Reprezentare grafica a discursului
Moderator: Manu
-
Manu
- General de divizie
- Mesaje: 4120
- Membru din: 02 Feb 2007, 01:15
- Localitate: Cluj-Napoca
- Contact:
Reprezentare grafica a discursului
Nu stiu daca titlul e tocmai bine pus, dar... mai jos pastez ceva ce am scris cu cativa ani in urma, despre ceva care ma batea la cap pe vremea aceea, cam in perioada Principiului Zigzagului inconstient, adica in perioada in care prin cap imi treceau tot felul de chestii pe care nu le puteam shera cu altii, nu ca le-as fi tinut eu secret, dar... nu era timp pentru "prostii".
Errare humanum est, sed perseverare diabolicum...
In forum linguae Latinae venite! (via est: www.limbalatina.ro)
In forum linguae Latinae venite! (via est: www.limbalatina.ro)
-
Manu
- General de divizie
- Mesaje: 4120
- Membru din: 02 Feb 2007, 01:15
- Localitate: Cluj-Napoca
- Contact:
I. Partea teoretică
Am putea caracteriza un discurs printr-o reprezentare grafică. Graficul îl putem realiza în funcţie de respectarea subiectului de către vorbitor. De exemplu, dacă se cere ca cineva să vorbească despre biografia lui Eminescu timp de zece minute, iar persoana respectivă nu va menţiona altceva decât date biografice (când s-a născut, unde a trăit şi altele de felul acesta), graficul care descrie acest discurs poate fi reprezentat printr-o linie verticală de zece centimetri, fiecare centimetru reprezentând câte un minut. Dar, dacă vorbitorul ar spune la un moment dat despre o poezie că este frumoasă, linia ar avea o ramificaţie spre dreapta, asta dacă ascultătorul consideră că paranteza este bine-venită. Dacă şi-ara minti brusc cine ştie ce legat de Eminescu, dar care nu prea are de-a face cu biografia, linia verticală ar devia puţin sau mai mult spre stânga. Unghiul dintre axa verticală şi ramificaţie ar putea însemna cât de mare este devierea de la subiect. Într-un caz, cel mai rău caz, dacă primele cinci minute s ar vorbi despre biografia lui Eminescu, iar apoi s ar vorbi total despre altceva, să zicem despre o excursie făcută nu ştiu unde, chiar în perioada în care îl studia la şcoală pe Eminescu, reprezentarea grafică ar putea fi un unghi de nouăzeci de grade alcătuit din două segmente a câte cinci centimetri. Având în vedere că în reprezentare se începe de jos în sus, vârful unghiului ar fi orientat spre nord-est (asta, dacă ascultătorul consideră că devierea nu îşi are nici într-un caz rostul, pentru că ar fi poate unii care să considere foarte plăcută paranteza şi să le iasă un unghi drept sau ascuţit cu vârful spre nord-vest, numai că înseamnă că auditorul de felul acesta este mai puţin pretenţios şi va fi şi el apreciat ca atare). Întotdeauna unghiurile sunt alcatuite din segmentul pe care îl luăm în momentul respectiv în calcul şi continuarea axului de la care a deviat. În toate aceste reprezentări segmentele adunate la un loc trebuie să aibă un număr de centimetri/segmente egal cu numărul de minute.
Pentru a exemplifica problema, neavând posibilitatea să testăm prin fragmente audio, vom adapta procedeul de reprezentare grafică şi la un text scris. Aici fiecare centimetru ar putea însemna o frază, bineînţeles dacă măcar frazele sunt coerente luate individual; altfel putem lucra şi cu fragmente de centimetru. Să dăm ca exemplu un text scurt, de cinci fraze, text care se referă la Terra în sistemul nostru solar. (Frazele sunt banale, dar asta nu are vreo importanţă în cazul de faţă; deasemenea, consideraţi că toate afirmaţiile de mai jos sunt adevărate)
1. Terra este una dintre cele nouă planete care sunt în sistemul nostru solar.
2. Terra este cea de-a treia planetă, dacă începem numărătoarea de la Soare.
3. Este singura planetă pe care există oameni.
4. Terra are şase continente.
5. Terra este a cincea planetă ca mărime.
Să luăm fiecare frază şi să începem reprezentarea: Fraza 1 se referă strict la subiect, astfel că putem trasa primul centimetru pe verticală. La fel şi următoarele două fraze, deci, linia, până la cea de-a patra frază ar fi o linie verticală de trei centimetri. Cea de-a patra frază se referă la Terra, dar nu la Terra în sistemul nostru solar, aşadar, am putea devia ori la dreapta, ori la stânga, trasând un segment de un centimetru, astfel încât unghiul dintre axa principală şi segment să fie de 45 de grade, asta doar pentru că totuşi e vorba de Terra. În cea de-a cincea frază se revine la subiect, astfel că axa principală poate fi continuată cu încă un centimetru. Pentru a şti exact cum s-a ajuns la graficul final, e bine să numerotăm fiecare segment în parte, ca în schema de mai jos.
Aici ar fi in varianta Word Figura 1
Nu pentru a complica lucrurile, ci pentru a ajunge la performanţe mai bune, trebuie să avem în vedere că pot exista şi devieri de la devieri. Pentru a fi mai expliciţi, să mai adăugăm încă două fraze la cele de mai sus:
1. Terra este una dintre cele nouă planete care sunt în sistemul nostru solar.
2. Terra este cea de-a treia planetă, dacă începem numărătoarea de la Soare.
3. Este singura planetă pe care există oameni.
4. Terra are şase continente.
5. România se situează în Sud-estul Europei.
6. Cele şase continente ocupă aproximativ 32% din suprafaţa totală a Pământului.
7. Terra este a cincea planetă ca mărime.
Să vedem acum felul în care ar putea fireprezentat grafic „textul”. În ceea ce priveşte primele trei fraze lucrurile nu s-au schimbat, aşadar, putem trasa primii trei centimetri pe verticală. Cu cea de-a patra frază procedăm la fel ca în schema întâi - trasăm un segment de un centimetru spre dreapta, astfel încât să se formeze un unghi de patruzeci şi cinci de grade. Cea de-a cincea frază este, după cum aţi remarcat, o deviere de la segmentul 4 , pe care propun să o marcăm cu o deviere de la acesta; devierea să fie în acelaşi mod – un centimetru la dreapta, astfel încât să se formeze tot un unghi de 45 de grade. Cea de-a şasea frază reia devierea iniţială, fiind vorba tot despre descrierea Terrei, dar nu la subiect (Terra în sistemul nostru solar); astfel se va prelungi segmentul patru pe aceeaşi direcţie. Cea de-a şaptea frază reia subiectul de bază şi va prelungi axa principală cu încă un centimetru.
Aici ar fi in varianta Word Figura 2
Să mai dăm un astfel de exemplu, după care vom trece şi la metoda inversă. În textul care urmează subiectul va fi din literatură, mai precis „Romanul Ion de Liviu Rebreanu”.
1. Romanul „Ion” a apărut în anul 1921.
2. Este unul dintre cele mai importante romane din literatura română.
3. Liviu Rebreanu a scris multe alte romane, printre care şi unul intitulat „Adam şi Eva”.
4. În romanul „Ion”, personajele centrale sunt Ion şi Ana.
5. Romanul „Adam şi Eva” este mai puţin cunoscut decât „Ion”.
6. Romanul „Ciuleandra” imi place mai mult decât „Ion”.
Aşadar, primele două fraze sunt la subiect – vor fi doi centimetri pe verticală; cea de-a treia frază nu prea are de-a face cu subiectul, doar atât că este vorba de un roman de-ale lui Rebreanu, dar afirmaţia este cam prea nepotrivită şi fără rost, aşa că propun o deviere spre stânga cu un unghi de vreo 80 de grade. Următoarea frază revine la subiect, deci vom continua axa principală cu încă un centimetru. Cea de-a cincea frază reprezintă din nou o deviere, pe care propun să o marcăm cu un segment derivat spre dreapta, astfel încât să se formeze un unghi de vreo 75 de grade. Ultima frază reprezintă o deviere, după părerea mea mult mai mare, o deviere nu de la deviere, ci tot de la axa principală, numai că unghiul dintre segmentul şase şi axă ar fi de vreo 85 de grade. În figura de mai jos este graficul textului de mai sus.
Aici ar fi in varianta Word Figura 3
În cele ce urmează vom arăta un grafic după care să se construiască un text asemănător cu cele din exemplele de mai sus.
Aici ar fi in varianta Word Figura 4
În cele ce urmează va fi un exemplu care să exprime figura de mai sus, dar ar fi bine ca mai întâi să vă gândiţi singur la un text.
Luăm acum un exemplu din istorie - Dacii între 101-106 p.Chr..
1. Între anii 101 şi 106 după Christos, conducătorul dacilor a fost Decebal.
2. În această perioadă au avut loc două războaie ale dacilor cu romanii.
3. Şi înainte au mai existat conflicte între daci şi alte popoare, dar cele două războaie au întrecut cu mult amploarea celorlalte.
4. În primul dintre cele două războaie, cel dintre 101 şi 102, dacii au reuşit să se menţină pe poziţie, urmând ca apoi lucrurile să se complice.
5. Astfel că în anul 106 p. Chr. dacii au fost învinşi şi Dacia a ajuns să fie colonie romană.
6. A, şi că tot mi-am amintit, ar fi bine să menţionez şi faptul că unii spun că dacii ar fi avut chiar un imperiu înainte, cu destul de mult înainte.
Să comentăm puţin de ce graficul este realizat astfel; fraza 3 deviază de la subiect, dar poate că vorbitorul vrea să mai introducă nişte elemente de detaliu, pur şi simplu pentru nuanţare, aşa că nu trebuie să se formeze un unghi chiar atât de mare (bineînţeles că asta e după părerea mea, fiecare poate considera altfel). Frazele 4 şi 5 continuă subiectul, iar cea de a şasea revine, zic eu, la prima deviere, deviind şi mai mult de la subiect, astfel am făcut un unghi puţin mai mare faţă de axa care începe cu fraza 3; devierea din urmă am făcut-o tot spre dreapta, deoarece este totuşi vorba de daci, numai că nu chiar în legătură cu perioada respectivă, în schimb e vorba tot de o perioadă, putem să o considerăm tot ca pe un detaliu de atmosferă sau cum vreţi să l categorisiţi.
Aşadar, cam acesta ar fi în mare procedeul de reprezentare grafică, dar în cele ce urmează voi mai da câteva detalii. Trebuie să subliniez faptul că nu va fi niciodată un standard absolut, tot timpul depinde de cel care realizează graficul cum decide, cât de mari consideră devierile, dacă le consideră ca fiind de dreapta sau de stânga; important este să noteze fiecare cu devieri spre dreapta ceea ce consideră ca fiind cât de cât bine venit şi cu devieri spre stânga ceea ce este total depărtat de subiect. În cazul devierilor de la devieri se pot deasemenea trasa segmente înspre dreapta sau stânga. unghiul dintre segmentul care reprezintă devierea şi segmentul care reprezintă paragraful, fraza de la care s a făcut devierea, va fi mai mare sau mai mic, după cât de mare este abaterea de la subiect sau de la o abatere anterioară; pentru a nu se complica prea mult graficul, deocamdată să încercăm să nu facem unghiuri mai mari de 90 de grade. Este foarte important ca fiecare segment să fie numerotat, pentru a se vedea clar cum a evoluat discursul, textul etc.; pentru a nu ne încurca în a ne da seama de numerotare, simbolul e bine să fie pus tot timpul în dreapta segmentului – dacă se întâmplă ca un segment să reprezinte o deviere spre dreapta , iar unghiul dintre axa principală şi acesta este de 90 de grade, numărul de ordine al segmentului va fi plasat dedesubt, ceea ce dacă ne luăm după direcţia şi sensul lui înseamnă tot dreapta.
Mulţi se vor întreba ce se urmăreşte de fapt prin toate acestea... eu cred că astfel se pot deduce multe lucruri din felul de a gândi, din caracter etc.. Bineînţeles că lucrurile sunt mult mai complexe, iar finalitatea esenţială alta, dar momentan ne vom rezuma la atât, asta pentru că încă nu este nimic definitiv, urmând ca după câteva pretestări să se ajungă la ceva mult mai clar, mult mai elaborat.
II. Partea practică
Pentru a reuşi să ajungem la un standard, va trebui să lucrăm împreună, astfel că ar fi foarte bine dacă aţi realiza graficele textelor de mai jos, pe baza a aceea ce s-a spus în paginile anterioare. Repet că felul cum va arăta graficul final depinde foarte mult de cum gândiţi, nu sunt standarde absolute, important este să respectaţi sistemul de schiţare. Nu este neapărat ca segmentele să aibă câte un centimetru, important este să fie cât de cât egale, asta pentru că, atunci când lucrurile vor fi la un alt nivel, va trebui să ne dăm seama şi de timp, de durata discursului, în cazul de faţă de lungimea textului (numărul de fraze). Poate că ar fi bine să fie folosit un linear sau ceva cu care să se poată trasa cât mai drept segmentele.
Rezolvarea pe o foaie separată. Alături de figurile realizate, ar fi bine să se scrie şi câte grade au unghiurile în cazul devierilor; de exemplu, dacă segmentul X deviază cu 30 de grade, se poate nota: X=30.
TEXTUL 1
Subiectul: Sportul şi sănătatea:
1. Un om, pentru a-şi menţine sănătatea, e bine să facă şi sport - câteva exerciţii zilnice fortifică organismul.
2. Unde pui faptul că dacă ajungi să faci sport de performanţă, ai avea şanse să câştigi chiar şi bani.
3. Puţină fugă, câteva flotări, genoflexiuni etc., dacă sunt făcute zilnic, duc la o întărire a trupului, la dezvoltarea proporţionată a acestuia, toate contribuind pentru o sănătate excelentă.
4. A, da, poate banii, în caz că ai ajunge să faci sport de performanţă, nu ar însemna nimic, dar gloria…
Textul 2
Subiectul: Importanţa calculatorului în viaţa omului de azi:
1. Nimeni nu se îndoieşte azi de utilitatea unui calculator – cu ajutorul lui se pot rezolva mult mai uşor nenumărate lucruri: scrierea unui text, aflarea rapidă a informaţiilor de pe Internet etc..
2. De asemenea, atunci când te plitiseşti, poţi sta în faţa calculatorului, relaxându-te cu nenumărate jocuri, care mai de care mai interesante.
3. Faptul că există această maşină modernă de calcul atrage după sine o dezvoltare a creierului uman, o creştere a inteligenţei (având în vedere că omul se dezvoltă cu atât mai mult, cu cât are mai multe ocupaţii).
Textul 3
Subiectul: Utilitatea calculatorului în viaţa omului de azi:
(Textul este acelaşi cu cel anterior))
Notă: la textele 2 şi 3 figurile pot fi diferite, pot fi la fel – în funcţie de cum gândiţi.
Rezolvarea pe o foaie separată eventual cu iniţialele dvs.
Aici, cum nu se poate... cu foi si din astea... merge scris teoretic, descris, doar ca... pe nimeni nu intereseaza, de fapt e prea mult de citit si inutil, eu am, dat paste... asa doar, habar nu am de ce...
Candva am primit chiar pe foi raspuns, asa de la cativa, cand eram interesat si eu, asa in primele zile, rezultate interesante si inspiratoare de perfectionare a sistemului, doar ca... sunt cam delasator si eu uneori si parca nu simteam ceva foarte util sau important, desi este foarte util si important.
Am putea caracteriza un discurs printr-o reprezentare grafică. Graficul îl putem realiza în funcţie de respectarea subiectului de către vorbitor. De exemplu, dacă se cere ca cineva să vorbească despre biografia lui Eminescu timp de zece minute, iar persoana respectivă nu va menţiona altceva decât date biografice (când s-a născut, unde a trăit şi altele de felul acesta), graficul care descrie acest discurs poate fi reprezentat printr-o linie verticală de zece centimetri, fiecare centimetru reprezentând câte un minut. Dar, dacă vorbitorul ar spune la un moment dat despre o poezie că este frumoasă, linia ar avea o ramificaţie spre dreapta, asta dacă ascultătorul consideră că paranteza este bine-venită. Dacă şi-ara minti brusc cine ştie ce legat de Eminescu, dar care nu prea are de-a face cu biografia, linia verticală ar devia puţin sau mai mult spre stânga. Unghiul dintre axa verticală şi ramificaţie ar putea însemna cât de mare este devierea de la subiect. Într-un caz, cel mai rău caz, dacă primele cinci minute s ar vorbi despre biografia lui Eminescu, iar apoi s ar vorbi total despre altceva, să zicem despre o excursie făcută nu ştiu unde, chiar în perioada în care îl studia la şcoală pe Eminescu, reprezentarea grafică ar putea fi un unghi de nouăzeci de grade alcătuit din două segmente a câte cinci centimetri. Având în vedere că în reprezentare se începe de jos în sus, vârful unghiului ar fi orientat spre nord-est (asta, dacă ascultătorul consideră că devierea nu îşi are nici într-un caz rostul, pentru că ar fi poate unii care să considere foarte plăcută paranteza şi să le iasă un unghi drept sau ascuţit cu vârful spre nord-vest, numai că înseamnă că auditorul de felul acesta este mai puţin pretenţios şi va fi şi el apreciat ca atare). Întotdeauna unghiurile sunt alcatuite din segmentul pe care îl luăm în momentul respectiv în calcul şi continuarea axului de la care a deviat. În toate aceste reprezentări segmentele adunate la un loc trebuie să aibă un număr de centimetri/segmente egal cu numărul de minute.
Pentru a exemplifica problema, neavând posibilitatea să testăm prin fragmente audio, vom adapta procedeul de reprezentare grafică şi la un text scris. Aici fiecare centimetru ar putea însemna o frază, bineînţeles dacă măcar frazele sunt coerente luate individual; altfel putem lucra şi cu fragmente de centimetru. Să dăm ca exemplu un text scurt, de cinci fraze, text care se referă la Terra în sistemul nostru solar. (Frazele sunt banale, dar asta nu are vreo importanţă în cazul de faţă; deasemenea, consideraţi că toate afirmaţiile de mai jos sunt adevărate)
1. Terra este una dintre cele nouă planete care sunt în sistemul nostru solar.
2. Terra este cea de-a treia planetă, dacă începem numărătoarea de la Soare.
3. Este singura planetă pe care există oameni.
4. Terra are şase continente.
5. Terra este a cincea planetă ca mărime.
Să luăm fiecare frază şi să începem reprezentarea: Fraza 1 se referă strict la subiect, astfel că putem trasa primul centimetru pe verticală. La fel şi următoarele două fraze, deci, linia, până la cea de-a patra frază ar fi o linie verticală de trei centimetri. Cea de-a patra frază se referă la Terra, dar nu la Terra în sistemul nostru solar, aşadar, am putea devia ori la dreapta, ori la stânga, trasând un segment de un centimetru, astfel încât unghiul dintre axa principală şi segment să fie de 45 de grade, asta doar pentru că totuşi e vorba de Terra. În cea de-a cincea frază se revine la subiect, astfel că axa principală poate fi continuată cu încă un centimetru. Pentru a şti exact cum s-a ajuns la graficul final, e bine să numerotăm fiecare segment în parte, ca în schema de mai jos.
Aici ar fi in varianta Word Figura 1
Nu pentru a complica lucrurile, ci pentru a ajunge la performanţe mai bune, trebuie să avem în vedere că pot exista şi devieri de la devieri. Pentru a fi mai expliciţi, să mai adăugăm încă două fraze la cele de mai sus:
1. Terra este una dintre cele nouă planete care sunt în sistemul nostru solar.
2. Terra este cea de-a treia planetă, dacă începem numărătoarea de la Soare.
3. Este singura planetă pe care există oameni.
4. Terra are şase continente.
5. România se situează în Sud-estul Europei.
6. Cele şase continente ocupă aproximativ 32% din suprafaţa totală a Pământului.
7. Terra este a cincea planetă ca mărime.
Să vedem acum felul în care ar putea fireprezentat grafic „textul”. În ceea ce priveşte primele trei fraze lucrurile nu s-au schimbat, aşadar, putem trasa primii trei centimetri pe verticală. Cu cea de-a patra frază procedăm la fel ca în schema întâi - trasăm un segment de un centimetru spre dreapta, astfel încât să se formeze un unghi de patruzeci şi cinci de grade. Cea de-a cincea frază este, după cum aţi remarcat, o deviere de la segmentul 4 , pe care propun să o marcăm cu o deviere de la acesta; devierea să fie în acelaşi mod – un centimetru la dreapta, astfel încât să se formeze tot un unghi de 45 de grade. Cea de-a şasea frază reia devierea iniţială, fiind vorba tot despre descrierea Terrei, dar nu la subiect (Terra în sistemul nostru solar); astfel se va prelungi segmentul patru pe aceeaşi direcţie. Cea de-a şaptea frază reia subiectul de bază şi va prelungi axa principală cu încă un centimetru.
Aici ar fi in varianta Word Figura 2
Să mai dăm un astfel de exemplu, după care vom trece şi la metoda inversă. În textul care urmează subiectul va fi din literatură, mai precis „Romanul Ion de Liviu Rebreanu”.
1. Romanul „Ion” a apărut în anul 1921.
2. Este unul dintre cele mai importante romane din literatura română.
3. Liviu Rebreanu a scris multe alte romane, printre care şi unul intitulat „Adam şi Eva”.
4. În romanul „Ion”, personajele centrale sunt Ion şi Ana.
5. Romanul „Adam şi Eva” este mai puţin cunoscut decât „Ion”.
6. Romanul „Ciuleandra” imi place mai mult decât „Ion”.
Aşadar, primele două fraze sunt la subiect – vor fi doi centimetri pe verticală; cea de-a treia frază nu prea are de-a face cu subiectul, doar atât că este vorba de un roman de-ale lui Rebreanu, dar afirmaţia este cam prea nepotrivită şi fără rost, aşa că propun o deviere spre stânga cu un unghi de vreo 80 de grade. Următoarea frază revine la subiect, deci vom continua axa principală cu încă un centimetru. Cea de-a cincea frază reprezintă din nou o deviere, pe care propun să o marcăm cu un segment derivat spre dreapta, astfel încât să se formeze un unghi de vreo 75 de grade. Ultima frază reprezintă o deviere, după părerea mea mult mai mare, o deviere nu de la deviere, ci tot de la axa principală, numai că unghiul dintre segmentul şase şi axă ar fi de vreo 85 de grade. În figura de mai jos este graficul textului de mai sus.
Aici ar fi in varianta Word Figura 3
În cele ce urmează vom arăta un grafic după care să se construiască un text asemănător cu cele din exemplele de mai sus.
Aici ar fi in varianta Word Figura 4
În cele ce urmează va fi un exemplu care să exprime figura de mai sus, dar ar fi bine ca mai întâi să vă gândiţi singur la un text.
Luăm acum un exemplu din istorie - Dacii între 101-106 p.Chr..
1. Între anii 101 şi 106 după Christos, conducătorul dacilor a fost Decebal.
2. În această perioadă au avut loc două războaie ale dacilor cu romanii.
3. Şi înainte au mai existat conflicte între daci şi alte popoare, dar cele două războaie au întrecut cu mult amploarea celorlalte.
4. În primul dintre cele două războaie, cel dintre 101 şi 102, dacii au reuşit să se menţină pe poziţie, urmând ca apoi lucrurile să se complice.
5. Astfel că în anul 106 p. Chr. dacii au fost învinşi şi Dacia a ajuns să fie colonie romană.
6. A, şi că tot mi-am amintit, ar fi bine să menţionez şi faptul că unii spun că dacii ar fi avut chiar un imperiu înainte, cu destul de mult înainte.
Să comentăm puţin de ce graficul este realizat astfel; fraza 3 deviază de la subiect, dar poate că vorbitorul vrea să mai introducă nişte elemente de detaliu, pur şi simplu pentru nuanţare, aşa că nu trebuie să se formeze un unghi chiar atât de mare (bineînţeles că asta e după părerea mea, fiecare poate considera altfel). Frazele 4 şi 5 continuă subiectul, iar cea de a şasea revine, zic eu, la prima deviere, deviind şi mai mult de la subiect, astfel am făcut un unghi puţin mai mare faţă de axa care începe cu fraza 3; devierea din urmă am făcut-o tot spre dreapta, deoarece este totuşi vorba de daci, numai că nu chiar în legătură cu perioada respectivă, în schimb e vorba tot de o perioadă, putem să o considerăm tot ca pe un detaliu de atmosferă sau cum vreţi să l categorisiţi.
Aşadar, cam acesta ar fi în mare procedeul de reprezentare grafică, dar în cele ce urmează voi mai da câteva detalii. Trebuie să subliniez faptul că nu va fi niciodată un standard absolut, tot timpul depinde de cel care realizează graficul cum decide, cât de mari consideră devierile, dacă le consideră ca fiind de dreapta sau de stânga; important este să noteze fiecare cu devieri spre dreapta ceea ce consideră ca fiind cât de cât bine venit şi cu devieri spre stânga ceea ce este total depărtat de subiect. În cazul devierilor de la devieri se pot deasemenea trasa segmente înspre dreapta sau stânga. unghiul dintre segmentul care reprezintă devierea şi segmentul care reprezintă paragraful, fraza de la care s a făcut devierea, va fi mai mare sau mai mic, după cât de mare este abaterea de la subiect sau de la o abatere anterioară; pentru a nu se complica prea mult graficul, deocamdată să încercăm să nu facem unghiuri mai mari de 90 de grade. Este foarte important ca fiecare segment să fie numerotat, pentru a se vedea clar cum a evoluat discursul, textul etc.; pentru a nu ne încurca în a ne da seama de numerotare, simbolul e bine să fie pus tot timpul în dreapta segmentului – dacă se întâmplă ca un segment să reprezinte o deviere spre dreapta , iar unghiul dintre axa principală şi acesta este de 90 de grade, numărul de ordine al segmentului va fi plasat dedesubt, ceea ce dacă ne luăm după direcţia şi sensul lui înseamnă tot dreapta.
Mulţi se vor întreba ce se urmăreşte de fapt prin toate acestea... eu cred că astfel se pot deduce multe lucruri din felul de a gândi, din caracter etc.. Bineînţeles că lucrurile sunt mult mai complexe, iar finalitatea esenţială alta, dar momentan ne vom rezuma la atât, asta pentru că încă nu este nimic definitiv, urmând ca după câteva pretestări să se ajungă la ceva mult mai clar, mult mai elaborat.
II. Partea practică
Pentru a reuşi să ajungem la un standard, va trebui să lucrăm împreună, astfel că ar fi foarte bine dacă aţi realiza graficele textelor de mai jos, pe baza a aceea ce s-a spus în paginile anterioare. Repet că felul cum va arăta graficul final depinde foarte mult de cum gândiţi, nu sunt standarde absolute, important este să respectaţi sistemul de schiţare. Nu este neapărat ca segmentele să aibă câte un centimetru, important este să fie cât de cât egale, asta pentru că, atunci când lucrurile vor fi la un alt nivel, va trebui să ne dăm seama şi de timp, de durata discursului, în cazul de faţă de lungimea textului (numărul de fraze). Poate că ar fi bine să fie folosit un linear sau ceva cu care să se poată trasa cât mai drept segmentele.
Rezolvarea pe o foaie separată. Alături de figurile realizate, ar fi bine să se scrie şi câte grade au unghiurile în cazul devierilor; de exemplu, dacă segmentul X deviază cu 30 de grade, se poate nota: X=30.
TEXTUL 1
Subiectul: Sportul şi sănătatea:
1. Un om, pentru a-şi menţine sănătatea, e bine să facă şi sport - câteva exerciţii zilnice fortifică organismul.
2. Unde pui faptul că dacă ajungi să faci sport de performanţă, ai avea şanse să câştigi chiar şi bani.
3. Puţină fugă, câteva flotări, genoflexiuni etc., dacă sunt făcute zilnic, duc la o întărire a trupului, la dezvoltarea proporţionată a acestuia, toate contribuind pentru o sănătate excelentă.
4. A, da, poate banii, în caz că ai ajunge să faci sport de performanţă, nu ar însemna nimic, dar gloria…
Textul 2
Subiectul: Importanţa calculatorului în viaţa omului de azi:
1. Nimeni nu se îndoieşte azi de utilitatea unui calculator – cu ajutorul lui se pot rezolva mult mai uşor nenumărate lucruri: scrierea unui text, aflarea rapidă a informaţiilor de pe Internet etc..
2. De asemenea, atunci când te plitiseşti, poţi sta în faţa calculatorului, relaxându-te cu nenumărate jocuri, care mai de care mai interesante.
3. Faptul că există această maşină modernă de calcul atrage după sine o dezvoltare a creierului uman, o creştere a inteligenţei (având în vedere că omul se dezvoltă cu atât mai mult, cu cât are mai multe ocupaţii).
Textul 3
Subiectul: Utilitatea calculatorului în viaţa omului de azi:
(Textul este acelaşi cu cel anterior))
Notă: la textele 2 şi 3 figurile pot fi diferite, pot fi la fel – în funcţie de cum gândiţi.
Rezolvarea pe o foaie separată eventual cu iniţialele dvs.
Aici, cum nu se poate... cu foi si din astea... merge scris teoretic, descris, doar ca... pe nimeni nu intereseaza, de fapt e prea mult de citit si inutil, eu am, dat paste... asa doar, habar nu am de ce...
Candva am primit chiar pe foi raspuns, asa de la cativa, cand eram interesat si eu, asa in primele zile, rezultate interesante si inspiratoare de perfectionare a sistemului, doar ca... sunt cam delasator si eu uneori si parca nu simteam ceva foarte util sau important, desi este foarte util si important.
Errare humanum est, sed perseverare diabolicum...
In forum linguae Latinae venite! (via est: www.limbalatina.ro)
In forum linguae Latinae venite! (via est: www.limbalatina.ro)