din ultima parte a secolului al 19-lea, din timpul domniei regelui CAROL INTAI, mai ales din perioada cand a construit Castelul Peles.Este numita si PERLA CARPATILOR. Fiind situata la o distanta mica fata de capitala tarii, este statiunea cea m ai cautata de bucuresteni, dar si cea mai cantata de compozitori si solistii de muzica usoara, dar si populara. Sa ne amintim de melodii cum ar fi CABANA TREI BRAZI, sau cea cantata de IRINA LOGHIN - CEI TREI BRAZI DE LA SINAIA. Sa facem un salt inapoi si sa ne amintim ca in apropiere de BUsteni se afla pe cel mai inalt pisc de aici, un monument al nemuririi poporului nostru -CRUCEA DE PE CARAIMAN- ridicata in memoria eroismului poporului roman in MARELE RAZBOI DE REINTREGIRE A NEAMULUI, in care razboi, ROMANIA DE ATUNCI < A ADUS 10LA SUTA JERTFE DIN POPULATIE. Se afla pe cel mai inalt pisc al Muntilor Bucegi, vizibil de pe VALEA PRAHOVEI, la altitudinea de 2200metri, si are o inaltime de 26 metri, cu o deschidere de 13 metri. Toate piesele au fost transportate cu spatele si cu animale, in special cai marunti si magari. Reamintesc ca de la Predeal, calea ferata merge pe Valea Prahovei, intre pantele masivului BUCEGI, masiv maiestuos, care impresioneaza pe orice calator cu trenul, masina sau cu piciorul, VALEA PRAHOVEI SI ZONA BRASOVULUI, FIIND CELE MAI CUNOSCUTE ZONE TURISTICE DIN TARA. REVENIM LA SINAIA, si reamintesc ca aici a fost asasinat in 1939, primul ministru de atunci --I. G. DUCA.De la Sinaia drumul treptat iese din munti, avand o singura oprire pana la Bucuresti, si anume, la PLOIESTI. Dar despre acestea, in episodul viitor.
Cu drag tuturor -- BUNICUL

[Ghita Potra]

Multumesc de mesaj.
CONTINUAM CALATORIA. Ne aflam in gara SINAIA, de unde trenul coboara pe langa valea PRAHOVEI, cam incet doarece pe mare parte din tronsonul Bucuresti - Brasov, se efectueaza lucrari la terasamentul feroviar, fiind un adevarat santier. Trecem prin zona montana, iar cam prin dreptul localitatii COMARNIC, iesim definitiv din zona montana, intram in zona submontana, cu dealuri inalte, care in dreptul acestei localitati, terenul este plin de vile construite in ultimii 20 ani. Acelasi lucru il constatam si in localitatea BREAZA, localitate rurala mare, vestita in zona prin harnicia oamenilor sai. Pe masura ce inaintam spre sud, dealurile inalte scad incet, lunca Prahovei se mareste, iar dealurile incep sa se indeparteze, anuntand apropierea campiei. Trecem prin dreptul municipiului CAMPINA, vechi centru petrolier al tarii, aflat in plina zona de extreactie a petrolului, o anexa importanta a marelui centru al industriei de extractie si prelucrare a petrolului. Este demn de remarcat ca in apropiere de Campina, la Branesti,daca nu ma inseala memoria - iar daca am gresit, sa fiu repede corectat. - a cazut cu avionul construit de el. dupa ce a trecut peste munti, marele nostru si pionier al aviatiei mondiale, AUREL VLAICU.Sa nu uitam ca Romania s-a aflat in avangarda aviatiei mondiale, avand printre primii pe plan mondial, zboruri regulate si servicii aviatice, care, numai marile puteri le aveau. Nu este vina noastra ca am pierdut aceasta pozitie, ci mersul istoriei, care ne-a fost potrivnica. Dupa Campina, tecem prin localitati mari si frumoase, iar cam din dreptul localitatii FLORESTI - PRAHOVA. intram in zona de campie. Apropierea de PLOIESTI este anuntata tot mai accentuat, de aspectul tot mai urban al zonei, si anume de constructii tip locuinte, dar si instalatii industriale, atat mai vechi cat si aparute in ultimii 20 ani. In fine, apare PLOIESTIUL, intai prin marele sau cartier, PLOIESTI -NORD, impozant prin constructiile si blocurilede aici, in paralel cu unele instalatii industriale aflate aici. Din mers, trecem pe langa cartierul PLOIESTI -VEST, construit in jurul anului 1970. Trenul opreste in gara PLOIESTI - VEST, Ploiestiul avand mai multe gari, cea mai mare fiind Ploiesti - Sud, fiecare din ele deservind 2 trasee majore a circulatiei feroviare din Romania. Ploiesti -Vest deserveste toata zona Transilvaniei, Muntenia si OLtenia Subcarpatica, iar Ploiesti Sud, deserveste toata Moldova, Muntenia Subcarpatica la est de Ploiesti. Ploiestiul este unul din marile centre industriale, intr-un cuvant, un foarte mare centru economic. Este unul din primele centre de extractie a petrolului din Europa si lume,aici luand fiinta mari unitati de rafinare a titeiului, cum sunt rafinariile Astra, Vega si Brazi, dar si o mare uzina de fabricatie a utilajului petrolier., Romania fiind una din marile puteri in privinta extractiei si prelucrarii titeiului, dar si in cel al fabricatiei utilajului petrolier, produsele noastre fiind conoscute pe tot mapamondul, - vorbesc de tarile care extrag titei si il prelucreaza.Ploiestiul este cunoscut si prin TEATRUL de aici, unde a cunoscut consacrarea, marele nostru actor, TOMA CARAGIU. Trenul isi continua drumul sau, prin marea CAMPIE ROMANA, o campie cu un sol deosebit de bogat, unul din cele mai bune cernoziomuri din Europa, care a dat recolte mari de cereale, daca este intretinut si prelucrat cum se cuvine. Toate campiile din tara, prin solul sau si recoltele obtinute, au dus faima tarii in lume, Romania fiind considerata o mare tara agricola, cu un potential agricol mare, care, in prezent este valorificat partial. Sa speram ca situatia se va remedia. Trenul trece prin localitati de campie, printre care localitatea PERIS este una din cele mai importante, cunoscut si prin marile ferme de crestere a pasarilor., dar si la porcine, daca nu ma insel. In continuare trecem printe-o padure cu rezonante in istoria haiduciei, cunoscuta prin numele de CODRII VLASIEI, o padure enorma in secolele 15 la 19, unde si-au gasit refugiu multi locuitori care au fugit de urgia vremurilor. Acum, padurea este mult micsorata, dar este protejata de stat, prin lege, fiind un fel de parc national, desi nu poarta acest nume, ceva in genul parcurilon naturale din Canada, protejate strict de stat.Aici s-au turnat filme cu haiducii, cum sunt filmele HAIDUCII si HAIDUCII LUI SAPTE CAI, cu marele nostru actor Florin Piersic. Trecem prin apropierea cetatii filmului romanesc, HOLLIWOODUL nostru, unde s-au turnat multe din filmele ce au rulat pe ecrane, multe din ele cu succes, chiar si cu premii, unele din ele. Este vorba de localitatea BUFTEA, cu studiourile cunoscute, si anume STUDIOURILE BUFTEA. Trecem la o oarecare distanta de localitatea SNAGOV, o statiune cunoscuta prin lacul sau, unde au avut loc aproape toate competitiile nautice interne, dar si cu caracter international. Aici, pe langa vilele construite inainte de 1989, unele inainte de razboi, in ultimii 20 ani, s-au construit fastuoase vile, de catre imbogatitii acestei perioade,In prezent, este o statiune foarte cauta si aglomerata,fiind situata nu departe de capitala. Pe toata zona de campie, m-a bucurat faptul ca a crescut suprafata terenurilor cultivate, scazand cele in parloaga, aceasta spre deosebire de anii trecuti, cand aspectul zonei era dezolant,, mai ales ca memoria ne aminteste ca nu cu multi ani in urma, terenul era cultivat in totalitate. M-am referit doar la suprafetele cultivate, si nu si la eficienta, la care nu ma refer, neavand date de sustinere pro sau contra. Incet - incet, se apropie BUCURESTIUL. Zona preurbana este mult mai intinsa decat la celelalte orase, prin care mergem multe minute. Trecem prin cartierul CHITILA, candva comuna, care, cand eram in Bucuresti, acum aproapa 50 ani, era o comuna departe de Bucuresti, asa cum era Apahida fata de Cluj. Apare zona Giulesti, cu vestitul sau stadion, apoi Podul Grant, refacut si modernizat, care a fost cantat multa vreme cu succes, prin melodia PODUL GRANT. Apar primele cladiri din Calea Grivitei, si marile artere care pleaca de aici si care se vad din tren, cum este Bulevardul Nicolae Titulescu, si in fine apar peroanele acoperite si lungi, cele mai lungi din tara, ale GARII DE NORD, veche de peste 130 ani, dar frumoasa, si cea mai aglomerata gara din tara. In episodul viitor, s-ar putea sa mai stam in domeniul feroviar, cu observatii si intamplari de pe calea ferata, petrecute de-alungul celor aproape 50 ani, de cand circul pe ruta CLUJ -NAPOCA -- BUCURESTI. O tempora ! Ce a trecut vremea. Cand am mers prima data, eram tanar, viguros, optimist si increzator in ce va urma ; iar acuma sunt batran, slab ca putere si cu burta, uzat, bolnav si cam satul de multe,increzator in viitor dar cu o incredere cam erodata.
Salutari cordiale la toti cei dragi --- Bunicul.

[Ghita Potra]

CONTINUAM. In acest episod, vom face cateva consideratii pe marginea calatoriei, dupa care vom relata cateva intamplari care au avut loc pe timpul calatoriilor mele cu trenul pe ruta Cluj-Napoca --- Bucuresti. Dupa cum am mai scris, calatoria a fost linistita, lipsita de intamplari, sa zicem, mai deosebite, insa, consider ca este util sa va descriu preocuparile unor pasageri din vagon, pe timpul drumului. Dupa cum am mai scris, biletele cumparate au fost in asa fel distribuite, incat ne-au inghesuit in compartimentele din zona centrala a vagonului, ramanad goale, cel putin jumatate din ele. Dupa plecarea trenului din gara Cluj-Napoca, pasagerii s-au autodistribuit si imprastiat in tot vagonul. Batranul care la urcare, incurca circulatia pe culuar, cautand enervant locul 66, s-a asezat intr-un loc liber si a stat linistit., dormitand tot timpul pana la Brasov, unde a coborat. La un compartiment chiar langa usa, s-a instalat chiar de la urcare, un individ cam la 35 ani, viguros, ciolanos, dovedind o mare forta, dar si nervoso - agresiv, cun s-a dovedit la controlul biletelor, cand numai dupa insistente si vorbe ceva mai grele a prezentat biletul la control. L-a invinuit pe controlor ca dece a indraznit sa-l scole pentru bilet. In rest, a dormit tot timpul, uneori, cu picioarele intinse pe culuar, impiedecand circulatia, dar nimeni nu l-a trezit, stiindu-l agresiv. Totusi, si-a gasit nasul, intr-un fel, cand a trecut conductorul cu un politist de la transporturi feroviare, care s-au impiedicat de picioarele lui. Controlorul l-a sculat, individul a vrut sa sara la scandal, insa vazand politistul, s-a linistit si s-a retras in coltul sau, culcandu-se din nou. In alt loc, o doamna tanara, tot timpul a vorbit la telefon, s-a cautat in oglinda, isi controla manichiura si pedichiura, aranjandu-si parul, care era aranjat, si nu avea nevoie de asa ceva. Alta doamna, a citit tot timpul, stand ghemuita, fara a se misca deloc. Langa mine, era un tanar, cel care m-a ajutat la bagaje, care a citit permanent o carte, singurul lucru, inafara acestei preocupari, fiind descaltarea si incaltarea de mai multe ori. Cum am probleme cu prostata si cum compartimentul este mic, mai ales ca a pus un suport masa, ce impiedica circulatia de la loc si pana pe culuar, am facut o rabdare de toaleta pana la limita, pana dupa Brasov, incat simteam ca nu mai rezist. Pana la urma, i-am spus sa-mi faca loc, politicos mi-a facut loc sa ies, dar mi-a dat a intelege ca mai sunt locuri libere. La inapoiere, am ocupat alt loc, fiind totul OK. Nu departe, era o pereche in varsta, care veneau de la Oradea, unde batranul era intr-o faza a bolii ALHZEIMER, care nu ii peritea sa fie singur. In consecinta, batrana era tot timpul dupa el,, tinandu-l in cea mai mare a timpului de mana, ca sa nu plece. In alta ordine de idei, vreau sa relatez cateva intamplari pe calea ferata, de cand circul pe aceasta ruta. PRIMUL CAZ : Era prin luna august din anul 1963 sau 1964, cand de la ACADEMIE, ne-au acordat concediul anual, care era in luna august, in fiecare an. Negasind bilete pe rutaB rasov - SIGISOARA _TEIUS _CLUJ, am cumparat doua bilete, pentru mine si sotie, pe ruta BRASOV -MIECUREA CIUC-DEDA _DEJ. Pana aici toate bune. In compartiment am nimerit, printre alti calatori, cu doua unguroaice, care mergeau la MIERCUREA CIUC. Pana la Brasov, totul a fost in ordine, conversatiile s-au purtat numai in limba romana ; ca daca nu ne spuneau ca sunt unguroaice, nu sesizam. Cum am trecut cu ceva de Brasov, ca la un semnal, sau ca si cum s-ar fi manevrat un comutator, au inceput sa vorbeasca numai ungureste, ignorandu-ne total ca persoane si ca limba. Am incercat sa reluam o discutie cat de mica, dar nu au mai vrut deloc, fiind chiar ostile. In aceste conditii, le-am lasat in pace, stand linistiti pe locurile nosstre. AL DOILEA CAZ :Era prin 1995 sau 1996, cand ma inapoiam la Cluj de la Bucuresti, cu un tren de noapte, intr-un compariment de clasa a doua. Era, dupa cum tin minte, la inceputul toamnei, dar cald.Compartimentul era plin, in care se afla si un domnn care se vedea ca are multa experienta in calatoriile pe calea ferata. Dupa plecarea trenului s-a incins o discutie despre furturile din vagoane, fiecare dandu-si cu parerea, ca in orice discutie. Domul, care, desi nu era mai in varsta ca mine, ne-a rugat sa-l ascultam si isi va spune paretea care este avizata de necazurile lui, privid unele obiecte ce i-au fost furate din compartiment. Ne-a rugat, ca fiind noapte, si in compartiment va fi cald, usa va sta deschisa putin. Ca atare, ne roaga sa ne tinem lana noi gentile sau in ce avem lucruri mai importante, pe care sa le avem sub control toata noaptea, mai ale ca vom si dormi. La aceste cuvinte, fiecare si-a aigurat lucrurile cum a stiut. Unii si-au pus gentile jos, intre picioare, care putea fi pagubos. Eu le-am pus sub brat si am pus cat am putut, capul pe ele. Intre timp, fiecare a atipit. Dupa ce am trecut de Breaza, domnul a sarit ca ars. In compartiment s-a auzit un racait, pe podeaua vagonului. S-a ridicat repede, ne-am trezit si noi, si a deschi repede usa, Pe culuar, doi indivizi,cu o sarma lunga si indoita la capat, maturau podeaua, ca sa agate orice obiect ar gasi. Domnul acela a sarit la ei, dar ci doi zdrahoni, nu s-au pierdut cu firea, afirmand ca ei cauta un obiect care a cazut de la ei si s-a rostogolit in compartiment. Cum nu era nimeni de-ai legii prin jur, dokmnul si noi ceilalti, am renuntat, iar cei doi au plecat, bine merci. AL TREILEA CAZ : Era prin luna decembrie 1997 sau 1998, dupa ce la tara s-au taiat porcii. Am cumparat si eu unul, sa-l impart cu fiul meu. Cu doua geamantane pline cu porcarii, dar si cu altele, ca de la parinti, am mers la Bucuresti. Urma sa ma astepte in Gara de Nord, fiul meu. Mi-a spus ca daca nu ajunge inainte de sosirea trenului, sa-l astept pe peron, unde am coborat, la o banca. Ajuns in gara, el inca nu a ajuns, asa ca am inceput sa cobor dintren. In acel moment, un brunet se ofera sa ma ajute, si nici una, nici doua inhata geamantanul si pleaca. Strig dupa el sa se opreasca, dar sl o luse bine la picior. Strig, sa opreasca hotul, dar lumea a manifestat o indiferenta aproape totala. In acel moment, imi vad fiul venind din sensul unde mergea hotul si ii strig sa-l opreasca si sa-ia valiza, ceeace face. Hotul, cu tupeu, se simte chipurile jignit ca el a vrut sa ma ajute si a mers repede ca sa faca opriri dese ca valiza este grea. In fine, valiza, a fost recuperata. Mai sunt si altele, si, in plus, consideratii privind timpul de parcurs, dar emailul da semne de nerabdare, asa ca inchei, fara a mai face corecturile de rigoare, pe care am rugamintea sa le faci.
Cu multa dragoste, salutari la toti cei dragi -- Bunicul

[Ghita Potra]

CONTINUAM CALATORIA.
Incepem o noua etapa a calatoriei si, anume CALATORIA PRIN BUCURESTI PANA LA AEROPORTUL HENRY COANDA. Drumul se poate desfasura
pe mai multe trasee, in cea mai mare parte, dar vom face calatoria,urmand traseul cel mai important si cel mai aglomerat si, daca timpul ne mai permite
, il vom parcurge, urmand al doilea traseu, la fel de important ca si primul. Avand la baza ceea ce am afirmat, vom incepe calatoria pornind de la
punctul din Bucuresti cel mai important, dar si cel mai controversat, care este PALATUL PARLAMENTULUI, fosta Casa a poporului. Desi ar merita un episod
intreg, ne limitam la cateva consideratii. Ca marime, este a doua cladire ca marime din lume dupa PENTAGON.Are o dezvoltare frontala de peste 300 metrii
si o latime de 200 metrii., cu o infinitate de geamuri, insa dupa mine nu este o frumuseten dar s-a daramat o portiune importanta dinBucuresti, cu
constructii cu o mare incarcatura istorica, care, dupa mine, nu trebuiau demolate sub nici o forma. In Canada, locurile istorice, cu o importanta
mai mica, dupa parerea mea, sunt pastrate si conservate, fiind interzise demolarea lor. In acest sens amintesc SPITALUL BRANCOVENESC - una din primele
asezaminte spitalicesti din tara, cu o bogata istorie si contributie, in razboaiele la care Romania a participat. Ma refer, in continuare, la disparitia
unor intregi sectoare construite, cum este STRADA URANUS, cu ARSENALUL ARMATEI, care a avut o contributie mare la industria de aparare, mai ales in
Razboiul de independenta si cel de reintregire, Aici si-a construit AUREL VLAICU, a doua varianta a avionului sau, pe aceasta strada s-a purtat luptele
din 1848 dintre pompieri si fortele otomane, unde a fost o statuie in cinstea acestui eveniment.In apropiere de aceasta strada, s-a aflat STADIONUL
REPUBLICII, denumit inainte STADIONUL ANEF, stadion cu rezonanta deosabita in miscarea sportiva a tarii. Aici au avut loc, cu ani in urma, pe o perioada
de multi ani, Campionatele internationale de atletism ale Romaniei, meciuri de fotbal si rugby. Pana la construirea Stadionului National,a fost cel
mai mare stadion din ROMANIA. Aici a avut loc finala Cupei Romaniei din 1965, dintre UNIVERSITATEA CLUJ SI DINAMO, castigata de U CLUJ cu scorul de
2 la 1. Am participat la aceasta finala, care mi-a produs o mare bucurie. Cum cunosteam aceasta zona inainte de demolari, cand am venit in Bucuresti
dupa mai multi ani, nu am mai recunoscut nimic. Nu mai comentez, ci doar am constatat. Din fata acestei cladiri, ne urmam traseul pe BULEVARDUL UNIRII
, construit pe locul daramarii multor cladiri,. Pe traseul acestui bulevard, s-a aflat si strada unde am locuit o perioada, numita Strada Bradului,
care a fost demolata iar locul strazii l-am stabilit cu ajutorul unei biserici aflata in apropiere si, unde a fost botazat fiul meu, Dan, nascut in
Bucuresti. Tot pe traseul acestui bulerd, a fost si INSTITUTUL DE MEDICINA LEGALA " MINA MINOVICI ", cu o contributie deosebita in acest domeniu. Tot
aici s-a aflat vestita si rau famata CRUCE DE PIATRA, zona caselor de toleranta cand asemenea ocupatie era permisa, dar a disparut si aceasta. Mai sunt
consideratii, dar ma opresc aici si mergem mai departe. De pe acest bulevard, traseul intra in PIATA UNIRII, o piata monumentala ca marime si aspect
. Aici se afla marele magazin, devenit mall, cu numele de Magazinul Unirea, un megamagazin la timpul sau si mare acuma. Traseul urmeaza pe BULEVARDUL
IULIU MANIU, fost 1848, cu magazine si construcrii deosebite, cum este Magazinul COCOR, BISERICA BARATZIEI, BISERICA SFANTUL GHEORGHE CU STATUIA LUI
CONSTANTIN BRANCOVEANU, biserica fiind construita de marele domnitor. Aici este marcat kilometrul zero al tarii, de unde se numara toate distantele
in tara noastra. Tot aici se afla una din cele mai vestite berarii din tara, cu razonanta istorica, avand numele, daca retin, de BERARIA CENTRAL,
unde am fost si eu de cateva ori, simtindu-ma foarte bine. Tot aici se afla MUZEUL DE ISTORIE AL ORASULUI BUCURESTI, langa care a fost un bloc cu mai
multe etaje,si care s-a daramat la cutremurul din 1977,prinzand sub el pe marele actor TOMA CARAGIU si alti prieteni din domeniul artei, aflati la o
intalnire. Am fost acolo in noaptea cutremurului, momente cu maximum de soc. Ma opresc putin la un asezamant spitalicesc, poate cel mai vechi chiar
din tara, care este SPITALUL COLTEA., ridicat in secolul al 18 - lea. Este o cladire frumoasa si mare, dar prin lucrarile de restaurare, a devenit
o cladire, dupa mine, extraordinar de frumoasa, similar cu cladirea MUZEULUI LUVRU din Paris. Si acum intram in PIATA UNIVERSITATIi, vestita atat
prin constructii, cat si evenimentele istorice care au avut loc, dar, cum vom poposi ceva mai mult aici, lasam pentru episodul viitor.
Salutari cu drag la toti -- Bunicul

[Manu]

Eu as fi curios de o prezentare a noptii cutremurului... sigur ca doar daca exista dispozitia necesara pentru aceasta...
Am urmarit cu atentie calatoria pana aici, trebuie sa recunosc ca m-a prins. Imi plac prezentarile cu lux de amanunte.

[Ghita Potra]

CONTINUAM CALATORIA.
Suntem in PIATA UNIVERSITATII, unul din punctele nodale ale Capitalei, ca trafic pietonal, transport in comun si evenimente care au intrat in istoria noastra. Este o piata mare, sub forma de L, determinata de modul cum sunt dispuse arterele centrale ala BUCURESTIULUI. Piata se afla la intersectia a doua mari magistrale ale marelui oras,si anume MAGISTRALA NORD_SUD pe care mergem noi, dar noi ii vom spune SUD-NORD, pastrand directia de mers, care leaga sudul orasuluil, adica Cartierele BERCENI < care acum 50 ani era o comuna cam departe de Bucuresti, asa cum este Chintenii de Cluj,, iar acum este un cartier integrat in Bucuresti, cu blocuri si tot ce trebuie unui mare cartier Aici, in apropiere se afla si Cartierele OLTENITEI si BRANCOVEANU -tot in sud, care impreuna sunt ele o mare aglomerare urbana. Aici se mai afla si CARTIERUL VACARESTI, unde se afla inchisoarea cu acelasi nume, precum si o artera vestita numita CALEA VACARESTI,, ce continua pana in centru, la PIATA UNIRII.Exista si o carte cu acelasi nume, scrisa de PELTZ si nu stiu mai cum, cei care stiu sa ma completeze. Magistrala SUD -NORD, este lunga de peste 20 km, poate chiar 30, si tine pana ce trecem de Padurea si aeroportul Baneasa, cand drumul intra in orasul OTOPENI < si facand parte din Bucuresti. Cealalta magistrala, EST _VEST, leaga cartierele din estul si vestul orasului, o cunosc mai putin si nu mai insist. Piata este dominata de cladirea masiva si monumentala a UNIVERSITATII BUCURESTI, ridicata la inceputul secolului 20, fiind in forma de L,. In spatele acesteia se afla o alta scoala a invatamantului romanesc, UNIVRSITATE DE ARHITECTURA " ION MINCU ". Ambele se afla in stanga directiei de mers, Peste drum, flancand-o din dreapta se afla cladire TEATRULUI NATIONA "ION LUCA CARAGIALE " si TEATRUL DE OPERETA " ION DACIAN " cladiri moderne, ridicate dupa 1970. Tot in dreapta, dar spate, se afla SPITALUL COLTEA, cladire renovata si foarte frumoasa.de care am vorbit. Piata este flancata in stanga spate, de cladirea MUZEULUI DE ISTORIE A M UNICIPIULUI BUCURESTI, si de cladirile deosebit de frumoase, cu o arhitectura asemanatoare cu a Cladirii unde se afla libraria Universitatii din CLUJ-N, sau cladurile TRIBUNALULUI SI CURTII DE APEL, tot din CLUJ-N., care la vremea cand eram in Bucuresti adaposteau niste ministere, dar acum nu mai stiu. Cine stie, sa ma completeze. Intre aceste cladiri si cladirea universitatii se afla o aripa a PIETII, CU UN SCUAR, IN CARE SE AFLA TREI STATUI SI ANUME :GHEORGHE LAZAR, MIHAI VITEAZU si ION ELIADE RADULUSCU <. FIINd in fata universitatii, exista de multa vreme si o gluma pe care o relatez, care suna cam asa : GHEORGHE LAZAR,cu o carte in mana, ii indeamna pe tineri sa intre la universitate, ; Ion Eliade RADULESCU, le spune, prin modul cum tine mainile, ca ii pare rau pentru cei care nu au intrat la universitate, iar MIHAI VITEAZU, calare pe cal si cu un buzdugan in mana, striga la acestia "La oaste cu voi ". Aici se afla o mare statie de metrou, STATIA UNIVERSITATII,care face parte din magistrala unu de metrou, care leaga GARA de NORD, cu PIATA UNIRII., dar magistala este mai lunga.In spatiul dintre UNIVERSITATE si TEATRUL NATIONAL, se afla o troita si mai multe cruci din lemn sau piatra, pentru a aminti posteritatii, cele petrecute la Revolutie, la MINERIADE cu cele din 13 - 15 iunie, precum si toate evenimentele in care aceasta piata a jucat un rol determinant,, printre care mitingurile CONVE NTIEI DEMOCRATE ROMANE, multe mitinguri de protest, precum si cele care au avt loc cu ocazia alegerii domnului TRAIAN BASESCU ca presedinte al ROMANIEI. Cladirea universitatii este impanzita cu tot felul de apeluri si inscrisuri din timpul REVOLUTIEI si post revolutie, ramasite de afise si alte inscrisuri. Pe langa zidurile cladirii universitatii, aripa apre statui, se afla zilnic, cel mai mare targ de carti din tare, unde, pot spune, zeci de vanzatori ambulanti de carte, isi expun cartile pe tarabe sau direct pe trotuar. Tot aici se expun si tablouri. Acest loc este un fel de MONTMARTRE din Paris, varianta Bucuresti. Asa cum am spus, aici se intalnesc mari artere, care sunt : BULEVARDUL CAROL < BULEVARDUL ELISABETA < BULEVARDUL NICOLAE BALCESCU, pe unde vom merge noi, si BULEVARDUL IULIU MANIU, de unde am venit. Tot in apropire de PIATA UNIVERSITATII < dar nu stiu daca face parte din ea, se afla impunatorea cladire a HOTELULUI INTECONTINENTAL, construita in jurul anilor 1970, avand 22 etaje, fiind cea mai inalta cldire din Bucuresti, dar s-ar putea sa fie si acum, dar nu cunosc, deoarece s-au construit multe blocuri inalte. Cu titlu informativ, nu departe se afla PIATA ROSETTI, mai mica dar cocheta, asemanatoare cu Piata Lucian Blaga, fosta piata a Pacii din Cluj. Din piata Universitatii, orinde ne-am roti, oricate tururi de orizont am face, totul place ochiului,, emanad echilibru, bun gust si o multumire personala a celor ce o viziteaza. Am totusi o nemultumire. Prin anii 1960 - 1965, in coltul de la universitate spre Teatrul National, s-a montat un ceas, deosebit de frumos, care era un reper pentru bucuresteni, in special indragostitii, care isi dadeau intalnire aici. Locul era atat de cunoscut si iubit, incat inafara de indragostiti, isi dadeau intalnire diverse persoane cu dragoste de capitala sau pur si simplu veneau sa se plimbe si sa vada ceasul. El a fost cantat de poeti, compozirori de muzica usoara si interpretii nostrii cunoscuti, ;nnmulte filme s-au turnat, avand actiune si in jurul ceasului. Acum, acesta a fost demontat, iar in loc nu s-a mai pus nimic., ceeace pentru mine este un mare regret si un gol cand trec pe acolo. S-ar putea scrie multe, si desi, nu am fost CU BASTONUL PRIN BUCURESTI, ca ARGHEZI < asi mai avea de spus destule, dar consider ca este suficient. Asa voi proceda si in continuare, pentru a intelege ca Bucurestiul are locuri istorice, care sa fie dragi tuturor romanilor, si nu numai, ci tuturor locuitorilor tarii. In continuare, vom continua si sa sper ca vom ajunge in PIATA VICTORIEI, alt punct nodal al capitalei ROMANIEI.
Salutari cu drag la toti, prioritar dinastiei Potra, multa bucurie si sanatate.
S-auzim de bine si Doamne ajuta pe toti -- Bunicul

[Ghita Potra]

Continuam calatoria!
Din PIATA UNIVERSITATII, mergem pe BULEVARDUL NICOLAE BALCESCU si apoi GENERAL MAGHERU, axe ultracentrale ale Capitalei, deosebit de frumoase, largi si cu o circulatie deosebit de intensa. Cladirile au o arhitectura diversa, deosebita de la o cladire la alta si vopsite in culori pastel. Aici se afla cateva constructii foarte cunoscute cum este CINEMA PATRIA- cea mai mare, cunoscuta si frecventata sala de cinema din tara. Pe timpul cat eram in Bucuresti, aceasta sala de cinema era zi de zi - plina - sau nu se mai gaseau bilete. Era o fala sa spui ca ai fost la Cinema Patria. Prima data am fost la acest cinema, in vara anului 1962, la filmul CAPCANA cu John Reed, unde am vazut-o prima data in viata pe cunoscuta si indragita actrita - STELA POPESCU, foarte tanara si frumoasa, insotita de partenerul ei de spectacole - MIHAI FOTINO. Tot pe aceasta artera, se afla si TELECINEMATECA si TEATRUL NOTTARA. Tot aici se afla mari magazine ca EVA, ADAM - magazine de confectii si imbracaminte, apoi mazinele alimentare rip UNIC si PREMIAL, care acum cativa zeci de ani, erau foarte cautate. Aici se afla mari agentii de transport aerian a multor companii din multe tari, din care imi aduc aminte doar LUFTHANSA, KLM - olandeza, AIR FRANCE, MALEV - Ungaria, SAS - agentie scandinava., HOTELUL INTERCONTINENTAL, HOTELUL AMBASADOR - elegant si scump. Aici, la cutremur, s-a daramat complet BLOCUL CASATA, care la parter avea vestita cofetarie CASATA, si, in plus, s-a daramat BLOCUL DUNAREA, care avea la parter restaurant si sus, hotel. Degajarea de daramaturi s-a facut cu ajutorul armatei. Din aceasta artera, pleaca strazi in bretea, care fac legatura cu alte mari artere, cum ar fi CALEA VICTORIEI.La capatul bulevardului MAGHERU < ajungem intr-o piata mare cat piata Lucian Blaga din Cluj - Napoca, deci nu prea mare, dar foarte cocheta, frumoasa, insa deosebit de aglomerata, fiind in acest sens o placa turnanta pentru partea aceasta din Bucuresti. Este vorba de PIATA ROMANA, care, dupa mine are cel mai frumos nume din tara, alaturi de ALBA IULIA, prin care ne aratam din plin originea noastra latina, facand parte din GINTA LATINA, care pentru mine este o mandrie. Aici se afla ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, aflata intr-o cladire dintre cele mai frumoase din Bucuresti. Tot aici s-a aflat, dar nu stiu daca mai este, STATUIA LUPOAICII, cu cei doi copii, ROMULUS si REMUS, inca o dovada a latinitatii noastre. Aici se intersecteaza doua mari artere, cum este cea din axa SUD-NORD--cea pe care mergem,, si BULEVARDUL DACIA, alta artera importanta si cu mare rezonanta istorica. In continuare ne continuam drumul pe BULEVARDUL ---------, presedinte al PARTIDULUI CONSERVATORde la inceputul secolului 20,- scuzati ca nu-i retin numele, pe moment l-am uitat Inainte se numea BULEVARDUL ANA IPATESCU, fruntasa a REVOLUTIEI din 1848 din TARA ROMANEASCA, nume pe care il prefer in locul acestui mare mosier, indiferent cine o fi fost el. Bulevardul este larg, pe cateva benzi, cu vile cochete dar aglomerat. De aici intram in alta artera, tip punct nodal si anume PIATA VICTOREI.Va urma,,Bunicul.
CONTINUAM.Piata Victoriei se prezinta ca un complex integrat armonios,de forma rotunda, cu PALATUL VICTORIEI in fundal, care este sediul guvernului, premier fiind domnul EMIL Boc. Este o cladire moderna, foarte cunoscuta in toata tara, prin demonstratiile de toate felurile care au avut loc. De aici converg o serie de artere importante, de mare importanta, cu denumiri de mare rezonanta istorica. In acest sens, de aici pleaca o mare artera care ocoleste o mare parte din perimetrul semicentral al capitalei, care are 3 denumiri pe 3 tronsoane consecutive, diferite. Este vorba de Bulevardele Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare si Mihai Viteazu,o cale de circulatie cam de 10 km, de forma de arc de cerc. Tot de aici pleaca Bulevardul Nicolae Titulescu,FRATII BUZESTI, BANU MANTAsi ION MIHALACHE .Aici cred ca este cea mai intensa circulatie din Bucuresti, cu un imens sens giratoriu, aproape pentru toate sensurile si directiile de mers. Aici se afla sediul multor firme, dar nu insistam. Este mai interesant sa vorbim de MUZEUL DE ISTORIE NATURALA "GRIGORE ANTIPA ", aflat pe latura de vest a pietii. Cladirea este veche, de pe la sfarsitul secolului 19, pastrand aspectul unei cladiri de muzeu. Aici se afla o multime de exponate de animale mari si mici, dar si exponate preistorice. Este interesant de vizitat. Insist pe un aspect inedit. Aici se afla expusa pielea unui sarpe boa, cu o istorie interesanta. Noi, romanii, am avut un calator si vanator pasionat, pe nume Mihai Tican Rumano, care la un moment dat se afla LA VANATOARE in Africa. In cartea sa "LA VANATOARE DE ELEFANTI," descrie cum intr-o expeditie in Congo, la o vanatoare de elefanti, grupul de vanatori si indigeni mergeau in coloana pe o carare in padure. La un moment dat, fiind atent in jur, a observat un sarpe boa, pe o crenga, gata sa sara pe un vanator. Foarte repede, a luat arma si a tras in sarpe, omorandu-l. Pielea lui se afla la muzeul Antipa. Pielea are o lungime de 11 metrii si jumatate. In continuare, ne continuam drumul pe BULEVARDUL AVIATORILOR, una din arterele cele mai frumoase din Bucuresti, lata de cativa zeci de metrii, cu doua sensuri de mers, largi, intre sensuri, fiind o perdea lata de copaci. Pe ambele laturi sunt perdele late de verdeata, pe toata lungimea bulevardului, care continua si la urmatorul bulevard.Dupa intrarea in acest bulevard,exista o alee laterala numita ALEEA MODROGAN, unde se afla sediul PARTIDULUI DEMOCRAT LIBERAL. _La capatul acestui bulevard, se afla o piata mare, impunatoare, numita PIATA AVIATORILOR, avand in centru una dintre cele mai frumoase statui din tara, STATUIA AVIATORILOR. ridicata in cinstea aviatorilor din primul razboi mondial, cand am anut una din cele mai bune aviatii si piloti, participanti la razboi. Are o inaltime de peste 10 metrii, cu o acvila sus si coroane pe soclu. In continuare intram in SOSEAUA KISSELEF, care are acelasi aspect ca cea de dinainte. La capatul aleii, se afla ARCUL DE TRIUMF.
Salutari dinastiei Potra si altora,
Sanatate si bucurie -- Bunicul

[Ghita Potra]

CONTINUAM!
Ne aflam langa ARCUL DE TRIUMF, impunator monument ridicat in cinstea celor care s-au luptat si s-au jertfit in MARELE RAZBOI DE REINTREGIRE A NEAMULUI, in timpul domniei regelui FERDINAND INTREGITORULEste ridicat dupa modelul francez, marea noastra prietena din acest razboi. Amintesc ca Arcul de Triumf din Paris a fost ridicat de Napoleon Bonaparte, dupa stralucita de victorie la Austerlitz. Dar sa revenim la al nostru. Are o inaltime,d upa aprecierea mea, cat a unui bloc cu 4 etaje,, avand exteriorul sub forma de dreptungi, iar interiorul fiind boltit sub forma de arc de cerc.Este din granit si marmora alba. Pe peretii exterioti, sunt gravate, numele localitatilor unde s-au purtat batalii in acest mare razboi. Pe sub arc au trecut trupele victorioase in cele doua razboaie, si in plus, in fiecare an, pe sub el trec trupele care defileaza de ZIUA NOASTRA NATIONALA.In restul timpului, el este imprejmuit cu lanturi de protectie, artistic lucrate. Zona in jurul arcului este impadurita, ca si pana aici, iar zona impadurita se continua inca multa vreme, pana catre zona BANEASA. De aici pleaca o serie de artere importante, dar nu insist. Ne continuam drumul si intram in PIATA CHARLE DE GAULE, o piata mare, pietruita cu piatra ca in Piata Unirii din CLUJ-NAPOCA, pentru ambianta de epoca.Si de aici pleaca radial o serie de artere mari,dintre care una spre Televiziune. In continuare, pe dreapta sensului de mers, se afla celebrul PARC HERASTRAU, cu un lac destul de mare, loc favorit pentru recreere in Bucuresti. Este cel mai mare parc si lac din Bucuresti, loc preferat pentru regele CAROL AL DOILEA.In continuare ne continuam drumul pe aceasta artera larga, pe cateva benzi, dar sensurile nu mai sunt separate.Nu dupa multa vreme intalnim o cladire candva celebra, care este CASA PRESEI LIBERE, care inainte de 1989 avea alt nume. Este ridicata in jurul anilor 1950-1955, dupa cate retin, aici editandu-se toate ziarele vremii. Aspectul general este de neintretinuta. Aici isi afla sediul multe firme de publicitate si tiparituri, dar mergem mai departe.In drum vom intalni o fantana mult iubita de bucuresteni, care este fantana MIORITZA.Aici si-au dat intalnire multe cupluri de indragostiti, aici s-au sarutat multi indragostiti, casatoriti sau nu, Fantana, as aprecia-o prin celebritatea ei cu FONTANA TREVI, din Italia, cunoscuta in toata lumea, numai ca a noastra are o mai mica arie de celebritate dar si aici se arunca banuti in apa.A fost cantata de compozitorii de muzica usoara si solisti de marca de la noi, fiind la fel de indragita ca ceaasul de la Universitate.. De aici incolo, intram in zona BANEASA, una din cele mai frumoase locuri din capitala, cu cateva obeictive la care ne vom opri la timp si pe rand. Aici s-a dezvoltat un puternic sector aviatic, luand fiinta si un cartier,numit CARTIERUL AVIATIEI, unde pe langa locuintele rezidentiale, cu toate dotarile necesare, a luat fiinta cu ani in urma, o industie aviatica care, dupa mine, promitea sa se dezvolte.Aici au fost construite primele avioane ROMBAC-111, in colaborare cu firme din Marea Britanie, dar acum nu se mai fac. Au ramas hangarele unde se construiau aceste avioane, unde se organizeaza alte activitati deca cele de aviatie. Asa a fost cu cativa ani in urma, cand s-a organizat un Salon Automobilistic, --interesant nimic de zis dar nu-i aviatie. La nord de aceasta zona, dar tot lateral de sosea, s-a dezvoltat si o industrie electronica, in zona PIPERA, dar acum, pe aici este cutotul altceva. Nu discut, nu comentez, ci doar constat. ---VA CONTINUA --BUNICUL
Continuam ! La nord de acest cartier, vom intalni aeroportul BANEASA, purtand numele de AUREL VLAICU.Pana la construirea aeroportului de la OTOPENI, era cel mai mare din tara. Din sosea se vede clar cladirea centrala de forma rotunda cu o cupola mult bombata, iar terenul pentru avioane se intinde pana la sosea. Cu vre-o 2 decenii in urma, am luat avionul pana la Cluj Napoca, numai sa vad cum este, desi era scump.Cursa a durat cam 50 minute. Am luat avionul pentru a vedea cum se vede de sus, mai ales BUCURESTIUL SI CLUJUL. In prezent de aici se efectueaza curse interne, dar si externe de tip CHARTER, sau curse cu avioane particulare.Cursele Charter, sunt avioane prin conventie sau inchiriate, asa cum sunt cursele speciale auto, pentru trasportul de persoane sau marfa. In continuare, trecem prin locuri pline de constructii, atat vile cat si firme. Aici, acum 40 - 50 ani era teren neconstruit, Baneasa fiind considerata departe de Bucuresti. Toata zona este plina de verdeata. Ne continuam drumul pana vom intalni PADUREA BANEASA,o padure frumoasa, indragita de bucuresteni. La marginea ei, vom intalni o placa si o statuie cu un soldat inarmat, care ne aminteste ca nu departe de aici, se afla ACADEMIA DE POLITIE " ALEXANDRI IOAN CUZA ", binecunoscuta unitate de invatamant, care a dat tarii multe promotii de politisti. Intre aceasta placa cu statuia si cladirea propriu zisa, se afla un intins si frumos parc de agrement, care da un plus de frumusete zonei. La marginea padurii Baneasa, dar opus, se gaseste GRADINA ZOOLOGICA BANEASA, cea mai mare din tara, care are mare parte a animalelor din lume.. Nu insistam, deoarece ea singura merita un reportaj. Gradina este similara cu cea din Vancouver, dar ca teren mai putin extinsa. Ne continuam drumul.In zona Baneasa s-au dat lupte intre armata romana si fortele hitleriste, care veneau spre Bucuresti, dupa 23 august 1944. care au fost imortalizate in filmul "PORTILE ALBASTRE ALE ORASULUI". TOt aici s-au purtat actiuni in timpul evenimentelor din decembrie 1989. Iesim din zona Baneasa si intram dupa cativa KM. in orasul OTOPENI, care cu vre-o 40 ani in urma, era o localitate rurala.Ea s-a dezvoltat odata cu aeroportul, devenind oras, unde s-au construit blocuri de locuinte si alte dotari. In oras isi au sediul multe firme de toate felurile, care se vad prin reclamele lor de pe marginea drumului sau de pe cladiri. Otopeniul mai este cunoscut si prin echipele de fotbal si basket, ce activeaza in liga a intaia si a doua. Dupa ce iesim din oras, apare cladirea impunatoare a aeroportului HENRY COANDA, moderna si frumoasa, frecventata tot mai mult. In timp ce soseaua, care este DRUMUL NATIONAL NUMARUL UNU, isi continua traseul spre Ploiesti, noi viram la dreapta si ne indreptam spre aeroport. Cu aceasta am ajuns la aeroport, de unde vom continua reportajele, pana la ajungerea in VANCOUVER, marele oras canadian de pe coasta PACIFICULUI. La toti cu multa dragoste, in special dinastia Potra.S -auzim de bine. --Bunicul
Continuam !Calea de acces spre aeroport se prezinta ca o artera de circulatie cu mai multe benzi, si datorita lucrarilor de extindere si modernizare, s-a realizat un parcking modern,, pe mai multe nivele, ca in marile aeroporturi din occident, une se intra cu plata, prin plata automata a timpului stat in parcare. Daca pana cum, pasagerii care veneau cu mijloace auto,puteau opri in fata intrarii doar pe un singur rand, acum pot opri pe mai multe randuri paralele, in concordanta cu numarul de benzi existente pe drumul de intrare. Inafara de accesul auto, la aeroport se ajunge si cu un tren cursa, de la Gara de Nord si pana aici. In acest fel, s-a cam taiat macaroana bisnitarilor, care profitau si cereaU SUME MARI. Parcarea si serviciile exterioare, cum ar fi ajutor la bagaje, ghizi pentru dirijarea traficului de calatori, sunt asigurate de personal, la care se observa o crestere a gradului de profesionalism si politete. Nu-i mare pasul, dar se observa. Bagajele se manipuleaza si transporta in interiorul cladirii aeroportului cu caruturi, pana la predarea lor. Ca aspect, aeroportul se prezinta ca o cladire moderna, cu mult beton si sticla, avand la intrare,niste copertine, cam 10 la numar, de forma semicilindrica, ce ii confera un aspect deosebit, eliminand monotonia si indulcind cubismul cladirii. Oricum, cladirea aeroportului se aseamana cu cladirea unui aeroport din Paris, si daca nu ma insel, seamana cu aeroportul Orly din paris. Tot la cladire, apreciez ca are o dezvoltare frontala cam de 400 metrii, avand mai multe sectoare si fluxuri bine conturate, care trebuie respectate intocmai.In primul rand, are sector separat pentru cursele interne si separat pentru cursele externe. Intre ele nu exista legatura pentru public. Totodata, intrarile si iesirile sunt fluxuri separate,si nu pot fi inversate de catre pasageri, nefiind legatura intre ele. Toate usile de intrare in cladire sunt automate, cu pozitia normala inchis. Primul sector cu care facem cunostinta, dupa intrare, este Sala de asteptare, exact ca si intr-o gara CFR.Aici, pasagerii care pleaca,precum si insotitorii lor, asteapta pana se deschid casele de bilete ale agentiilor care asigura zborurile. Tot aici asteapta si persoanele care au venit sa intampine pe cei care sosesc, sau persoanele care, pur si simplu, au venit pe post de gura-casca. Sala de asteptare de la aeroportul OTOPENI, are marimea cam cat latimea intre blocurile C3 si C4, iar lungimea, cat este de lung fiecare sector din cladire. In sala de asteptare sunt toate dotarile ca intr-o statie CFR,inclusiv TABELE CU MERSUL AVIOANELOR, cu indicarea locului de imbarcare, care se da prin terminal si numarul portii de imbarcare. Acest lucru este identic cu cea de la CFR, unde terminalul este peronul, iar poarta de imbarcare este numarul liniei la care trage trenul si urca pasagerii. Aeroportul HENRY COANDA are 2 terminale pentru pasageri,iar comparativ cu calea ferata, are doua peroane, asa cum la Cluj, sunt 2 peroane, unul la gara mare si altul la gara de scurt parcurs, fiecare cu 4 linii de imbarcare. Aeroportul Henry Coanda are peste 40 de porti de imbarcare, repartizate pe cele doua terminale. Terminalele si portile sunt dispuse etajat, dar au indicatoare precise, care permi pasagerilor sa se orienteze usor. Primua oprire a pasagerilor este la CASELE DE BILETE, CONTROLUL BAGAJELOR SI DE PREDARE A LOR, dar aceasta in episodul viitor.
Salutari cu drag la toti --BUNICUL

[Ghita Potra]

Ne aflam in sala de asteptare a aeroportului. De aici ne continuam drumul la GHISEELE PENTRU VERIFICAREA SI PREDAREA BAGAJELOR SI DE ELIBERAREA DOCUMENTELOR DE ZBOR.Ele se afla in spatiul imediat dupa ce trcem de sala de asteptare, dar despartiti de un perete care are usi de acces, prin care intram. Ghiseele se afla dispuse in linie, una dupa alta, pentru fiecare companie aeriana de transport, care au una sau mai multe ghisee. Ele sunt marcate luminos, cu denumirea companiei, numarul zborului, destinatia si ora plecarii. Fiecare ghiseu are o masa metalica,, pe masa fiind obiectele de lucru, adica un computer, telefoane, un cantar langa masa, si documente de transport. Aici, ne-am prezentat pasapoartele, dupa care, ni s-au cantarit bagajele, adica valizele pentru cala avionului. Daca ele se incadreaza in limitele de greutate, adica sa aiba cel mult 23 kg. de valiza, este luata in primire de oficiant, i se pun pe ea documentele de transport si de recunoastere, care sunt niste benzi rezistente de hartie care insotesc valiza pana la destinatie. Daca au peste 23 kg., ori se plateste, ori se scot din valize pana la normal. Tariful supraponderal este taxat destul de scump. Dupa aceea se verifica bagajele de mana, procedeul fiind similar. Greutatea admisa este de 7 kg. iar pentru gabarit au un sablon unde se incearca fiecare bagaj. Daca bagajele de mana sunt mici, oficiantul nu mai foloseste sablonul.In continuare, acest oficiant, elibereaza biletele de avion pana la destinatie, chiar daca se fac escale, dar au fost situatii cand mi-au dat pana la prima escala, cum mi s-a mai intamplat pe ruta Bucuresti- Amsterdam. De aici, ne continuam drumul la ghiseul de verificare a pasapoartelor, care sunt cabine, dispuse in linie si deservite de personal calificat, in uniforma. Sunt lucratorii politiei de frontiera, in uniforme gri, amabili daca pasaportul este in regula, si mai putin daca nu este in regula, dar nu am avut aceasta situatie. Pana aici insotitorii au putut veni, dar de aici, ne continuam drumul singuri, adica numai pasagerii. De aici, mergem la un punct de verificare deosebit de important care este controlul SECURITY.Aceasta in episodul viitor. Cu bine la toti --Bunicul
Continuam!Suntem la CONTROLUL SECURITY. Aici, pasagerii se dezbraca pana la camasa pe care nu o da jos, si pun intr-o tava aceasta imbracaminte, in care mai pune toate obiectele metalice din buzunare, cum ar fi chei - bricege nu sunt admise - monede, si alte obiecte marunte. Nu mai sunt admise foarfeci si orice obiect contondent., inafara de cele de stricta folosinta. Pentru a evita orice necaz, toate aceste obiecte le-am introdus in valiza. Se mai pune in tava, sau in alta tava, incaltamintea,cureaua de la pantaloni si ce are pasagerul pentru acoperit capul.-sepci, palarii, fesuri, caciuli si etc. Toate acestea trec prin filtru.In paralel cu obiectele personale, pasagerii trec prin filtrul pentru persoane, care seamana cu un toc de usa, prin care se trece. Filtrul pentru obiecte seamana cu un toc de usita, pe care sunt prinse franjuri si, care ating obiectele.Trecerea pe sub filtre se asigura de o banda transportoare, cum sunt cele de la magazinul Mega din Cluj - Napoca. Daca totul este in regula, dupa filtre, pasagerii isi recupereaza obiectele si se echipeaza. Daca nu este in regula, incepe dansul, in sensul ca se cauta obiectele cu pricina in sacose si controlul corporal. Mentionez ca acest filtru corporal, se poate face si cand totul este in regula, pentru mai multa siguranta, ceea ce mi s-a intamplat. In functie de situatie, obiectele interzise, se retin si se arunca la un cos aflat langa cel ce controleaza ; asa cum mi s-a intamplat cu o pasta de dinti mica, pe care am luat-o sa o am pe drum, dar aparatul a indicat neregula si, atat s-a scotocit in geanta, pana a gasit-o si a aruncat-o. Inafara de acestea nu sunt permise lichide de orice fel, inclusiv apa. Tot pe aeroportul de aici, am avut o sticla de o jumatate litru de apa plata, cumparata din aeroport,din sala de asteptare, care mi-a confiscat-o fara nici o discutie,. In caz ca se gasesc obiecte si substante periculoase, interzise, situata se schimba, in sensul ca cel in cauza intra sub incidenta codului penal si va suporta consecintele. Asa ceva nu am avut si nu voi avea. Dupa controlul Security, pasagerii isi iau sacii de spate, gentile sau ce or fi avand, si merg la poarta de imbarcare, inscrisa pe biletul de avion. La Otopeni, accesul se face printr-o alee centrala, cam in genul celor de la Iulius Mall sau Pollus, lunga de cateva sute ce metrii, luminata a giorno si pavoazata cu tot felul de poze si reclame, artistic lucrate. Pe ambele laturi, se afla magazine, cu suveniruri, dintre cele mai diverse, in special artizanat, obiecte de igiena si de intretinerea pielii, articole sportive, presa, carti si obiecte de papetarie. Mai sunt obiecte tip fast food uscate, frumos ambalate si prezentate. Mai sunt obiecte de imbracaminte, incaltaminte si pentru acoperit capul, din belsug. Cam de la jumatatea distantei, apar indicatoare pe care scriu numarul portii de imbarcare si directia unde sa se ia, precum si locul cand am ajuns la poarta.. In Otopeni, mersul pe alee este linear, fara increngaturi, ajungandu-se usor, mai putin unde trebuie schimbat etajul, ceea ce implica un pic de atentie. Ajuns la poarta de imbarcare, vom gasi pentru fiecare poarta sau porti apropiate, sala de asteptare, care aste ca orice sala de acest gen, prevazuta cu scaune, in numar suficient. Mentionez ca dupa trecerea de Security, se poate cumpara orice obiect de vanzare, inclusiv sucuri, cafea, ceai sau mancare, fara nici o restrictie, cel in cauza sa aiba doar banii necesari. De fiecare data, am cumparat cate o cafea si o apa plata care m-a costat, dupa cate retin, intre 16 si 21 lei. Cum cursa este matinala, la ora 6, o cafea este ca un medicament, iar o apa este si mai buna, mai ales dupa controale, unde, de fiecare data ieseam cu gura cam uscata si cu nevoia de a merge la WC-din cauza emotiilor inerente si a stresului.
Va continua,
Cu bine si sanatate la toti cei dragi si la oamenii de bine!
--Bunicul

[Ghita Potra]

Ne aflam in sala de asteptare de la poarta de imbarcare, unde, ca in orice sala de asteptare, asteptam pe scaune anume dispuse. Aproximativ cu 40 minute inainte de decolare, se anunta prin megafoane, faptul ca pasagerii pentru cursa Bucuresti - Amsterdam,sa se prezinte la poarta de imbarcare, si se indica numarul portii, pentru imbarcare. Intre sala de asteptare si coridorul spre avion, se afla un grilaj metalic, care are o usa de acces sau doua pentru pasageri, inspatele caruia se afla una la doua mese, pentru controlorii accesuluui la avion. In momentul cand s-a anuntat, pasagerii se aseaza frumos la rand, in functie de cat de repede reactioneaza la anunt. Unii, si nu putini, stau la rand, inainte de anunt. Se acorda prioritate persoanelor cu handicap. femeilor cu copii mici si batranilor care nu pot sta la rand. Cand am ajuns la punctul de control, unde se afla, din cate am vazut, cel putin doua persoane, din care una cotroleaza biletul de avion si a doua, inregistreaza in computer, datele din bilet. Primul oficiant rupe o parte din bilet, anume facut si care se preda celui de al doilea, care inregistreaza in computer. Dupa acest punct, pasagerii merg printr-un tunel, care face legatura dintre poarta de imbarcare si avion, tunel care se monteaza intre poarta si avion inainte de imbarcare. Tunelul este iluminat a giorno, noaptea, si natural pe timpul zilei. Lungimea lui este cam cat lungimea blocului C3,lat cam de un metru si jumatate si inalta cam de doi metrii. Ajunsi la usa avionului, ne intampina personalul de deservire si navigant, in uniforma, surazatori si gata sa ajute pasagerii sa-si ocupe locurile. Personal si sotia, vazand ca mergem destul de greu, ne-au condus la locurile noastre, cu multa solicitudine, cu o amabilitate cu care nu am fost obisnuiti.Pasagerii, indiferent cum se comporta acasa, aici intra in normele de politete, fara vociferari, impingeri sau bombaneli. Toti asteapta pe coridorul din avion, cu rabdare sa se faca loc pentru a trece si a -si ocupa locurile. Situatia aceasta nu trebuie idealizata, dar in general asa este. Sa discutam putin despre interiorul avionului. De la Bucuresti la Amsterdam zburam cu un avion al COMPANIEI OLADEZE, KLM. Culoarea personalului navigant este in uniforma de culoare albastru spre inchis, iar personalul de deservire, in uniforme de un albastru deschis, ca a cerului, dar de o politete desavarsita. In avion, cei mai multi erau romani, unii singuri si altii cu familia, unii cu copii mici, care se poarta in brate. Imbracamintea este foarte pestrita, de la eleganti, pana in tinuta chiar de lucru, in functie de cum s-au simtit mai bine, interes si destinatie.Dupa aflarea locurilor, primul lucru este asezarea bagajelor de mana pe politele de desupra pasagerilor, care este un container lung cat portiunea cu scaune din avion, de o parte si de alta a celor doua randuri de scaune. Dupa ce se ocupa tot spatiul, acest spatiu se inchide de catre stewardesesau stewarzi,inainte de plecarea avionului. Ele se mai inchid si de catre pasageri, acolo unde au bagajele de mana.
--Va continua, -- Bunicul

[Apolonia]

Din intamplare am dat de acest subiect pe care l-am citit in intregime.
Imi place foarte mult sa citesc astfel de lucruri prezentate atat de itneresant.
Sper sa apuc sa rezolv si o sarada candva.

[Ghita Potra]

Desi pare plictisitor de la un moment, mergem mai de parte, ca vreau sa ajungem la capat. Ne aflam in avion, instalati, zgomotul produs la intrare se atenuiaza si se instaureaza linistea.In acel moment, se aude vocea comandantului aeronavei, care in limba olandeza, in acest caz, ne ureaza bun venit la bord si ne asigura ca totul va fi bine, dar cere sa se respecte ordinea in avion. Cuvantul comandantului este tradus de stewardwsa sefa, in limba engleza. Dupa acest moment, aceasta face un instructaj de protectie pe timpul zborului si modul de comportare cat vom fi la bord. Acesta se refera la punerea centurii de siguranta, aproape similar ca la centurile auto, modul de folosire a trusei in caz ca pasagerilor le va fi rau, apoi folosirea vestei de siguranta gonflabile si modul de evacuare a pasagerilor in caz de necesitate. Cu acestea, avionul poate decola. Pana la decolare,va prezint unele aspecte din interiorul avionului. In acest avion sunt cam 35 randuri de scaune, randul fiind numerotat pe suportul de bagaje, in cifre, iar locul in cadrul randului, este numerotat cu litere, de la litera A laF, dispuse, jumatate pe dreapta si jumatate pe stanga. In total sunt cam 210 locuri. Spatiul pentru alimentele ce se distribuie pasagerilor si pentru stewardese, se afla in spatele avionului, catre coada lui. Dupa ce s-au terminat operatiunile pregatitoare de catre personalul avionului si primirea permisului de a decola, comandantul porneste avionul, porneste sa ruleze pe pist de pornire de langa cladirea aeroportului si se angajeaza pe pista de decolare. In acest moment, comandantul aeronavei, porneste toate motoarele, moment simtit prin trepidatii puternice si zgomot destul de mare. Acest moment este unul de soc, dar trece repede, nefiind tare puternic. Dupa rularea pe pista si realizarea vitezei necesare, avionul se desprinde de sol, si incepe sa ia viteza si inaltime. Aici este un moment de mic soc, in sensul ca ne fixeaza in scaun si simtim cum totul coboara in stomac, iar sangele coboara din creier, producand o usoara ameteala. La decolare, se vede o panorama superba a Bucurestiului, si a zonei pe unde trecem, dar aceasta pana ce nu depasim plafonul de nori. Dupa ce s-a atins si depasit plafonul norilor, jos nu se mai vede nimic, dacat masa de nori, care apar ca niste valatuci, gri deschis, cand stationari, cand in miscare si valatucindu-se reciproc .De aici,totul se reduce la a urmari ce se intampla in avion, sau somn pe timpul zborului. Cum, m-am trezit la ora 2 noaptea, oboseala isi face efectul si ma angajez pe drumul somnului. Cand somnul era mai dulce, sunt trezit de stewardewsa, pentru ca ni s-a adus mancarea de dimineata, ca la toti pasagerii, dandu-ne mai intai un servetel umed si cald pentru a ne spala pe maini. Fiecare pasagerr, si-a rabatut masuta din fata sa, montata pe spatarul scaunului din fata, pe care va manca.Mancare va consta dintr-un pachet cu mancare gen fast -food, dar specific olandeza.. Mentionez ca spatiul la dispozitie este mic, nu permite miscarea corpului decat foarte putin ci numai a mainilor.Picioarele nu se pot misca decat putin, in fata si spate, amortind, necesitand dezmortirea lor din cand in cand. Pe timpul zborului, stewardesele circula pe culuarul liber, cu caruturi mobile, distribuind, la cerere, cafea, ceai, sucuri, si chiar spirtoase, ca bere si vin, in sticle de un sfert si doze mici de bere. La orice nemultumire sau solicitare de la pasageri, stewardesele se prezinta imediat, numai zambet si suprasolicitudine. Nu insist asupra tipologiilor umane, ca nu a fost scopul calatoriei, dar ma leg sa fiu atent la viitoarele zboruri si sa relatez. Inaltimea de zbor a fost cam de 7ooola 8ooometrii, Pe timpul zborului, nu am mai simtit socuri, decat unele usoare in cazul unor goluri de aer. Zborul a fost lin, simtindu-se doar zgomotul motorului, in acest sens fiind deplina ordine. Dupa tei ore de zbor, apare panorama orasului Amsterdam, dupa ce am survolat Ungaria, Austria si Germania. Panorama orasului olandez, apare foarte clar, cerul fiind degajat, vazandu-se clar canalele cu apa, pe post de strazi, el fiind denumit si Venetia Nordului, se vad tramele stradale, cu blocuri de locuinte ca la noi si se mai vede, furnicarul de masini, care apar mici de tot.Inafara orasului, se observa parcelarea tipic olandeza, cu suprafete geometric trasate si drumuri drepte. In fine, avionul coboara treptat, aparand cladirea aeroportului SCHIPOL din Amsterdam.
Va continua in episodul viitor.
Cu drag la toti -- Bunicul.

[Ghita Potra]

Iata-ne si pe aeroportul din Amsterdam, care poarta denumirea de SCHIPOL. Nu ma intrebati de ce ii spune asa ca nu stiu. Am intrebat si nu am primit raspuns. De la primul contact, am ramas impresionat de marimea lui, intai ca teritoriu cu piste de decolare si aterizare, apoi, dupa numarul de avioane pe care le-am vazut pe aeroport, care erau de ordinul zecilor si la urma prin marimea cladirii aeroportului. Ca piste de decolare si aterizare, teritoriul este asa de intins ca nu l-am putut cuprinde cu privirea, fiind avioane raspandite pe tot teritoriul. Ca numar de avioane, care erau cum am spus, de ordinul zecilor, majoritatea trase la portile de imbarcare si cuplate la tunelul sau burduful de legatura. Am citit pe avioane multe tari si companii de care apartin, din cele mai indepartate colturi ale lumii, cum este Noua Zeelanda si Australia, tari exotice ca Nigeria si Republica Sud Africana Acestea le-am vazut dupa inscrisurile de pe corpul aeronavelor sau de pe fuselaj. .Am vazut si tari europene care aveau in acest moment avioane pe pista, printre care si Ungaria avand inscris pe avion denumirea societatii ungare de transport aerian, MALEV, dar noi - nu. Probabil erau alte ore de zbor. Am recunoscut Compania SAS Scandinavia, AIR FRANCE, O aeronava turca,o aeronava greceasca, si apoi multe aeronave americane. Nu am scris denumirea tuturor aeronavelor, dar astea le mai retin. Cladirea aeroportului este mare, nu ca inaltime ci ca dimensiuni pe orizontala. Apreciez ca ar fi cam cat toate blocurile din piata Abator, puse cap la cap. Cladirea are parter si etaj, dar pentru uzul pasagerilor se foloseste doar parterul. In sensul deplasarii, dupa parerea mea este un aeroport linear, in care pentru a gasi poarta de imbarcare, trebuie mers intr-un singur sens,fara devieri la stanga sau dreapta si fara posibilitate de ratacire. Este considerat unul din marile aeroporturi europene, cum ar fi cel din Frankfurt, care este mult mai complicat.Ca sa compenseze ca nu are etaj pentru calatori, este larg si cu ramificatii, de ambele parti, fiind impartit in mai multe terminale, fiecare terminal avand aproximativ pana la 20 porti de imbarcare, marcate prin vizualizare puternica,, iar traseul este marcat cu indicatoare de orientare. Din cate am observat are cam 120 porti de imbarcare, peste dublul aeroportului din Bucuresti. Se considera ca este aeroport de tranzit, spre alte destinatii europene sau intercontinentale. Pentru a usura circulatia, pe mijlocul coridorului central, care este lat cat Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca, este montata o banda transportoare cu dublu sens, lata cam de un metru si jumatate pe sens., care functioneaza incontinuu. Ca si la aeoportul din Bucuresti, pe ambele laturi se afla magazine aranjate tip mall, elegante, cu produse de tot felul, apoi case de schimb valutar, firme luminoase de reclama despre produsele si realitatea olandeza. In acest sens, retin cu cata atentie fac reclama picturilor olandeze si in special lui REMBRANDT, a caror picturi sunt larg expuse, in special celebra pictura numita RONDUL DE NOAPTE, care este expusa pe dimensiuni mari, uneori cat o jumatate de perete. Se mai face reclama multa, uneia din bogatiile Olandei, care il constituie cultivarea laleleor in cele mai diverse culori, alaturi de frumoase olandeze, numai zambet si imbracate in costum national. Olanda fiind o tara a Uniunii Europene, am observat ca si alte tari din Europa au magazine si butiquri expuse aici. In privinta imaginatiei, a diversitatii marfurilor si a reclamei, nu este nici o diferenta fata de Bucuresti, care, dupa mine, are un ceva in plus fata de aeroportul olandez. Referitor la trafic, dupa calculele mele, rezulta ca tot la cinci minute, decoleaza sau aterizeaza un avion, fata de Bucurest, unde rata de decolare este de douazeci de minute. Am afirmat si afirm ca aeroportul din Bucuresti este un aeroport modern, fara ca destinatia lui de baza sa fie tranzitul. Fatada aeroportului din Amsterdam nu am vazut-o, dar mi s-a spus ca este luminata noaptea a giorno, iar denumirea aeroportului se vede de departe. Cladirea aeroportului este numai din beton si sticla, putandu-se vedea de la marginea cladirii, exteriorul aeroportului. Acelasi lucru este valabil si la aeroportul din Bucuresti, care difera de marile aeroporturi europene doar prin dimensiunile sale mai mici. Despre cum am ajuns de la avionul din Romnia la poarta de imbarcare spre Vancouver, in episodul viitor.
Cu mult drag la toti.
Bunicul