Corespondenţă din Canada

[Ghita Potra]

Sa vorbim putin despre eroi putin cunoscuti si putin apreciati in tara noastra , dar cu mare notorietate in exterior . In tara noastra avem un mare calator si alpinist , aproape necunoscut , dar cu performanta extraordinare . Este vorba de CONSTANTIN LACATUSU sau Titi Lacatusu . Performanta il situeaza printre cei mai temerari oameni de pe glob . El a escaladat cele mai inalte piscuri din fiecare continent . Este vorba de varful Elbrus din Caucaz de aproape 6000metri , din Europa , varful Kilimangiaro de aproape 7000metri , din Africa , Varful Aconcagua de peste 7000 metri din Anzii sud americani, , varful McKinley din Muntii Stancosi nord americani , varful Everest din muntii Himalaia de 8840 metri , aflat in ASIA , apoi cel mai inalt varf din Antarctica , la peste 5000 metri , in conditii dintre cele mai vitrege de pe glob , cu temperaturi sub minus 50 grade si vanturi cu peste 100 km pe ora in mod frecvent si izolare absoluta . Pe langa acestea , a escaladat pe lunga masivul Everest , cateva din cele mai inalte piscuri din Himalaia . In prezent , impreuna cu alt alpinist , se pregateste sa strabata GROENLANDA pe schiuri , in conditii apropiate de cele din Antarctica . Aceasta incercare temerara a fost facuta de o singura persoana , dar nu din tara noastra . Pacat ca nu este cunoscut decat in mica masura , deoarece eroii cu performante asemanatoare din alte tari sunt cunoscuti si apreciati . Este printre deschizatorii de drumuri in asemenea branse , care merita mult mai mult .Cu performante asemanatoare este si o femeie care va fi un eventual subiect pentru viitor . Calatori mari au fost si altii , precum Mihai Tican Rumano , Iulian Popper si Emil Racovita , dintre care primii 2 sunt aproape necunoscuti . In sport avem exemple care intaresc regula ca avem eroi care sunt necunoscuti deloc sau aproape . La tenis de masa , echipa de tenis de masa CSM Cluj , a castigat de 6 ori consecutiv Campionatul Europei , sub conducerea antrenorului emerit Francisc Paneth, acum vre-o 45 ani , performanta trecuta aproape sub tacere , cu toate ca a fost singura echipa romaneasca cu asemenea performanta .Cu performante asemanatoare , jucatori din aceasta echipa au devenit campioni europeni , asa cum este Dorin Giurgiuca . Ma opresc aici , cu saluturile de rigoare pentru toata dinastia Potra . --Bunicul --.

[Ghita Potra]

Salut Ghita . Problema blocului reflecta problemele tarii . PRIVIND VALORILE , NU STIM SAU MAI BINE ZIS , NU NE PREOCUPA , CEEACE ADUCE PIERDERI PE TERMEN LUNG . Un exemplu recent , este cel al ALINEI DUMITRU, campioana olimpica si mondiala la JUDO,categoria 57 kg . , care este nevoita sa se antreneze in Ungaria , deoarece aici nu are conditii si sprijin . Ne mandrim cu ea cand castiga , dupa care , Dumnezeu cu mila , este uitata si lasata sa se antreneze cum poate . Alt exemplu , care m-a idignat , este cel al lui NICOLAE LINCA, campion olimpic la box la olimpiada de la MELBOURNEdin 1956 , primul nostru campion olimpic la box , originar din Alba . A fost lasat in deplina uitare si o mizerie la fel de crunta . A murit ca ultimul om , desi a cerut ajutor , dar fara rezultat , banii intrand in teschereaua hotilor . In alta ordine de idei , sistemul sanitar este chiar asa de bolnav?Tu ce parere ai ? Sa analizam impreuna . Iti voi scrie si parerea mea . Ce se mai aude cu reabilitarea termica a blocului ? Aici ploua ca la tropice , cu diferenta ca aici este frig si bate vantul dinspre Alaska . Salutari din inima tuturor . --Bunicul --.

[Ghita Potra]

Pentru a înţelege modul la care se ajunge la unele discuţii pe anumite teme am să copiez mai jos răspunsul meu la mesajul pe care tocmai l-am postat. Dacă cineva ar dori să provoace o discuţie pe o anumită temă cu corespondentul meu din Canada îl rog să îşi exprime intenţia. Ghiţă potra

şi eu sunt de părere că ceea ce se întâmplă în mic în cadrul unei familii sau unei comunităţi se reflectă la scară mare în societatea căreia îi aparţine mica comunitate, nu ştiu dacă este un lucru universal valabil dar bănuiesc acest lucru. Despre sistemul sanitar nu pot să am o părere prea autorizată nefiind obligat să îl utilizez prea mult, părerile mele sunt destul de pozitive despre medici şi sistemul sanitar deoarece eu nu am avut decât situaţii în care ceea ce mi s-a întâmplat contrazice părerea generală despre corupţia din sistemul medical. Nimeni nu mi-a cerut niciodată nimic şi chiar am fost refuzat când, luîndumă după ce vorbeşte lumea am încercat să dau ceva medicului, nu ştiu dacă am nimerit eu o excepţie sau ceilalţi care denigrează medicina românească au nimerit excepţiile. Nu am avut prea des ocazia să apelez la medici dar experienţele mele au fost mai degrabă pozitive. Nu vreau să fac o regulă din ceea ce mi s-a întâmplat mie dar eu totuşi cred că, de obiceii, se exagerează mult şi sunt scoase în relief doar aspectele negative pe care eu nu le neg. Sunt curios să aflu şi părerea dumneavoastră în acest domeniu. Nu ştiu dacă omul stă să judece drept ceea ce se întâmplă sau ia de bun tot ce se spune rău în orice domeniu pe principiul pe care l-am mai amintit că răul se vinde cel mai bine, şi cu asta cred că am spus tot despre modul de a privi lucrurile de pe la noi.
Pe aici vremea este frumoasă cu temperaturi ce se apropie de 20 de grade şi momentan nu se anunţă ploi, care îşi au şi ele rostul lor în mersul vieţi. Sperînd să auzim doar de bine vă salut cu tot dragul, Ghiţă Potra.

[Emanuel.Selaru]

Foarte interesante posturile Dumneavoastra, schimburile de opinii dintre Dumneavoastra si Domnul din Canada. Daca doriti si Dumneavoastra si este de acord si Dumnealui, mi-ar face o deosebita placere sa discut si eu cu acest om ce chiar arata ca nu a trait deloc din-adins. Pentru mine au fost intotdeauna o valoare acesti oameni care au stiut sa spuna bine ceea ce vor, sa dea o noua forma vorbelor, facand totul foarte interesant pentru cei ce discuta cu ei. In concluzie, daca si Dumneavoastra considerati ca este in regula, m-as bucura sa discut si eu cu Domnul din Canada. Adresele mele de Skype si Messenger sunt aceleasi, computer.fast, iar e-mail-ul, computer.fast[at]gmail.com. Numai bine!

[Ghita Potra]

Tot ce pot eu să fac este să copiez mesajul dumneavoastră şi să il trimit corespondentului meu din Canada, ce v-a face în continuare eu nu pot să ştiu. Din câte cunosc eu nu are decât adresă de mail.

[Emanuel.Selaru]

Va multumesc foarte mult. Nu am fost in localitate, asa ca nu am putut verifica mail-urile. De aceea imi cer scuze si pentru raspunsul atat de tarziu la mesajul Dumneavoastra. Va multumesc foarte mult pentru tot. Numai bine!

[Ghita Potra]

(...) Dupa cum ti-am mai scris, Vancouverul este compus din mai multe orase, cam vreo 15 la numar, fiind unul din marile orase de pe coasta de vest din continentul nord american, fiind dupa mine, cam al treilea dupa Los Angeles si San Francisco, si cu ceva mai mare decat Seattle. Interesanta este notarea stazilor de la un oras la altul. In primul rand nu se stie unde se termina un oras si unde incepe urmatorul, deoarece constructiile si trama stradala continua ca si cum ar fi un singur oras. Delimitarea se face prin table care atentioneaza calatorii, ca intra intr-un nou oras cum ar fi spre exemplificare: Entering in City of Vancouver, Entering in City of New Westminster, Entering in City of Richmond; of Burnaby, of Surrey, of Coquitlam, of Moody etc. Strazilor, desi se continua la urmatorul oras, li se schimba denumirea, desi au avut denumiri istorice importante, care dupa mine solicitau pastrarea denumirii. Am sa dau 2 exemple, dupa mine semnificative. In orasul Burnaby exista doua strazi principale, foarte circulate si cu tenta istorica. Este vorba de CANADA WAY si KINGSWAY. In orasul New Westminster, unde se continua, ele primesc o noua denumire. Prima devine EIGHTHT STREET iar a doua devine TUELVTHT STREET. Exemple sunt destule, dar ma limitez la acestea. O singura strada cunosc ca isi conserva denumirea, aceasta fiind HASTINGS STREET.
Ma opresc aici pe motiv de computer.
Salutari cu multa dragoste, --Bunicul--.

[Ghita Potra]

. . . . . Îti trimit sursele de import cu fructe si legume de catre un mare magazin de specialitate , surse luate de pe etichetele cu preturile produselor, unde sunt trecute si tarile de unde s-au importat . Este vorba de magazinul de vanzare legume - fructe dar si carne si produse din carne , lactate si produse din lapte , produse de brutarie , produse de bacanie etc . , cu numele de LANGLEY FARM MARKET , de pe KINGSWAY-un fel de Calea Regala de la noi , din orasul BURNABY , care face parte din aglomeratia urbana GREATER VANCOUVER . Pentru localizare , magazinul se afla langa COLEGIUL THOMAS MORUS si parohia " OUR LADY OF MERCY - Doamna noastra a fericirii si aproape de TENTH AVENIU , care delimiteaza orasul BURNABY de orasul NEW WESTMINSTER .Datele le-am cules in data de 14 mai a. c. , fiind proaspete . Sursele de import , in ordinea cum le-am cules sunt urmatoarele : Struguri =Chile ; Mango=Mexico; Portocale =SUA ;Capsuni=SUA; Mere =SUA , BC [este vorba de provincia BRITISH COLUMBIA , CANADA ]; Pepeni=Mexico .Cu alta ocazie am vazut pepeni importati din California -SUA ; Cartofi=BC , SUA ; CEAPA = SUA , Noua Zeelanda :Tangerine= SUA ;Avocado=SUA ;Mexico ;Pere =SUA ;Mandarine =SUA ;Kiwi =Italia ;Castraveti=BC ;Tomate =BC ;Vinete= Mexico ;Conopida =SUA ;Morcovi =BC ,SUA ;Broccoli =SUA ;Varza=SUA ,Varza Taiwan =China ;Ardei=BC , Mexico;Porumb stiuleti in lapte =SUA ; TELINA=SUA ;Salata = SUA ;; Lamai =SUA . Cu alte ocazii am mai vazut din Italia , Grecia si Spania .Spanac =BC, SUA . CONTINUA IN URMATORUL EMAIL -BUNICUL>

[Manu]

Deci Statele Unite nu are nevoie de atatea importuri la legume...
Se pare ca Italia se bazeaza mult pe exporturi din agricultura, si in Romania sunt rosii si altele de genul acesta. Probabil ca partea sudica pe asta se bazeaza.

[Ghita Potra]

Continui cu indicarea surselor de aprovizionare a magazinului cu legume si fructe: Fasole verde =SUA;Rosii=Mexico; Ceapa dulce =SUA;Usturoi=China ;Marar=SUA;Patrunjel=SUA;Varza Bruxelles=SUA;Sfecla rosie=SUA;Telina chinezeasca =Mexico;Ananas=Hawai si Costa Rica ;Banane=Ecuador; Papaya=Mexico; Taro=China ;Grepfruit=Mexico; Pepeni=Mexico,Honduras , Guatemala ;Praz= Mexico, SUA; Pastarnac=SUA, Mexic.Din Mexic se mai cumpara niste legume verzi , si anume:Yu Choy , Gai Lan , Babi Brok choy , Mini Baby Brok Choi.Din Mexico se mai cumpara tot niste verdeturi, cum este Mini Baby Shanghai. Aceste ultime produse le-am scris cu titlu de curiozitate , deoarece sunt folosite de emigrantii din Asia mai ales de chinezi , si tarile din Asia de sud - est . Nu le-am folosit . Am scris aceste surse , pentru a va da seama de dimensiunile planetare a acestui tip de comert , cu produse , care este considerat secundar comparativ cu alte produse finite si care asteapta eventualii cumparatori. Pe aici nu am alte noutati, inafara de faptul ca in ultimul weekend din aceasta luna va fi VICTORIA DAY, in cinstea Reginei Victoria a Marii Britanii , cea care a fondat statul canadian in limitele actuale . In aceasta perioada va fi un weekend prelungit , ziua de vineri fiind libera . In ce ne priveste , noi , batranii vom merge prin oras si vom asista la eventualele festivitati . Te rog sa-mi scri si in situatia ca nu ai nici o noutate sau ca eu nu pot sa scriu ritmic . Transmite salutarile noaste tuturor celor dragi , cu deosebita noastra consideratie pentru dinastia Potra . -- Bunicul .

[Ghita Potra]

. . . . . . . O sa scriu despre temele anuntate , in viitorul foarte apropiat . Daca apar altele , voi scrie imediat . Sa ma pun la punct cu raceala si efectele ei de la plamani si rinichi .Am multe ganduri sa- ti scriu , de natura narativ filozofica legate de intamplari din viata mea, dar voi vedea cum voi reusi . Pana atunci iti trimit un banc , primit de la un prietenar din Cluj , cam nereusit dar asa a fost intitulat de cel ce l-a trimis . Continutul bancului : Un politai statea intr-o intersectie mare pe bulevardul Magherudin Bucuresti si , dirija circulatia gesticuland si fluierand foarte elegant . La un moment dat apare masina politiei cu girofarurile in functiune si opreste in fata politaiului . - Sa traiti domnule colonel , sunt sergentul Popescu la post in acest punct . Seful din masina se rasteste nervos la sergent : - Mars acasa dobitocule si schimba-te repede , ca te vad toti trecatorii si soferii ca ai o cizma neagra si alta alba , si rad de tine si de noi , dobitoc ce esti . Sergentul nu se pierde cu firea si raporteaza curajos : - Permiteti-mi sa raportez . Nu pot sa ma schimb , pentu ca acasa tot asa le am , una neagra si alta alba . La asemenea raspuns , masina porneste in viteza , cu colonelul suparat foc , cu intentia ferma de a-l pedepsi pe seful sergentului . In incheiere , salutari cu drag tuturor . --Bunicul --.

[Ghita Potra]

.. .. .. Aici timpul este cum ti-am scris si nu mai insist . In continuare voi descrie o situatie limita ,in care m-am aflat la un moment dat .Descrierea situatiei : ----- Ne intoarcem cu cel putin 40 ani in urma , cand eram incadrat la o unitate militara din Floresti . Se stie ca in fiecare an , vara , in vremea secerisului ,armata dadea detasamente de militari la diferite unitati agricole , in special la Intreprinderi Agricole de Stat , pentru a ajuta la seceratul graului ,ca mana de lucru, care se recolta cu combinele , dar si pentru paza transporturilor la silozuri si graul in vrac , pe timpul noptii in special . In acest scop , in luna iulie 1959, unitatea unde eram incadrat , a format la ordin superior ,un detasament de militari din 2 plutoane , si trimis cu trenul la IAS COTUSCA, langa orasul DARABANI , actualmente in judetul BOTOSANI, aproape de PRUT .Eu comandam un pluton din detasament care era comandat de capitanul Anghelina . Celalalt pluton era comandat de locotenentul Kerekes . El a fost repartizat la ferma Crasnaleuca pe Prut , iar eu la o ferma izolata numita Codreni , compusa dintr-un corp de casa si o sura , unde au fost cazati militarii .Nu intru in detalii privind munca , trecand la subiect . Cu alta ocazie poate vom aborda si munca din IAS . Recoltarea se facea cu 4 la 5 combine simultan , deservite de militarii din plutonul meu . Cand buncherul combinei se umplea , graul se golea in camioane si de aici se ducea la silozul din DOROHOI. In fiecare masina se gaseau 2 militari , pentru lucru si paza .
Cum numarul de masini nu facea intotdeauna fata , combinele lucrand de dimineata devreme si pana la lasarea intunericului , graul se golea pe sol direct pe niste prelate mari , care statea acolo pana ii venea randul sa fie transportat . Pentru a fi ferit de furtul lui , noaptea era pazit de militari din plutonul meu , misiune riscanta , deoarece nu erau inarmati , avand o simpla bata sau numai un bat .-- Sarcina mea era sa controlez modul cum se executa paza si daca nu au patit ceva . In acest scop , in prima noapte dupa ce s-au format vracuri cu grau pe jos , cam pe la ora 1 noaptea , am plecat in control . Pentru recunoastere , am stabilit parole . Noaptea fiind calda , am plecat in camasa , pantaloni si pantofi , avand ca arma de aparare un simplu bat . Mentionez ca ferma si deci lanurile de grau , erau in interiorul unei mici depresiuni locale dar largi , fara nici un copac si cladiri , inafara de cele de la ferma . Terenul semana ca o farfurie joasa si foarte larga . Dincolo de creasta colinara din jur erau stane cu oi , cam 5 , care nu se vedeau din interior . La fiecare stana se gaseau cel putin 5 caini , care nu era legati , lucru absolut normal . In drum spre primul post de paza , am fost simtit de cativa caini izolati , care au inceput sa latre intens , venind spre mine . La acestia s-au alaturat foarte rapid un numar mare de caini de la toate fermele din jur , care m-au inconjurat , latrand furios si gata sa sara pe mine . Cred ca am fost inconjurat de cel putin 16 caini , care se inghesuiau sa ajunga la mine . In acel moment , am crezut ca voi fi muscat si rupt in bucati . Nu puteam sa ma bazez pe nici un ajutor , fiind singur in noapte si departe de ferma .
In acel moment , mi-am amintit ca singura mea sansa este stau absolut nemiscat , pana ce ma vor lasa cainii in pace . Acest procedeu l-am mai folosit si cu alte ocazii , dar cu un numar mult mai mic de caini . in drumurile mele prin Cluj si in jur . Ca atare , am stat nemiscat , aproape ca nu respiram , pastrand nemiscati si ochii . Noroc ca nu mi-a venit sa tusesc . In consecinta am stat nemiscat pana la aparitia zorilor , cand unul cate unul , cainii se duceau la stanele lor , latrand tot mai putin convingator si agresiv . In timpul acesta , cativa caini m-au atins cu nasul , saltand chiar pe mine , dar nu m-au muscat , doar mirosindu-ma . M-am straduit sa stau nemiscat cat am putut , amortind aproape comlet , capul vajaindu-mi , urechile cu timpanele intinse la maxim din cauza latratului cainilor , cu saliva curgandu-mi din gura , fara sa pot face ceva , iar nevoia de scarpinat pe ici - pe colo, ma chinuia puternic . Repet inca odata , noroc ca nu mi-a venit sa tusesc sau sa stranut . Talpile imi ardeau iar pe umeri parca aveam bolovani . Este foarte greu sa se stea nemiscat, dar absolut nemiscat , simtimdu-ma tot mai epuizat , gata sa ma prabusesc . Daca un singur caine simtea o cat de mica miscare , eram cu siguranta pierdut , sau in cel mai bun caz , mutilat . In final , metoda a dat roade , cainii lasandu-ma treptat in pace , dar dupa aparitia zorilor ,. Am inceput treptat sa fac miscari mici , dar dupa ce cainii s-au mai departat , miscandu-ma tot mai mult iar cainii lasandu-ma tot mai mult in pace . Am ajuns la ferma dupa ce s-a facut ziua , epuizat dar bucuros ca am scapat dupa aceasta intamplare cam hazardanta. Pentru controalele ulterioare , am luat legatura cu postul de politie din comuna Cotusca , care au cerut ciobanilor , ca pe timpul secerirului , cand sunt aici militari , sa-si supravegheze cainii , iar pe cei mai rai , sa ii tina legati . De acum incolo, controlul il faceam cu o persoana din ferma si cu un militar , care a doua zi avea sarcini mai usoare . Alte aspecte din campania agricola nu descriu in incheiere , poate cu alta ocazie . Ce crezi , a fost sau nu o situatie limita ? Ce cred cititorii de pe Pontes ? Salutari cordiale sotiei si parintilor , inclusiv Dorina si oamenilor de bine din bloc . Cu multa stima -- Bunicul --.

[Ghita Potra]

Salut Ghita . Povestea cu cainii este incheiata . Tot de la aceasta ferma , va scriu cateva aspecte , dar nu limita . Dupa cum am scris , ferma era departe de orice localitate , dar dadea o productie de grau mare . La aceasta ferma , inginer agronom era un clujean , absolvent a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj- Napoca , Mai pe scurt fostul Institutul Agronomic .Isi iubea meseria si neavand ce face altceva in acea ferma izolata , toata ziua era pe camp , cu o traista dupa gat in care punea ceva hrana rece si multa apa , maieuri si batiste de schimb . In picioare avea sandale cu talpa groasa , apoi pantaloni scurti iar pana la genunchi ciorapi grosi contra reptilelor . Avea o frica atavica de serpi , desi nu prea erau si fugeau de om , fiind speriati de combine si camioane .In mana avea un bat , ce-l purta permanent asupra sa . Nu se putea acomoda cu locul izolat , cu terenul din jur fara nici un arbore , uscat si fara apa . In toata aceasta imensitate exista o singura fantana .si o balta mica in camp a unui cetatean , care pompos ii spunea elesteu . Abea astepta sa se mute . Ceeace compensa austeritatea locului , era firea deschisa si primitoare a localnicilor , care au impartit ce aveau de acasa cu soldatii din pluton , inclusiv tuica , care aici era secarica , motiv pentru care am avut militari beti si discutii cu soferii si combinierii , care m-au asigurat ca nu se va intampla nimic rau , si asa a fost . Spre cinstea lor , pe cei ce se imbatau , si se imbatau repede , ii scoteau de pe combine ; faceau ce faceau dar nu se simtea lipsa . Cum am venit cu bucatar de la unitate , aveam zilnic hrana gatita , unde manca si agronomul . Lor li se aducea mancare de la centru , de la IAS COTUSCA , dar venea cand -cum , important fiind sa mearga secerisul din zori si pana noaptea , in schimburi . Era si ,un combainier care lucra singur tot timpul , castigand frumos ., dar nu-i mai stiu numele .
. Seful de ferma era un localnic , un prapadit , care umbla mai mult beat , ziua fiind doar ametit , seara facandu-se turta . El bea secarica cu halba si nu avea nici pe dracu , dar se cunostea pe el > Avea noroc cu agronomul si 2 fete - tehniciene agronom si pontatoare care il suplineau cu brio si ii ascundeau meteahna .,in schimb profitau de el cu zile libere si plecau de acolo cu zilele . Una peste alta era OK. Cea mai apropiata localitate era catunul NICOLAE BALCESCU, situat la 4 km de ferma , compus din vre-o 20 la 30 case , unde invatatoare era o femeie , care facea de toate .Scoala avea 4 clase , ea facad scoala cu toti simultan . Asa a fost si cu mine , cand aveam o singura invatatoare si facea scoala cu toti odata . Facea dupa mine o munca de apostolat, bucurandu-se enorm cand venea cineva pe acolo . In timpul cand eram la seceris , facea ce facea si venea cu copiii pe la ferma si ne povestea din greutatile ei . Desi copiii erau in vacanta , ii aduna intr-un fel de tabara autohtona si se plimba cu ei pe camp , facand ierbare , descrieri din natura si pictura . Avea talent la povestit , scris si pictat , atragand copiii , fiind indragita de sateni . Mi-a spus ca ar pleca si ar si ramane , simtindu-se bine desi izolata . De la catun la comuna era o distanta mare , nu avea mijloace de transport , decat cele ce veneau pe la ferma . Iarna si pe timp ploios era izolate , ca si satenii , cu care s-a integrat . O situatie hazlie este cea legata de balta cetateanului din catun , careia el ii spunea elesteu . Era o balta de marimea unei camere mici , maloasa,,cu malurile daramate , fara pesti sau mai bine zis , cu pesti mititei , zis muste . Balta se afla la un km. si jumatate de ferma . Soldatii , pe furis mergeau la balta si se scaldau , mai bine zis se murdareau cu namol , dar se racoreau . Se fereau de mine , dar agronomul si seful de ferma stiau . Pana la urma am aflat si m-am dus sa vad care este situatia , unde fara stau pe ganduri am facut si eu baie . Intr-una din zile se isca un taraboi mare in ferma . Venise proprietarul baltii foc si para ca i-am stricat elesteul si am speriat pestii . In mana avea hainele a 2 militari care au fost surprinsi de proprietar si le-a luat hainele . , care s-au ascuns de frica la vederea taranului . Ne ameninta cu reclamatie la politie , nevrand sa cedeze deloc . Dupa multe parlamentari , s-a mai inmuiat si a cedat dupa ce i s-au dat alimente si bautura tip secarica , si , ca urmare incidentul s-a incheiat . Un eveniment important al sezonului a fost balul ce s-a organizat in aceasta perioada in catunul Nicolae Balcescu , eveniment mult comentat si asteptat . La invitatia sefului fermei si agronomului , am mers si eu . Balul se tinea in localul scolii care avea o singura sala dar mare , fiind plina de tineri dar si in varsta din catun si , interesant , din localitatile din jur , care au venit cu ce au putut : calare , cu carutele , cu mijloace moto sau pe jos . Era veselie mare , avand si bufet compus dintr-un singur produs si anume bautura , zisa secarica , care era din belsug . M-am trezit ca seful de ferma imi aduce un tap de secarica , el avand o halba .Agronomul avea si el un tap , domeniu in care s-a integrat repede . Cei doi au dat paegat cam jumatate din ce aveau . Ca sa nu ma fac de ras si sa fac pe cocosul , am dat pe gat 2 inghitituri zdravene , si m-am oprit simtind ca ceva nu este in regula . Dupa vre-o 15 minute , parca m-a lovit cineva cu leuca in cap , mai bine zis m-am imbatat . Am iesit afara si m-am intins la margine si am dat afara toata secarica . Acesta a fost norocul meu , dar despre bal nu mai stiu nimic . Stiu ca am luat-o peste camp direct la ferma , unde am intrat intr-un somn greu . Cand m-am trezit , ma durea capul ingrozitor , tremuram si ma chinuia o sete teribila dar treptat situatia s-a remediat . Cat am stat la ferma , aceasta a fost singura situatie cu bautura , de fapt singura in toate campaniile agricole la care am participat . La plecare , m-a uimit numarul de fete din zona ,care au petrecut pe militari , la trecere prin catun , prin comuna si la gara din Saveni . Am facut o mica ancheta sa vad cum au reusit fara sa aflu . Mi-au spus ca sunt si ei tineri , si fiind mai liberi au profitat si s-au descurcat .N-am insistat , dandu-le dreptate . La plecare , unii erau bucurosi ca pleaca , altii mai tristi , dar toti eram bronzati , netunsi si nerasi , de parca am fi venit dintr-o expeditie . ---Sfarsit -- Cu dragoste , la toti , -- Bunicul --.

[Ghita Potra]

Daca la Cluj , vremea urca spre vara , aici coboara spre primavara si mai jos - rece , ploaie si vant . Atmosfera este destul de sumbra . Nu ma mai intind cu acestea si trec direct la subiect . --- Sunt un mare cititor al revistei FORMULA AS . Cand apare pe internet uit de tot si de toate , cu care ocazie intru in scandal cu cei din casa . Aici am citit multe despre afinitatile ce se nasc intre oameni si anuimalele de casa , curte sau chiar salbatice . Nu credeam ca si eu voi avea parte de asemenea situatii si sa sufar dupa animale si pasari . Sa ma explic pe concret . Nepotul meu , Ionut THOMAS -dupa pronuntia americana , care numai asa i se adreseaza , isi dorea niste pasarele cu colivie in casa , batandu-l la cap pe Dan , sa-i cumpere asa ceva . De cate ori mergeam la MALLUL din orasul BURNABY,component al marelui GREATER VANCOUVER ,numit METROTOWN, al doilea ca marime din Canada , o zbughea la magazinul cu animale de companie si de aici , direct la custile cu pasari , de unde nu-l mai lua cu una cu doua , chiar si contra unei portii bune de certat . Situatia a durat asa multa vreme , pana cand satul de aceasta situatie , chiar in conditiile gripei aviare ,a hotarat sa-i cumpere doua pasarele , cusca si accesoriile necesare . Zis si facut . Intr-una din zile , ne pomenim cu o cusca cu doua pasarele din specia BAGI,mici , colorate si cu cioculet ca la papagali . Erau de marimea unei vrabii . Una din ele nu a rezistat schimbarii mediului si a murit . Pe a doua a luat-o in primire nepotul , care se ingrijea de ea , ii facea curat si vorbea cu ea dar s-a plictisit repede si a inceput sa o neglijeze . Pasarea a simtit acest lucru , cerandu-si drepturile prin ciripit strident si insistent . Ca urmare am inceput sa-i dau de mancare si sa-i fac curat zilnic sau aproape zilnic . In acest timp vorbeam cu pasarica , pe nume SUZI , care a inceput sa ma bage in seama tot mai mult . In timp, pasarica a inceput sa ma recunoasca dupa voce si pasi , manifestandu-si bucuria pasareascade a ma vedea , incepansd sa ciripeasca , sa umble prin cusca si sa se apropie de mine . Incet-incet , aceasta a intrat in cotidian, iar eu imi faceam tot mai des de lucru pe langa cusca , sau de departe o strigam si ea sesiza in mod pasaresc aceasta si reactiona ca atare .
Am ajuns ca nu puteam sa nu trec pe la pasarica si sa nu vorbesc cu ea , chiar si cand ma grabeam . Pasarica a simtit acest lucru si se apropia de marginea coliviei , ciripea si salta prin cusca , uitandu-se la mine de parca ma intelegea . In acest fel s-a produs apropierea dintre om , adica persoana mea , si mica fiinta salbateca , pasarica , cautandu-ne unul pe altul . Sa sti ca pentru mine a fost o mare bucurie si relaxare . Intr-una din zile , Dan ne-a anuntat ca trebuie sa renuntam la pasarica , deoarece nepotul nu mai are nici o atractie fata de ea . Am incercat sa-l induplec sau sa aman evenimentul , dar in zadar . Argumentul era ca face mizerie in casa, prin pene si murdarie si se simte un pic de miros , ceea ce era adevarat . Intr-o zi a venit mama unei colege de scoala cu nepotul , i-a fost data cusca si cu asta s-a terminat . Chiar eu am adus cusca , pentru asta de vorba cu Suzi . Din acel moment s-a creat un mare gol in jur , ma simteam ca nauc , mergeam la locul unde a fost cusca , dar era gol . Am strigat dupa Suzi , dar nu mai era nimeni , nu raspundea nimeni . In ziua aceea eram ca pierdut in spatiu . Situatia a durat cateva zile si mai dureaza si acum dar s-a mai diminuat . Oricum , pe Suzi nu o s-o uit niciodata . Despre CODAU , un caine credincios , de acum 50 ani si mai bine , in emailul urmator . Cu drag , salutari la toti -- Bunicul --.

[Ghita Potra]

Am ramas dator cu alt caz de afinitate om - animal . Este vorba de un caine care l-am avut cam din anii 1950-1955, care de pui s-a dovedit a fi un caine frumos , puternic si afectiv fata de oameni dar selectiv din acest punct de vedere . Inca de mic , fiind inca pui si apoi la maturitate , era apropiat fata de toti din casa , ascultand de toti si insotind in diferite drumuri , cand pe unul sau pe altul . Intre timp am plecat in armata si apoi ca tanar locotenent , la regiment . Acasa mergeam cam de 2 la 3 ori pe an . Credeam ca nu ma mai recunoaste , dar m-am inselat . Cum intram pe poarta , din drum in ocol si strigam pe cei din casa , care era obicei din copilarie , cainele auzimdu-mi vocea , ori unde se afla , in curte , tarnat sau gradina , venea in fuga la poarta , gafaind si cu maturoiul de coada in vant , maraind bucuros . Cum ajungea in fata mea se salta pe labele din spate si se arunca in fata mea de parca ma imbratisa , gudurandu-se si schelalaind bucuros . Stateam asa imbratisati clipe bune , dupa care o lua inaintea mea si deschidea usa de la tarnat cu botul si o tinea asa pana intram . Asa o tinea tot timpul cat stateam acasa. Dupa intrarea la Academia Tehnica si stabilirea in Bucuresti , veneam odata cam odata pe an , in concediu . M-am asteptat sa ma fi uitat partial , dar m-am inselat din nou . Cand am venit cu sotia prima data si am intrat pe poarta , strigand ca deobicei , cainele a sarit ca o furtuna peste portita de la tarnat , venind vijelios si latrand amenintator , crezand ca o sa ma muste , sau sa sara la sotie . Nu a fost nici una si nici alta . In dreptul meu s-a oprit brusc , a saltat pe labele din spate si mi-a sarit in fata , ca intr-o imbratisare . In continuare , scena s-a repetat aidoma . Cat am sta acasa nu s-a despartit de mine . , insotindu-ma peste tot . Situatia s-a repetat in toti anii cat a fost sanatos si in putere . Cu mine aveam o fotografie cu Codau , deosebit de reusita . Ii spuneam CODAU deoarece avea o coada superba , stufoasa si groasa , care o purta ca pe un maturoi . Cand i-a venit sfarsitul , a fost inmormantat aproape omeneste , in gradina casei , intre doi peri . Si acum i se vede mormantul . De cate ori merg acasa , dupa vizita la mormintele parintilor si bunicilor , fac o vizita si la mormantul lui CODAU . Aceasta este povestea acestui caine superb . -- Cu multa dragoste tuturor . --Bunicul --.