Corespondenţă din Canada

[Ghita Potra]

Fiind urat, cu ploaie si vant, iar plaja nu o prea puteam folosi, am profitat de ocazie pentru a vizita FABRICA DE PRODUSE LACTATE de la TILAMOOK, aflata cam la 60 kilometri de statiune, aproape de ocean. Aici am vazut importanta spiritului comercial american. Fabrica este asa de mare ca o fabrica de la noi, dar foarte bine utilata, putand-o vizita. In sectorul administrativ, un intreg parter, cam cat spatiul dintre blocuri, este destinat sectorului comercial. Pentru a atrage clienti, la parter s-a organizat un sector de degustari, gratuit, unde mergea orice doritor, motiv pentru care s-au format niste cozi imense, dar ordonate, fara busculade, fiecare asteptandu-si randul cu rabdare. Se puteau degusta si cantitati mai mari. Pe langa acestea, exista un restaurant mare si standuri de suveniruri. Ca urmare, s-au cumparat cantitati mari de branzeturi, unde, si aici, s-au format cozi mari. Niciodata nu am avut senzatia de inghesuiala. Branzeturile fabricii sunt cunoscute in multe tari, printre care si Canada. Produsele se prezinta sub forma de calupuri, de la marimea unui sapun, pana la dimensiuni mari, dar mi s-a parut cam tare, fiind livrat in diferite nuante de culori discrete, cu gust bun, dar parca as prefera cascavalurile de la noi. Afara era un intreg complex de afise pentru produsele fabricii. Ca urmare, fiecare familie de cumparatori si-au umplut sacosele cu branzeturi si smantana, contra cost. La inapoiere, mergand cu viteza de croaziera, am admirat, sa zic asa, constructiile de langa ocean, fiind construite pe un loc cat de mic posibil; jos, casele aproape atingand apa, iar sus, pe falezele colturoase de parca stateau sa cada de la inaltime. Toate aveau drumuri excelente de acces, indiferent cat efort a cerut. Zona, prima de acest gen intalnita, avea un pronuntat caracter rural, de un farmec deosebit. Si aici erau shopuri bine utilate, ce imbiau cumparatorii. La inapoierea spre casa, cam la 100 kilometri de granita, se afla un urias MALL, cam cat cartierul Marasti, unde se gasesc marfuri de toate genurile, unele mai ieftine ca la magazine, din care cauza este vizitat des de cumparatori din multe zone ale SUA si Canada. Aici am vazut multe masini canadiene, inclusiv romani care cauta si cumpara marfuri mai ieftine. MALLul are o intindere asa de mare si atatea constructii , incat nu poate fi parcurs decat la punct fix, mai bine zis la adresa fixa. MALLul se numeste TULALIP, si este construit prin defrisarea unor paduri. Inafara de paduri de jur -imprejur si autostrada, nu se vede nici o constructie. La trecerea frontierei, am admirat noile constructii ale vamii canadiene, care nu sunt mai prejos decat cele ale SUA. Am trecut frontiera fara incidente, ajungand acasa intregi si nevatamati.
--- SFARSIT ---
Cu dragoste la toti -- Bunicul --

[Manu]

Speram ca --- SFARSIT --- se refera doar in cazul calatoriei in SUA, nu la toata corespondenta...

[Ghita Potra]

Din câte am înţeles eu corespondenţa va continua!

[Ghita Potra]

La minus 40 grade ACOLO ESTE GER! IAKUTSK-ul este polul frigului la nivel mondial. Iakutsk-ul este capitala regiunii numita IAKUTIA, se afla pe cursul mijlociu al marelui fluviu siberian LENA, unul din cele mai mari fluvii ale lumii. In IAKUTSK si in regiunea IAKUTIA, copiii se joaca afara la minus 30 grade, iar populatia matura, abia simte ceva racoare la minus 40 grade.
DESPRE REZISTENTA LA FRIG:
1. La minus cateva grade Celsius, o haina mai groasa rezolva problema frigului.
2. La minus 20 grade, se lipesc narile si respiratul devine greoi.
3. La minus 40 grade, orice expunere a pielii la aerul inghetat duce la degeraturi intr-un sfert de ora.
4. La aceasta data, cand se scrie articolul, la IAKUTSK, in estul indepartat al RUSIEI, SIBERIA ORIENTALA, sunt minus 47,5 grade Celsius.
Cum reusesc cei 210000 locuitori ai orasului siberian sa supravietuiasca in conditiile in care temperatura medie in luna ianuarie este de minus 45 grade Celsius? Aici totul depinde de stilul de viata siberian. La IAKUTSK, in inima SIBERIEI, totul este pe dos. Daca n-ar fi stratul gros de zapada superinghetata si ceata foarte deasa PROVOCATA DE FRIG SI DE POLUARE, orasul si activitatea din el ar parea normala, ca in orice oras obisnuit. Cu toate conditiile deosebit de grele, orasul are o activitate economica, culturala si stiintifica intensa. Orasul are scoli, o universitate, teatre, muzee, ziare si reviste. Exista chiar si o piata in aer liber unde femei infofolite in blanuri vand peste, carne de cal si de ren proaspete, adica inghetate bocna. Oamenii par sa se fi obisnuit cu frigul cumplit. Scolile se inchid la minus 55 grade, iar gradinitele la minus 50 grade. Pe strazi, chiar si masinile parcate scot fum pe teava de esapament, aceasta pentru ca proprietarii le lasa pornite toata ziua, altfel motorul s-ar raci si ar porni tare greu sau deloc.
IAKUTSKUL este un oras obisnuit doar la suprafata. El este singurul oras din lume construit in intregime pe PERMAFROST, adica stratul de pamant care ramane inghetat tot timpul anului. Cand permafrostul se incalzeste, dar nu se intampla asa, devine ca nisipul, iar cladirile parca ar fi construite pe teren mlastinos si se cufunda. In aceste conditii, absolut toate fundatiile sunt facute pe piloni, care sunt batuti uneori pana la zeci de metri adancime, pentru siguranta cladirilor in caz de pericol. Cea mai importanta instalatie din IAKUTSK este megacentrala termica a orasului, in fiecare vara reparatiile si intretinerea vitalului sistem de incalzire sunt principalele preocupari din oras. Orice avarie pe timp de iarna, inseamna moarte, ringul mortii lui Stalin. Pe o suprafata aproape cat a EUROPEI, cat are IAKUTIA, traiesc un milion de oameni. Cateva zeci de mii sunt indigeni urmasi ai triburilor siberiene. Restul sunt nepotii prizonierilor politici sau exilatilor. Siberia a fost odata cea mai mare inchisoare din lume. Stalin, mai ales, a trimis aici milioane de oameni. Nu se stie cati au supravietuit. Constructia drumului ce duce de la IAKUTSK la MAGADAN, aflat la coasta PACIFICULUI, in MAREA OHOTSK, in lungime de peste 2000 kilometri, a facut aproximativ doua milioane de victime. Aici a murit cate un om la fiecare metru. Drumul este practicabil doar vara, iarna fiind complet acoperit si inghetat, trecand prin zone foarte slab populate. In ultimii ani, soarta SIBERIEI s-a schimbat. In IAKUTIA se gasesc cele mai mari resurse de metale si de combustibili fosili din lume, de aceea KREMLINUL investeste 700 milioane dolari anual in subventionarea incalzirii si a combustibililor siberienilor. Diamantele si petrolul nu sar singure din pamantul inghetat al Siberiei, ele trebuiesc scoase in conditii vitrege extreme, dintr-o regiune extrem de rece si neprimitoare.
Cea mai scazuta temperatura inregistrata intr-o zona locuita s-a inregistrat la OIMIANSK in IAKUTIA, de minus 71,2 grade CELSIUS. Comparati temperaturile de la Cluj, de 3 ori mai mici, dar foarte friguroase, si va veti da seama de grozavia gerului de acolo.
Experiment pentru a vedea cat este de frig la minus 40 grade CELSIUS: Un ziarist de la ziarul THE INDEPENDENT a facut un experiment. In luna ianuarie a vizitat IAKUTSKUL, pentru a putea vedea cat de frig este Din hotel, a vrut sa testeze temperatura printr-o mica plimbare, imbracandu-se foarte gros. In picioare si-a pus o pereche de sosete din bumbac, plus o pereche de sosete anti -termice, peste care si-a tras o pereche de bocanci termoizolanti de foarte buna calitate. Apoi si-a tras o pereche de pantaloni mulati, speciali impotriva frigului, apoi niste jeansi. Peste corp si-a pus un tricou antitermic pentru schiori, o bluza speciala numita fleece, apoi un pulover de casmir stramt peste care a imbracat o haina groasa de iarna cu gluga, despre care se spune ca tine cald si la Polul Nord. In mana si-a pus doua perechi de manusi, una de lana si cealalta termoizolanta, un fular gros la gat si pe cap o caciula groasa cu clape. Deoarece purta ochelari, la iesirea din hotel, receptionerul l-a sfatuit sa-i dea jos, deoarece fierul ramei s-ar fi racit atat de tare incat i-ar fi scos si cu bucati de piele la locul de contact al fierului cu pielea. Plimbarea a inceput la minus 43 grade. Mai intai i-a amortit portiunea mica de fata neacoperita. Apoi, frigul a patruns prin manusi si s-a intins la celelalte extremitati ale mainilor. Dupa scurta vreme i-au inghetat picioarele si nu se mai putea opri din dardait. Nu a mai rezistat si s-a intors in camera, unde a inceput sa-si simta degetele abia dupa o jumatate de ora. Toata plimbarea ziaristului a durat fix 13 minute, dupa care nu a mai rezistat. Am copiat acest articol pentru a ne da seama de greutatile vietii duse in conditii extreme.
-- SFARSIT --
Salutari cordiale tuturor si sa auzim numai de bine!.
-- CU DRAGOSTE -- BUNICUL

[Ghita Potra]

Fortul Langley se afla la marginea orasului Langley, care se afla cam la 40 kilometri de Vancouver. Tinand cont de dimensiunea orasului Vancouver, de la marginea acestuia se parcurge o distanta mult mai mica. Este ca si cum ar fi de la marginea Clujului, localitatea Gilau. Voi reaminti intotdeauna ca drumul se parcurge cu placere, starea acestuia si latimea contribuind la aceasta. Fortul l-am vizitat in anul 2007, scriindu-va ceea ce a mai ramas in memorie, atunci neavand internetul la dispozitie si transmiterea impresiilor. Daca voi vizita din nou acest fort, voi relua impresiile cu detalii care acum multe s-au sters. Pe drumul spre fort am intalnit indicatoare de dirijare, inclusiv in orasul Langley, fortul aflandu-se dincolo de oras. In prezent el este fort - muzeu. El a fost ridicat de personalul COMPANIEI GOLFULUI HUDSON, in special vanatori si comercianti, care dupa ce au traversat toata Canada cu vanatoarea si comercializarea pieilor de animale, au ajuns si aici, intemeind acest fort, in prima parte a secolului al 19-lea, cu scop comercial. La intemeiera fortului , aici erau paduri virgine, triburi de indieni si asezari in formare pe coasta de vest. Fortul Langley este prima asezare unde s-au semnat acte importante pentru Provincia Columbia Britanica, acte aflate in muzeul fortului, precum si cateva tablouri -document pentru viitorul provinciei. In tablouri sunt reprezentati atat colonisti albi, cat si indieni din triburile din zona. Ca dimensiui, fortul are lungimea cam de 400 metri, cam cat de la strada Traian pana la strada Paris, poate ceva mai mult, iar latimea este cam de 150 metri, cam cat de la strada Lalelelor si pana in strada Paris. Interesant este modul cum s-a facut imprejmuirea, care prezinta mare importanta privind siguranta celor din fort si a activitatii de acolo. Asa cum se stie din romanele lui Karl May si Fenimore Cooper, care sunt cei mai importanti scriitori pe care ii stim in cazul nostru, imprejmuirile erau inalte, solide si bine pazite. Trebuie sa subliniez ca fortul a primit si un rol militar, ca prima garnizoana militara a provinciei, cu trupe englezesti, bine echipate si instruite, care asigurau paza in interior dar si in imprejurimi.

Sfarsit episodul 1,, ca atat imi permite computerul, ca s-o pot transmite . Cu dragoste la toti -- Bunicul --

[Ghita Potra]

Imprejmuirea este realizata din barne groase de brad, drepte, cu inaltimea de 5-6 metri, bine infipte in pamant printr-o metoda ingenioasa si anume: intai s-au fixat barne mai scurte lungi cam de 1 la 2 metri de la sol, plus adancimea de 1 la 2 metri in sol, dupa care s-a imbinat sigur partea de sus cu cea de jos a fiecarui stalp, asa cum se facea si la noi la casele de lemn. Intregul zid era intarit cu barne orizontale in interior, dar si la exterior, incat intregul sistem prezinta o rezistenta deosebita, oferind si o priveliste impresionanta. In conditiile de paduri virgine, munca a cerut un efort deosebit, in muzeul portului fiind fotografii si tablouri cu imagini de la constructia fortului, unde pe drumuri abea croite se transportau bustenii, cu multe perechi de vite, dupa care se arata fasonarea copacilor si taierea pe dimensiuni; Mai arata echipele de sapatori si cei care plantau stalpii, dupa care s-a procedat la inaltarea imprejmuirii si alta echipa proceda la intarirea imprejmuirii, in conditii de spatiu mic si inghesuiala destul de mare. La intrare, ca in orice fort, s-a montat o poarta foarte solida din barne, intarita cu piese solide de fier si cu barne de jur -imprejur si pe diagonala. Poarta are niste balamale pe masura si dupa inchidere se asigura cu barne groase de lemn si drugi metalici. Modul de asigurare a pazei si interventiei in caz de nevoie este interesanta, ca dupa romanele celor 2 celebri scriitori. La fiecare colt al fortului era instalata cate o santinela, in care scop, aici erau montate podele de scanduri groase, la nivelul de sus al gardului, dupa care s-a confectionat un fel de camera, protejata de jur-imprejur cu barne, care avea geamuri tip ambrazura pentru observatie si tragere; Din aceeasi incapere se realiza paza si apararea fortului. De la sol pana la postul de paza, se urca pe scari interioare, lipite de gard. Pentru interventia personalului, in lungul gardului dar la interior s-au montat 1 la 2 randuri de scanduri pe care statea personalul care se apara. Urcarea se facea pe scari din loc in loc. In gard s-au prevazut ambrazuri, din care se tragea la nevoie.
-- Sfarsit de episod --
Cu drag -- Bunicul --

[Ghita Potra]

Sa ne ocupam de interiorul fortului . De la poarta de intrare , in lungul fortului este construit un drum , de la un cap la altul . Drumul este pietruit si cu ramificatii spre sectoarele din fort , pentru a se putea intra cu carele cu materiale . Revenim la poarta de intrare , unde dupa ce am intrat , pe latura mica si la mijlocul ei , aproape de postul de paza de la intrare se afla ATELIERUL DE FIERARIE , element extrem de important , tinand cont ca este singurul care producea elementa si armaturi metalice , vase metalice si in special potcoave si caiele pentru cai , rafuri pentru rotile carelor si instrumente de prins animalele , precum capcanele ; plus scule de batut , gaurit, buloane , si alte o multime de scule . Era ce se cheama astazi , mecanicul sef al fortului . La acest atelier , era un mester fierar , batran care facea demonstratie de lucru in fierarie . Ca sa va dati seama , sculele folosite , erau cam aceleasi cu a unui atelier de fierarie de la tara, cum ar fi ciocane , clesti , ileul pe care se bate fierul , forja si multe alte scule ajutatoare . Mesterul lucra cu o indemanare mare , incalzea , indoia , dezdoia si ascutea cu o viteza si forta mare , demonstrand o mare rezistenta si sanatate . In continuare , pentru intelegere , impart cam didacticist , teritoriul fortului in trei sectoare , care asa au fost in realitate . In stanga drumului , in sensul de mers , se afla sectorul de afaceri , unde se gasesc incaperi , pentru ca birouri ca denumire este prea pretentios sa spunem . In primul rand sunt 2 incaperi pentru discutii , tratative , prezentari de marfa , genul show-roomurile de astazi . Aici sunt prezentate documente intocmite , fotografii cu diverse marfuri , intelegeri si fotografii ale sefilor sectorului etc. In continuare , se afla depozitul propriu zis de marfuri , ambalare ,pastrare . cantarire evaluare , si pastrare a lor pana la expediere . Depozitul are marimea cat spatiul dintre blocuri , cu marfuri expuse din cele ramase . Marfurile , mai bine zis ., pieile sunt in baloturi de diverse marimi , de la greutate pentru un om , pana la dimensiunea tip , un balot - o caruta . Mai sunt prezentate materile de pastrat cum ar fi saci , unii uriasi , cazi , butoaie , precum si altele . Aici sunt pastrate si materialele pentru prelucrarea pieilor , materialele de prins precum capcanele . Tot aici sunt prezentate diferite tipuri de echipamente pentru vanatori , pescari , taietori de lemne , precum si care pentru transportat . Tot aici se pastreazasi echipamentele cailor , in functie de sezon . Sunt multe de spus ,dar multe detalii imi scapa , pe motiv de memorie . -- SFARSIT DE EPISOD -- Bunicul --.

[Ghita Potra]

Urmatorul sector este cel de pregatirea personalului, in special a trupei , vanatorilor , echipelor de lucru ,instructie , cultura generala chiar , pregatirea unor detasamente in exterior , , pregatirea personalului pentru primiri si expedieri de marfuri . In prezent este muzeul fortului , unde se prezinta toata istoria lui . , prin pliante , fotografii , diderite momente din dinamica fortului in interior si exterior , liste cu personalul de aici in diferite perioade , . Se accentuiaza pe faptul ca fortul a constituit un element de legatura cu triburile din zona . Un capitol aparte este cel al prezentarii unor documente redactate aici , cand a fost sa zicem capitala de inceput a provinciei , inainte ca orasul NEW WESTMINTER , sa fie capitala oficiala . La capatul opus al fortului se afla comandamentul , format dintr-o cladire , unde locuiau comandantul militar al fortului si managerul autoritatii civile . Mentionez ca se traia auster , intr-un spatiu mic si fara mare confort . Birourile sunt cat o jumatate de camera , dormitoarele cat un compartiment de tren iar baia atat cat sa se perrmita folosirea lor in acest scop . Sala de mese este cat dublul holului de la intrare in apartamentele noastre . Mai au o mica sala de primiri si audiente . Toate sunt mobilate auster si simplu , nimic nefiind de prisos . Tot aici , sunt prezentate , registrele de comandament , sa zicem , diferite ordine , lista comandantilor si sefilor civili , precum si fotografiile unora dintre ei . Totul contrasteaza cu opulenta birourilor unor comandanti si sefi de astazi , la care am avut acces sa intru . In spatiul din fata comandamentului , pe o distanta destul de mare se afla diferite barne si dispozitive de legat caii , care era singurul mijloc de transport rapid . Unele sunt acoperite pentru protectia animalelor . Tot aici este si terenul interior de instruire a trupei cu si fara cai . Intr-un loc mai aparte , in sectorul depozite , se afla sectorul de prelucrare a pieilor , unde se prezinta materiale folosite , cu piei conservate puse in cazile de prelucrat , precum si materialele pentru argasirea lor si pentru fatuirea lor primara . -- Sfarsit episod -- Bunicul

[Ghita Potra]

A mai ramas sectorul administrativ . El ocupa partea din dreapta fortului , cam jumatate din lungimea lui , de aproximativ 200.metri .Cazarea personalului se facea , dupa cum am vazut , in incaperi cam de marimea camerelor de bloc de la noi , cele mici . Erau unele incaperi cu paturi suprapuse , gen cusete de tren , dar si paturi singure , din lemn , mai multe intr-o camera si inghesuit . parca am vazut si ceva scaune joase si bancute pe care se putea sta , iar noaptea se puneau hainele . Alte obiecte personale se puneau pe policioare . Igiena personala se realiza afara la spalatoare comune , apa fiind adusa si pastrata in butoaie , in functie de destinatie , de baut si gatit sau de spalat . In camerele cu paturi simple , erau lavoare , de fapt 1 sau 2 , puse pe suporturi . Pentru timp mai cald sau cei ce voiau sa doarma numai afara , erau instalate corturi ; aici ne referim la vanatori si personalul militardin detasamentele de teren . In camerele cu paturi simple , se cazau de regula familiile din fort . Asigurarea hranei zilnice este alta problema destul de complicata . Alimentele se pastrau in magazii si in magazii subterane , mai ales cele alterabile si cele pe timp de iarna . Bucatariile erau de mici dimensiuni, cu sobe zidite , ca cele de caramida de la noi . Hrana se pregatea in cea mai mare parte afara, la foc deschis si protejata impotriva ploilor . Erau mai multe vetre afara , care functionau fiind deservite de personal angajat . Masa se servea la mese improvizate afara , iar pe timp nefavorabil in incaperile unde se si dormea . Spalatul vaselor se facea cu apa calda , din cea incalzita dupa servitul mesei . Echipamentuldestinat inlocuiriicelui uzat se pastra in 2 incaperi din acest sector . Pentru repararea echipamentului si incaltamintei , erau meseriasi anume , care aveau ateliere speciale si se lucra manual , ca si astazi de catre reparatori batrani . La incaltaminte , se lucra exact ca acum , fiind si unele masini mai simple ce ajutau la carpit si aranjat incaltamintea . Se confectionau si haine noi si incaltaminte noua , dar nu ni s-a aratat . Ultimul element din fort , era corpul de garda , unde statea paza in functie si era instalata aproape de poarta de intrare . Revin la alimentatie , in sensul ca se cultivau legume in interiorul fortului si inafaralui , in apropierea gardului, iar animale se cresteau intr-o gospodarie anexa , altele se aduceau din Europa sau se cumparau de la triburile de indieni . Pentru sacrificare era destinat un mic sector anume . Cam acestea sunt cele retinute , iar in caz ca voi mai vizita din nou , voi reveni cu detalii , care acum le-am scapat . -- SFARSIT -- . Cu drag , sanatate si voie buna la toti si sa auzim numai de bine . --Bunicul -- .

[Ghita Potra]

. .. Daca la Cluj este inceput de primavara , aici este primavara instalata , aceasta avand in vedere temperaturile , starea vremii, lipsa cu desavarsire a zapeziisi a temperaturilor negativa in acest sezon , precum si aparitia in numar tot mai mare de flori , de care ti-am scris . Pe 12 februarie ti-am facut un email in detaliu despre FLACARA OLIMPICA, ce a trecut prin oras in drum spre stadion ,pe care nu am putut sa-l trimit pe motiv de computer . . A fost intampinata de un mare numar de oameni in fata Primariei orasului , numita aici CITY HALL, cu insemne canadiene pe imbracaminte si steaguri . In cinstea ei , ARMATA CANADIANA a tras cateva lovituri de tun , in fata primariei . Modul de aprindere a flacarii pe stadion a fost diferit ca pana acum . Daca pana acum , ultima stafeta era purtata de un singur mare sportiv , aici penultima stafeta a fost purtata de un sportiv cu handicap , iar ultima stafeta a fost purtata pe loc de 4 fosti si actuali mari sportivi ai Canadei , printre care NANCY GREEN, fosta campioana olimpica in 1968 , si antrenorul echipei de hockey a Canadei , foarte cunoscut si apreciat in Canada . Formatul corpului flacarii este deosebita de pana acuma . Daca pana acum , corpul era format dintr-un singur turn la care se urca pe scari , dupa care sportivul urca scarile si aprindea flacara , acum corpul nu mai este turn ci format din 4 burlane in profil patrat , cam de 6 metri lungime asezate in genul cum puneau indienii parii si ii unea sus si ii lega , tot asa si burlanele sunt asezate in acest fel , iar la locul de imbinare se ridica un burlan vertical . Flacara se aprindea simultan de jos de cei 4 purtatori , care se transmitea pe burlan sus si se aprindeau cele 5 burlane . Pe langa flacara din stadion , s-a aprins o flacara identica in CANADA PLACE , unde se afla centrul de conferinte si staful olimpiadei . Dan , lucrand la o firma aproape de aceasta piata , ne-a dus sa vedem flacara si sa ne intoarcem cu metroul . Aici am gasit o mare de lume care admira flacara , pavoazarile excelente si numarul mare de autobuze cu sportivi , oficiali si spectatori , spre directiile de disputare a intrecerilor . Inchei si voi continua . Cu drag -- Bunicul --.

[Ghita Potra]

Continuare . Aici se vindeau tot felul de suveniruri , se faceau poze la minut , se putea admira panorama excelenta a golfului din ocean , cu sutele de ambarcatiuni , hidroavioane si feriboatul care traversa golful . Totul era dirijat de politie si angajati sau voluntari in uniforma olimpiadei ,ma refer la circulatie . Remarc numarul mare de autobuze , incadrati de personal cu tabele de evidenta persoanelor care se vor urca . Piata era incadrata cu drapelele statelor participante , mai ales in jurul cladirii . Accesul la flacara este interzis , la fel si in mare parte din piata , sectorul fiind delimitat de garduri . La inapoiere cu metroul , am admirat SATUL OLIMPIC, situat pe mal;ul celui de-al doilea golf al oceanului , precum si pavoazarea excelenta cu drapelele nationale si alte chestii . Toate statiile de metrou sunt pavoazate cu afise si pliante cu imagini de dimensiuni mari a sporturilor olimpice si indemnuri pentru echipele Canadei . Toata presa reda imagini si reportaje ample privind intrecerile . In drum spre casa , langa cladirea politiei , am abservat cateva masini ale politiei americane . Cele vazute erau de la politia din NEW YORK , pe care scria in engleza ca sunt masini de interceptare . Avand in vedere experienta politiei americanein urmarirea si prinderea infractorilor , acestea cred ca sunt binevenite . Tot aici am vazut si un autobuz din America , mai precis din New York . Ca orice telespectator de pe glob , olimpiada o vad la televizor , in functie de timpul la dispozitie . Impresiile sunt multe , dar asa cum am scris , batalia se da intre granzii sporturilor de iarna . Un clasament dat aseara pe natiuni dupa medalii , conducea SUA , urmata de GERMANIA , apoi CANADA, dupa care urma dupa cate retin NORVEGIA , FRANTA ,ELVETIA. Azi , dupa medaliile cucerite , CHINA se apropie de locurile din fata . Remarc faptul ca Olimpiada nu influenteaza cu nimic viata cotidiana , mai putin in Satul Olimpic ,si in piata de unde pleaca si vin sportivii , oficialii , spectatorii si unde accesul intr-un anume fel este restrictionat partial . De acasa de la noi pana la cel mai apropiat punct al intecerilor , sunt in jur de 25 km. . mergand pana la 120 km. Avand in vedere varsta si preturile enorme , de la 300 la 2000dolari ,imi este imposibil sa ma duc . In plus , nu sunt amicul zapezii si frigului .Inchei , ca sa nu am surprize de la computer ; cu dragoste tuturor . Astept noutati cat de mici . --Bunicul --

[Ghita Potra]

.. Privind Olimpiada , astazi am vazut un clasament pe medalii , pana la acea ora . Conduce Germania cu 9 medalii, urmata de Statele Unite cu 8 medalii , apoi Canada , Franta , Elvetia , Coreea de Sud si China . De la locul 4 in jos . sper sa fi retinut bine . Canada a obtinut pana acuma 2 medalii de aur , starnind o imensa bucurie . Toate mijloacele mass media bubuie de stiri , interviuri , reportaje si reluari cu momentul castigarii . Aceasta bucurie este cauzata de faptul ca la nici o Olimpiada , de vara , iarna care au fost in Canada , cum au fost cea de la Montreal si Calgary, Canada nu a obtinut nici o medalie de aur , creandu-se o stare de nemultumire si o invidie fata de alte natiuni puternic sportive, dupa parerea mea . . Pana acum ,performantele sportivilor rusi , sunt cam modeste , vorbind de medalii . Totusi , astazi , patinatorul rus Plusenko , a cucerit medalia de aur . Sunt de semnalat performantele sportivilor germani la olimpiada . Nu pot sa spun decat ca al dracului nemti sunt germanii astea , avand in sange si educatie , sentimentul de invingatori . Se pare ca noua ne lipseste asa ceva . Am urmarit sa vad evolutia sportivilor romani la Olimpiada , dar pana acum nu i-am vazut deloc . Din cate stiu , din cauza temperaturilor ridicate , zapada pune probleme permanente , aducandu-se zapada din alta parte , precum si artificiala . Referitor la autobuzele care transporta delegatiile si spectatorii , trebuie sa le remarc eleganta lor ; asa ceva nevazand pana acum , nici aici si nici in alta parte. Aici , timpul este frumos , caldut pentru aceasta vreme , nesimtind ca ar fi iarna adevarata ; dar din acest punct de vedere se poate intampla orice . Remarc atitudinea civica a populatiei care am vazut-o in piata cu flacara olimpica , care a respectat in totalitate indicatorele , gardul limitator si indicatiile personalului de ordine . Nu am vazut iesiri nervoase la asemenea indicatii . Ma opresc aici , pe motiv de computer ; cu urari de bine si sanatate tuturor , prioritar dinastiei Potra . --- Bunicul --

[Manu]

Ce interesant, am ajuns sa avem si un reporter la fata locului... Suntem la curent pe aceasta cale cu Jocurile Olimpice de Iarna... La TV nu prea avem timp.

[Ghita Potra]

.. Azi , aici a fost o zi splendida . Nepotul fiind in vacanta , si ca sa nu stea in casa , iar copii nu prea a avut de joaca , am fost la metrou , numit aici sky train . In afara de faptul ca erau multi cetateni cu insemnele Olimpiadei si imbracaminte in culorile Canadei , nu se prea simte la nivelul strazii , Olimpiada , mai putin in zona satului olimpic , in apropiera stadionului si langa centrul de conferinte , unde inghesuiala era mare , abea asteptand sa ies de acolo . In rest cum ti-am mai scris . Astazi , situatia la medalii este urmatoarea :1-SUA=14medalii ; 2- Germania =10 medalii ; 3-Franta = 7medalii ; 4- Canada =6medalii; 5 la 8 = Coreea , Austria , Elvetia , Norvegia = 5 medalii . Azi , am vazut un meci de hockey : Elvetia - Slovacia = 6-3 ; un meci de Curling : Suedia - Marea Britanie = 6-4 si finalaprobei de 500metri femei , castigata de o chinezoaica , urmata de o canadianca si o frantuzoaica . In masura in care mai vad olimpiada , te voi tine la curent . Din motive de computer , inchei ; tuturor cu dragoste -- Bunicul --.

[Emanuel.Selaru]

Din pacate, cam de prin August nu am mai citit deloc ce s-a mai postat, si in zilele acestea m-am straduit sa fiu la zi cu totul. Nu pot sa nu remarc aceste postari si sa nu scriu nimic despre ele. Totul este ireal de bine descris, excelent redat, atat de bine incat iti da acea senzatie a persoanei aflate in acel loc descris. Ai impresia ca ai ocazia de a citi o carte jurnal, nu un post de forum, e-mail, etc. Nu am cuvinte pentru a-mi exprima in de-ajuns admiratia pentru toate cele postate, si pentru inteligenta distinsului Domn. Ma declar abonat la noile vesti! Sincere multumiri!