Corespondenţă din Canada

[Ghita Potra]

(...) In alta ordine de idei, aici nu se merge la cules cartofi, cel putin pe aici, dar se merge la cules cirese la fermele din jur, in sezon. Se merge pe principiul: "Culege si cumpara". Ce se culege se poate cumpara la preturi mai mici. Necazul este ca fermele se afla la sute de kilometri distanta, fapt care ridica pretul cireselor. Multi imbina turismul la distanta cu culesul cireselor...
(...) Astazi am fost cu trenul aerian, metroul de aici, numit SKY TRAIN, cateva statii, descoperid un lucru uluitor, si anume ca de la inaltimea lui, uneori de cateva etaje, era o priveliste deosebita, pe care am asemuit-o cu imaginea Clujului de pe semiCetatuie. Cand ma gandesc ca orasul nostru, Clujul, putea avea monorai sau ceva asemanator, cand erau indeplinite conditiile, mai putin decizia puterii supreme, care s-a schimbat la interventia grupului de interese din preajma lui; Cel putin asa cunosc, dar asta nu mai are nici o importanta. In acest mod, Clujul a batut pasul pe loc in multe domenii. Revin la metroul din Vancouver. Am fost pe toate magistralele si l-am admirat, fiind o lucrare mare. Metroul din Bucuresti este comparabil cu cel de aici, dar cu ce s-a facut pana la Revolutie, ca dupa aceea nu s-a mai facut nimic sau aproape nimic, din contra s-au degradat multe, mai ales statiile si scarile de acces. Spre exemplu, statia de la Universitate avea scarile rulante distruse, scarile fixe cu lovituri si ruperi de materiale importante, iar interiorul era plin de tarabe si murdarie. Am iesit cu un gust amar de acolo. In Bucuresti nu prea am umblat cu metroul, dar am fost acolo cand s-a construit o parte din el; a fost o lucrare de mari dimensiuni. De la Revolutie parca s-au dat in functiune doar 2 statii sau un numar mic. Metroul din Vancouver are 48 statii cu 3 magistrale. In 2001 cand m-am dus prima data avea o singura magistrala cu 20 statii. De atunci s-au dat in functiune inca 2 magistrale cu 28 statii, din care ultima cu 15 statii s-a construit in 3ani, din care jumatate sunt sub pamant. Numai munca serioasa si implicata a putut face asemenea performante. La noi de cati ani se cacaie sa se construiasca autostrazi, cu rezultate minime, furturi si cu costuri maxime, superpolitizate de am ajuns la coada Europei, unde numai Bosnia are drumuri mai proaste. Degeaba BOC se zbate, daca este tinut in frau si dirijat probabil contrar dorintei lui, de are o misiune extrem de grea. Eu sunt alaturi de el, fiind convins ca si un ardelean poate fi un bun premier, dar sa fie ajutat nu decapitat, cum este la noi obiceiul. M-am intins cam mult, motiv pentru care inchei...

[Ghita Potra]

Salut Ghita . Continuam cu un alt animal de la ZOO, si anume COIOTULsau LUPUL DE PREERIE . Este de marimea unui caine maidanez , de culoare brun inchis spre negru murdar , cu blana in dezordine si zburlita , si cu aspect murdar de parca nu s-ar fi spalat niciodata . In jurul padocului sau miroase urat a murdarie , desi padocul este curat si cu tot ce-i trebuie , dar pigmentii de pe el , emana un miros urat , respingator , ca langa o persoana care nu s-a spalat de long time si , in plus , face pipi pe el . Cat am fost acolo nu a stat deloc , alergand pe tot spatiul padocului , mai mult spre fundul lui , avand priviri parca speriate , de animal haituit , evitand sa se uite la asistenta . Din cana in cand , scotea parca un scancet , mentinand gura cascata tot timpul si limba afara . Din cand in cand se ascundea in cusca de unde urmarea asistenta . , cu ochi speriati , dupa care isi relua fuga haotica . Este un animal las , gata oricand sa atace pa la spate , dupa cate ni s-a spus , fiind asemanator tipului de om caracterizat prin sintagma "face-n drum si fuge-n tufa " . Karl May in celebrele sale romane despre Vestul salbatec il descrie deosebit de sugestiv . Are urechi mari intinse ca niste antene iar coada este mai scurta decat a lupului de la noi . Are gura cu falci puternice si dinti specifici animalelor carnivore . Are o forma aerodinamica ce ii permite sa se strecoare neobservat si prin spatii inguste . Este agil , dar las , luand pe cat se poate prada altuia, profitand de neatentia acestora .

[Ghita Potra]

.. Reiau unele impresii de la ZOO, insa nu stiu daca voi fi inspirat suficient . Continui cu CAMILA . Am vazut doua categorii de camile , situate in doua locuri distincte , separate de magistrala de vizitare animale si de niste garduri inalte si rezistente . Un grup il reprezenta camila cu doua cocoase , pe care o sti de la scoala , iar al doilea grup era format de camila cu o cocoasa , numit Dromader , a carei imagine o ai tot de la scoala . Fiecare grup era format din camile di ntoate generatiile , de la puiul de camila frumos si nevinovat ca un copil , pana la camilele mature , altele batrane si naparlite in buna parte de aratau urate ca dracul . Ni s-a spus ca stau separate cele doua categorii de camile , deoarece nu se suporta si se bat si musca reciproc , desi le despart cocoasa , restul fiind identic . Te pomenesti ca fac parte din partide si familii politice care se infrunta reciproc . Sunt animale impresionante prin gabaritul si forma lor , inalte cat un etaj mai mic si in profil au forma unui S , mai ingrosat in dreptul corpului . Culoarea parului este.maro care nu este uniform pe tot corpul , mai mult pe spinare si coaste , precum si pe gat si cap , si mai putin pe picioare si coapse , unde este mai mult in smocuri . Pe frunte are par frumos , dispus de parca ar fi breton . La multe camile , parul este in multe parti pe corp dispus in smocuri , mai ales la cele care naparlesc , dandu-le un aspect disgratios . Datorita faptului ca sunt deosebit de utile in zonele desertice din Africa de nord si Asia centrala , fiind singurul mijloc de circulatie , fiind foarte rezistente la temperaturi mari , la sete si foame , si avand acel aspect de animale supuse si cu aspect neingrijit , am asemanat camila cu o persoana cam prostuta , murdara si supusa , care munceste din greu tot ce i se da , atasata stapanului si care nu-si da seama de puterea sa . Datorita faptului ca are gura mare cu buze groase si mereu cu bale la gura , seamana cu o persoana zabaloasa, de care numai sa te apropii iti produce sila . Inchipuie-ti ce simti daca o asemenea persoana ti-ar pune o stampila de a ei pe gura . Cred ca ar dispare poftele de tot si de toate . Cu toate astea este un animal deosebit de util , inteligent , linistit , cu un lapte foarte bun , din care se face un iaurt excelent numit chefir , cu proprietati terapeutice . Are si o carne delicioasa , hranitoare ..

[Ghita Potra]

..Continui cu ZOO, cu CANGURUL , animalul emblematic al Australiei . Este un animal de o forma deosebita , ca aspect si mers . Ca aspect are chiar o forma aerodinamica . care ii permite sa sa se deplaseze rapid, prin salturi lungi , de pana la 8 metri , animalul neputand alerga si , chiar mai mult , se deplaseaza greu si la pas , cand se hranestesau face asa numitele plimbari in grup din loc in altul . Are un cap mic si urechi mari , motiv pentru care are un auz dezvoltat , protejandu-l de pericole , in primul rand , omul . Are un bot lung , puternic , adaptat la hrana ierbivora , cu dinti puternici fara colti . Gatul este deosebit de gros , ce ii permite sa reziste la salturile lungi si de lungi distante . Umerii sunt ingusti , dar deosebit de rezistenti , ceeace il ajuta sa lupte cu adversarii de aceeasi categorie . Corpul ce porneste de la umeri se mareste in dimensiuni , unde este minim si devine maxim in zona bazinului . Forma corpului este tronconica , adaptata salturilor , prin care se deplaseaza . Picioarele din spate sunt dezvoltate , puternice si muschiuloase ,care , impreuna cu coada lunga si groasa , ii permit sa stea vertical , ca intr-un fotoliu, iar in timpul alergarii ii permite sa faca salturi lungi .Picioarele lungi , puternice si elastice actioneaza ca niste arcuri , care il propulseaza la distante mari , iar coada are rol de carma , care ii mentin directia in timpul salturilor . Picioarele din fata sunt scurte , care il ajuta sa mearga pe 4 picioare , dar fara sa alerge , ca nu poate , de ele ajutandu-se la pascut sau la prins crengi pentru a manca frunzele . Ca o caracteristica ce nu o mai intalnim la alte animale , este existenta in dreptul abdomenului a unei pungi , numita marsupiu , unde isi tine puiul in timpul salturilor sau pentru odihna . Turmele sunt conduse de masculii dominanti , care isi apara pozitia in fata pretendentilor prin lupte deosebit de dure , urmate de cele mai multe ori de rani cu urmari fatale . EI LUPTA STAND FATA IN FATA , sprijiniti pe picioarele dinapoi si coada , si se lovesc cu labele din fata , peste fata si parteade sus a corpului , se musca , provocandu-si rani grele , pana cand unul cadeaza si fuge . Invingatorul conduce turma si beneficiaza de tot haremul de aici , care este al lui . Are o blana superba , maronie foarte cautata . Este vanat si pentru carnea delicioasa , facandu-se eforturi pentru a-l folosi la tractiune in fermele australiene . Desi este protajat de stat , fermierii il vaneaza fara scrupule , deoarece le provoaca mari daune culturilor si pasunilor . Avand un miros specific pe care oile nu-l suporta , ele nu mai pasc pe unde au trecut turmele de canguri . Din aceste motive , s-au facut teritorii ingradite , de unde sa nu poata iesi . Ca incheiere , este periculos pentru om sa se apropie de ei , deoarece pot musca si lovi , care pot fi mortale ..

[AurelioMuth]

Salut Ghita! Spune-i prietenului tau din Canada ca nu-i frumos sa ne lase atata timp in asteptare. Mie mi-au placut foarte mult descrierile sale si m-as bucura sa scrie un fel de jurnal mai inchegat al vizitei lui in Canada. Se pricepe foarte bine sa descrie ceea ce observa. Transmite-i si salutarile mele. Pe curand!

[Ghita Potra]

îmi cer scuze pentru pauza mai lungă dar a fost din cauza mea şi nu a corespondentului din Canada am fost obligat să întrerup corespondenţa din motive obiective dar sper să o reluăm. Nu pot să îi cer să scrie ceva anume este un domn în vârstă de peste 70 de ami şi a mers în canada nevoit de aşi îngriji nepotul aşa că nu pot să îi pretind prea multe. Ghită.

[AurelioMuth]

nu-i nimic. eu nu certam pe nimeni. prin mesajul meu am vrut doar sa imi exprim admiratia pentru spiritul de observatie al acestui domn. salutari!

[Ghita Potra]

...Te rog sa-mi dai voie sa-ti relatez un aspect inedit si pitoresc de aici . ESTE VORBA DE CINEMATOGRAF . ,unde sunt asemanari dar si deosebiri , care se observa numai de cine participa la eveniment . Am avut ocazia sa ma duc cu Dan la cateva filme , evident in limba engleza , unde mai rup cate ceva . M-a dus la filme unde imaginea sa substituie partial vorbirea . Dar nu despre asta iti scriu . Deosebiri fata de la noi . Aici nu exista cate o sala de cinema imprastiata prin oras , ca la noi , care este mostenire istorica nu numai la noi , ci exista centre de proiectie cu mai multe sali de cinema . Cel de aici , cel mai apropiat are 20 sali de cinema , dispus intr-un singur corp de cladire . , unde ruleaza cate un film la fiecare sala sau un film la mai multe , cu orar defazat . In oras nu exista panouri de afisaj cu filmele actuale si viitoare , existand un singur afisaj electronic in holul centrului , cu datele necesare si anume titlul filmului si orele de rulare . Aici ruleaza non stop , cu o mica pauza noaptea tarziu si dimineata devreme . In acest hol sunt casele de bilete . Aici erau 3 case cu casierite cala noi , dar si vre-o 7sau 8 case automate , de unde cine doreste isi poate cumpare biletul , asa cum se procedeaza la bancomate la noi .Inainte de incepera rularii , existe cam o jumatate de ora de prezentare a filmelor ce vor veni si talk show-uri pe teme de cinema , cu sonorul la maxim . Un amanunt interesant este ca in holul central , care este o rotonda mare , sunt butiquri cu mancare tip fast food , apoi jocuri electronice si un mare sa zic atelier de preparare pop corn , care aici la film are mare cautare . Mai au si bauturi racoritoare din belsug . Ca o caracteristica esentiala este aceea ca se intra cu pungi mari de marimea unei sacose pline cu pop corn, cu pahara mari de plastic pline cu Cola si chiar cu fast food . Aproape nu exista spectatori fara pungi pline cu pop corn si pahare mari de cel putin o jumatate de litru , care manaca si beau tot timpul proiectiei , auzindu-se destul de tare zgomotul caracteristic consumului acestora . Trebuie sa spun ca pop cornul este foarte bun , preparat cu unt si branza , fiind foarte gustoase dar grase . La finalul proiectiei , resturile menajere raman pe loc , pe scaune . Mentionez ca fiecare scaun are un locas pentru pastrat paharul , dar pungile si resturile sunt aruncate jos , peste tot , finnd o murdarie generalizata , considerata normala si facute de toti . Marturisesc ca dupa prima participare , m-am incadrat si eu si asa voi proceda . Privind sonorul , este dat la maxim , care la filme cu stridente in loc de muzica , este naucitoare , ceeace mi s-a intamplat si mie . Dupa inceperea filmului , accesul este interzis , mai putin a celor care ies si intra din diverse motive . Spre deosebire de la noi , centrul are un grup social , la dispozitia clientilor , gratuit, dotate cu ce este necesar pentru mantinerea igienei . In plus , are o parcare pe doua nivele , unde pot parca cam 300 masini , stiind ca centrul poate asigura proiectia simultana pentru aproximativ 6000de spectatori , dar orele de proiectie fiind decalate si salile nu sunt pline intotdeauna , numarul de spectatori simultani , este mai mic . Am observat ca intersul pentru filme este destul de mare , dovada fiind numarul mare de spectatori aflati in fata si interiorul holului . Ar mai fi cate ceva de scris , dar ma opresc fiindca prea m-am intins si plictisesc . Cu drag ,--Bunicul. --.


Looking for the perfect gift? Give the gift of Flickr!

[Ghita Potra]

... Desi sunt obosit , simt nevoia sa-ti scriu , asa cum imi vin ideile , la prima aparitie , filtrate primar . Iti scriu despre HOCKEY, un joc mult iubit si practicat de toate varstele , de la copii prescolari , la cei scolari care au liga , apotinerii care au liga si jocuri regulate , continuand cu jucatorii de hockey profesionisti , care sunt iubiti ca fotbalistii la noi si platiti regeste , si incheid cu liga seniorilor , adica a pensionarilor . Privitor la acestia s-a organizat un turneu de hockey pentru pensionari trecuti de 80 ani , si sa sti ca nu este un basm de al meu ci o realitate . Am vazut asta din afise si ce se scria in ziarul hocheystilor , numit HOCHEY, asa cum si alte sporturi au asemenea ziare . Aici , pe continentul nord-american , Statele Unite si Canada au o liga comuna de hockey , ca si cum ar fi o singura tara . Liga comuna au si la Basket, Basseballsi parca mai au si la altele . Aici un joc intre o echipa americana si alta canadiana este ceva obisnuit . La meciul la care am participat jucau 2 echipe , una din america din San Jose din statul California si alta canadiana din Vancouver . Alt specific este ca echipele isi iau diferite denumiri , din specific local , si dupa acest nume sunt cunoscute , asa cum sunt denumite batalioanele noastre din Irak si Afganistan. Echipa din Vancouver sa numeste VANCOUVER CANUKS , si asa se scrie despre ea la tv , radio si presa , sau in discutii . Despre stadion , am cuvinte la superlativ , deoarece asa ceva nu existe la noi . Este un stadion de hockey dar numai de hockey , acoperit in intregime cu o capacitate de 80.000locuri , dispus pe 3 nivele , fiecare cu cateva zeci de randuri de scaune , unde se vand locurile obisnuite pentru spectatorii obisnuiti. Intre nivele se afla 2 internivele pentru spectatorii de lux . Un pret obisnuit costa intre 50 si 200 dolari . dar poate fi chiar triplu pentru locurile sa zicem de loja , ca la teatru . Preturile de lux sunt cu mult mai mari , ajungand la chiar 2000 dolari de meci , unde locurile sunt rezervate . In SUA , pretul de lux ajunge si la 5000 dolari . Inchipuieti o groapa de forma unui cos de spalat rufe , inalt cat o cladire cu 10 etaje . Acum ma opresc si continui maine..

[Ghita Potra]

Salut Ghita . Continuam .Referitor la stadioanele de hockey , sunt si mai mari ca cel din Vancouver . In Canada , sunt stadioane de acest gen in Montreal si Toronto , de 100.000 spectatori si mai mult , iar in Statele Unite sunt stadioane cu capacitate si mai mare , sau mult mai mare . De la inaltimea locului unde ma aflam , vedeam terenul de joc ca in fundul unei gropi , iar jucatorii , micsorati , din cauza distantei . La inceput , din cauza socului la vederea acestuia , am avut o usoara ameteala dar m-am adaptat destul de repede si mi-am revenit . Niciodata nu am asistat la o aglomerare umana asa de densa pe suprafata relativ redusa , atat in jurul stadionului , cat si la intrare si mai ales in interior , asteptandu-ma la manifestari galagioase pro sau contraechipelor , find , in aceasta situatie prins intre grupuri de oameni tineri si violenti , cu urmari asupra siguranrei corporale , asa cum este la noi . Trebuie sa recunosc ca temerile mele au total neindreptatite, totul desfasurandu-se in cea mai deplina ordine , fara nici o manifestare de nici cea mai mica violenta fizica sau de limbaj . Pe parcursul partidei , m-am simtit ca la un concert sau teatru , cu unele particularitati specifice unei manifestari sportive . Nu am vazut nici un politist , ci numai oameni de ordine , pentru reglarea fluxului de spectatori la intrare , in pauze si in general pe tot parcursul partidei . Pe parcursul jocului , s-au auzit doar scandarile de incurajare a echipei locale cu indemnul " GO CANUCKS GO ", fara racnete sau tipete , petarde sau lovituri , in afara unor fluieraturi obisnuite aici , dandu-se dovada de multa civilizatie si simt civic . Atmosfera se asema cu manifestarile galeriei UNIVERSITATII CLUJ , de acum mai bine de 40 ani si mai inainte , cand a asista la un meci aici la Cluj era o placere, fara politisti , bastoane , petarde , pietre , sau incaerari din care rezultau persoane molestate . Trebuie sa recunosc ca tot ce se face este in scop comercial , pentru profit si folosirea la maxim a timpului . Pentru urmarirea jocului , la mijlocul ternului dar suspendat la inaltimea tribunelor de sus , era montat un ecran de dimensiuni mari , de forma rotunda , care transmitea imaginile de la joc , si care se vedeau in mod egal din orice loc din tribune , iar in pauze , era folosit pentru recle sportive , specifice modului de viata americano-canadian , care in esenta este apropiat . Tot aici era montata o instalatie de sunet si lumini , muzica avand rolul cel mai important , dar nu orice fel de muzica ci una puternica , zgomotoasa , cu tobe care ma facea sa tresar , nefiind obisnuit .Muzica si jocurile de lumini intrau in functie im pauze sau la intreruperea jocului , cum ar fi schimbarea liniilor sau la faulturi , incidente de joc , cum ar fi diverse incaerari intre jucatori , care nu au lipsit . Mi s-a spus ca si incidentele intre jucatori , fac parte din economia jocului , fiind chiar momente de deliciu pentru spectatori , multi din ei venind sa vada asemenea momente . M-a impresionat incurajarea echipei prin ridicarea mainilor in valuri , succesiv in jurul tribunelorsi scandari absolut civilazate , si modul foarte bine pus la punct de intretinere a ghetii, in pauze , de modul automat cum se miscau aceste persoane , si linistea in pauze , cand spectatorii aveau alte preocupari . Spre deosebire de la noi , unde la stadioane nu se gasesc produse alimentare , aici este cu totul alta situatia . In holul din jurul arenei , in interior , dar de dimensiuni suficiente , se afla o multime de chioscuri , tonete si standuri cu produse alimentare tip fast- food , bauturi nealcoolice . Aici este admisa berea , care se poate consuma in cantitati mai mici , observand ca aceasta conditie este respectata . Mai sunt tonete cu ecipament sportiv de vanzare , dar si alte marfuri de echipament . In tribune este permis cu mancare , bauturi racoritoare si bere . Pe tot parcursul partidei se poate intra si iesi , fara restrictie , din partea oamenilor de ordine sau spectatorii deranjati . Ca si le cinema , se mananca si bea pe tot parcursul partidei , iar resturile ca ambalaje din hartie si plastic se lasa pe sau sub scaune , fiid adunate , ca si la cinema , de oamenii de serviciu . Iesirea de la meci s-a desfasurat in ordine si fara inghesuiala , imbranceli sau alte neplaceri , ajungand acasa reconfortat si bine dispus . Cam astea sunt impresiile de la meci , vazute si altele relativ la cifre , auzite ..
Salut Ghita . Tot ce ti-am scri nu sunt ideale . Si aici , pe ici-colo, sunt abateri de la regula bunului spectator , cu vociferari , care ies in evidenta , fiind singulare . Jucatorii nu sunt politicosi cu adversarii , ci se lupta dur cu acestia, cu metode uneori nepermise , numai sa invinga . Fiind profesionisti , folosesc si metode nepermise , chiar se bat intre ei , numai sa nu piarda pucul , si sa marcheze . Cu toate acestea , ,diferenta comportamentala dintre noi si ei , ca spectatori este mare . Salutari cordiale tuturor celor dragi . --Bunicul --.

[Manu]

Nu ma pot abtine sa nu zic din nou ca imi place serialul acesta.

[Ghita Potra]

Salut Ghita . Iti scriu despre niste romani emigranti , stabiliti in Canada . Prin internet , Dan a aflat ca ar fi un sat numit Boian , in intregime romanesc si a vrut sa-l viziteze , lucru care s-a intamplat in vara anului trecut , 2008 . Ne-a luat pe toti in masina si am plecat la drum lung , aproape 2000km .Inafara de sectorul de drum de inceput , populatia este rara , iar in zona de munte , de cateva sute de km . , este foarte rara , cu o natura salbateca .Satul Boian , era localizat in provincia vecina numita ALBERTA, la vre-o 250 km . nord -est de capitala provinciei , orasul EDMONTON, oras cu 1 milion locuitori . Zona aceasta este una agricola , ca un fel de Baragan , cu intense culturi de grau si porumb , dar slab populata . Aproape nu am intalnit localitati constituite , ci doar nuclee si ferme dispesate cat este zarea . Actualmente , satul constituit nu mai exista ci un nucleu din cateva zeci de case in jurul cladirilor administrative , iar restul din ce a fost satul , este imprastiat pe la ferme pe o mare raza de cativa zeci de km . Mai clar , fiecare fermier are locuinta la un loc cu pamantul ce il detine . Satul a existat, dar s-a dispersat la ferme . In vatra satului au ramas cateva case , cam cat un catun, in jurul scolii , bisericii , cimitirului , magazinului si a terenului comunal . Fiind zi de lucru, nu am intalnit persoane , inafara de un locuitor ce locuia in centru comunei , nepot al primilor emigranti , care vorbea romaneste , iar sotia lui ,deloc . Emigrantii sunt din BUCOVINA, veniti la sfarsitul secolului 19 , impreuna cu o masa mare de emigranti ucrainieni . In centrul fostei comune se afla un obelisc , cu numele tuturor emigrantilor si anul sosirii . Tot aici se afla muzeul comunei , cu documente , obiecte si costume , iar in exterior se afla obiectele si utilajele de atunci , destul de rudimentare fata de astazi . Aici este pastrat bordeiul primei familii de emigranti , asemanator astazi cu un bordei de pastrat produsele pentru iarna , ca dotare si igiena , cu sculele de atunci . Biserica , cu hramul Sfanta Maria , a fost ridicata in 1932cu contributia tuturor satenilor , este bine intretinuta ca intreg sectorul acesta , ingradita , sectorul muzeului fiind bine delimitat . Cimitirul cuprinde cateva sute de morminte, cu cruci si date de identificare ca si la noi . Casele din centrul de comuna sunt frumoase , mari , iar scoala m-a impresionat prin marime si intretinere . Biserica avea arborat si steagul tarii noastre , alaturi de cel canadian . M-au impresionat fotografiile facute de primii colonisti alaturi de tribul de indieni existent aici , la inceputul colonizarii . Am mentionat ca emigrantii provin din Bucovina aflata sub austrieci , impreuna cu o mare masa de ucrainieni , a caror prezenta se vede in toata zona parcursa , prin numarul de biserici si denumiri . Mai sunt romani raspanditi prin alte provincii , care se afla la mari distante . Cam asta este ce am avut de scris , mai in esenta . Salutari cordiale tuturor celor dragi , cu deosebita noastra consideratie . -- Bunicul -- .

[Ghita Potra]

Salut Ghita . Au mai ramas vre-o 5, poate 6zile . Ne asteapta un drum greu , cam neindicat persoanelor in varsta si cu probleme de sanatate , dar asta-i situatia , trebuie sa ne supunem - vrand , nevrand destinului . - care ne-a creat aceste situatii nedorite la batranete . Aici timpul este capricios --Bunicul

[Manu]

Gata? domnul se afla acum in Romania?

[Ghita Potra]

Pentru aproximativ o lună se află în ţară dar după reîntoarcerea în Canada mi-a promis că vom continua.