Asistenta pentru persoanele cu dizabilitati
Moderator: Manu
Asistenta pentru persoanele cu dizabilitati
Salut. M-am gandit sa deschid si aici subiectul asistentei de care cei cu dizabilitati au nevoie in destul de multe ocazii. Zilele astea se vorbeste destul de mult pe lista de discutii interna a Pontes-ului despre faptul ca s-a discutat cu conducerea catorva magazine din Cluj despre posibilitatea ca nevazatorii care merg la cumparaturi neinsotiti sa fie insotiti de un angajat al magazinului pentru ca shopping-ul sa se desfasoare in conditii normale.
Este evident faptul ca oricat de independent ar reusi sa traiasca un nevazator, sunt situatii in care are foarte mare nevoie de ajutor din partea unei persoane vazatoare.
In mod normal ar trebui ca atunci cand un nevazator intra neinsotit intr-un mare magazin, sa vina imediat un angajat care il observa si sa-l ajute sa-si faca cumparaturile, numai ca problema e ca lumea ramane surprinsa si se intreaba "Oare ce cauta asta singur aici?!", asa ca nu-i mai trece prin minte ca ar putea sa fie de folos daca isi rupe 10 minute din timpul pe care il petrece privind aiurea in stanga si-n dreapta.
Ceea ce putem face noi ca sa schimbam putin lucrurile, ar fi sa vorbim cu conducerea magazinelor, iar apoi sa incercam sa facem cate o intalnire cu angajatii respectivelor magazine, intalnire in care sa facem pur si simplu cunostiinta si sa-i ajutam pe acestia sa priceapa ca daca sunt deacord sa ne asiste cand mergem la cumparaturi, nu o sa le distrugem nimic si o sa ne comportam absolut normal.
Este evident faptul ca oricat de independent ar reusi sa traiasca un nevazator, sunt situatii in care are foarte mare nevoie de ajutor din partea unei persoane vazatoare.
In mod normal ar trebui ca atunci cand un nevazator intra neinsotit intr-un mare magazin, sa vina imediat un angajat care il observa si sa-l ajute sa-si faca cumparaturile, numai ca problema e ca lumea ramane surprinsa si se intreaba "Oare ce cauta asta singur aici?!", asa ca nu-i mai trece prin minte ca ar putea sa fie de folos daca isi rupe 10 minute din timpul pe care il petrece privind aiurea in stanga si-n dreapta.
Ceea ce putem face noi ca sa schimbam putin lucrurile, ar fi sa vorbim cu conducerea magazinelor, iar apoi sa incercam sa facem cate o intalnire cu angajatii respectivelor magazine, intalnire in care sa facem pur si simplu cunostiinta si sa-i ajutam pe acestia sa priceapa ca daca sunt deacord sa ne asiste cand mergem la cumparaturi, nu o sa le distrugem nimic si o sa ne comportam absolut normal.
Carmen, acest lucru s-a si facut deja in unele magazine, unde s-a vorbit cu persoanele din conducere si nu cu angajatii, ce-i drept... A facut Ovi acest lucru la Real si Iulius Mall... Ceea ce ar trebui sa intreprindem noi acum ar fi sa probam promisiunile care s-au facut cu aceste ocazii si sa ne prezentam frumusel acolo, la cumparaturi, sa vedem cum decurg lucrurile si cum sunt puse in practica... Cris
Da, stiu ca s-a facut, dar cred ca e bine sa discutam si aici acest subiect.
Vreau sa va povestesc despre un alt tip de asistenta de care beneficiaza persoanele cu dizabilitati in alte tari. Este vorba de asistenta pe mijloacele de transport. La aeroport se ofera si la noi in tara asa ceva, insa in ce priveste trenurile am ramas uimita si placut impresionata de organizarea din Italia. Cand un nevazator doreste sa calatoreasca, isi cumpara biletul, apoi merge in gara la biroul de asistenta pentru persoanele cu dizabilitati si spune unde doreste sa mearga si in ce data. Impreuna cu persoana care lucreaza acolo se alcatuieste un program, iar in momentul cand are loc deplasarea cu trenul, persoana care a solicitat asistenta vine la gara, se prezinta la biroul in cauza si este condusa la tren. La sosire este asteptata de o alta persoana care o conduce de la tren afara din gara, sau la un alt tren sau, ma rog, in functie de nevoile calatorului...
Eu am fost plecata la Milano si la intoarcere spre Rimini trebuia sa schimb trenul in Bologna. Urma sa astept 50 de minute pana la urmatorul tren. Ca tot romanul sau studentul am luat bilete la trenurile cele mai ieftine, un fel de personale de ale noastre. Dupa ce am pornit din Milano a fost un accident pe linea ferata, asa ca am asteptat mai mult de o ora sa se elibereze drumul. Desigur ca am pierdut legatura din Bologna. Eram putin ingrijorata ca nu stiam cum va fi cu persoana care trebuia sa ma astepte in Bologna. Cand am ajuns insa in Bologna bineinteles ca ma astepta o persoana care m-a insotit la biroul de asistenta si acolo mi s-a pus o stampila pe biletul de tren si mi s-a permis sa urc intr-un inter city, care mergea spre Rimini. Asa ca am ajuns la destinatie fara probleme si nici nu am fost "abandonata" prin gari pe motiv ca trenul meu avusese intarziere.
Vreau sa va povestesc despre un alt tip de asistenta de care beneficiaza persoanele cu dizabilitati in alte tari. Este vorba de asistenta pe mijloacele de transport. La aeroport se ofera si la noi in tara asa ceva, insa in ce priveste trenurile am ramas uimita si placut impresionata de organizarea din Italia. Cand un nevazator doreste sa calatoreasca, isi cumpara biletul, apoi merge in gara la biroul de asistenta pentru persoanele cu dizabilitati si spune unde doreste sa mearga si in ce data. Impreuna cu persoana care lucreaza acolo se alcatuieste un program, iar in momentul cand are loc deplasarea cu trenul, persoana care a solicitat asistenta vine la gara, se prezinta la biroul in cauza si este condusa la tren. La sosire este asteptata de o alta persoana care o conduce de la tren afara din gara, sau la un alt tren sau, ma rog, in functie de nevoile calatorului...
Eu am fost plecata la Milano si la intoarcere spre Rimini trebuia sa schimb trenul in Bologna. Urma sa astept 50 de minute pana la urmatorul tren. Ca tot romanul sau studentul am luat bilete la trenurile cele mai ieftine, un fel de personale de ale noastre. Dupa ce am pornit din Milano a fost un accident pe linea ferata, asa ca am asteptat mai mult de o ora sa se elibereze drumul. Desigur ca am pierdut legatura din Bologna. Eram putin ingrijorata ca nu stiam cum va fi cu persoana care trebuia sa ma astepte in Bologna. Cand am ajuns insa in Bologna bineinteles ca ma astepta o persoana care m-a insotit la biroul de asistenta si acolo mi s-a pus o stampila pe biletul de tren si mi s-a permis sa urc intr-un inter city, care mergea spre Rimini. Asa ca am ajuns la destinatie fara probleme si nici nu am fost "abandonata" prin gari pe motiv ca trenul meu avusese intarziere.
Da, si la asistenta in gari ne-am gandit... Chiar discutam cu Mira ca ar fi grozav sa avem si noi, aici, asa ceva... Cererea nu e greu de conceput; problema e cum va fi intampinata ea acolo... Ma gandesc ca poate ar fi bine sa incercam mai intai sa vorbim cu cineva din Directiune si apoi sa le lasam o cerere... Pentru a sti cat de receptivi sunt oamenii aici la asa ceva si daca sunt pregatiti pentru un asemenea serviciu.... Cris
-
- Maior
- Mesaje: 728
- Membru din: 28 Mar 2008, 10:20
- Localitate: Buzau
Ma gandeam ca dupa ce ma intorc acasa voi merge in audienta la conducerea CFR si le voi povesti ce am vazut pe aici. Poate facem ceva...
Sunt convinsa ca la un momentdat vor fi si pe la noi toate chestiile astea de care se bucura persoanele cu dizabilitati in alte tari. Trebuie sa se termine odata cu povestea asta ca in alta parte e mai bine ca la noi si se pot mai multe.
Sunt convinsa ca la un momentdat vor fi si pe la noi toate chestiile astea de care se bucura persoanele cu dizabilitati in alte tari. Trebuie sa se termine odata cu povestea asta ca in alta parte e mai bine ca la noi si se pot mai multe.
Putem merge impreuna, daca vrei... Sunt sigura ca esti cea mai in masura sa le explici oamenilor de la CFR de ce anume avem nevoie exact... Pana atunci, poate ca mai iei ceva informatii de acolo, din Italia... Daca ai avea un reportofon, ai putea realiza chiar o mica iregistrare cu unul din angajatii cailor ferate care sa explice in ce constau serviciile pe care le acorda italienii cetatenilor lor cu dizabilitati vizuale... Sau chiar un mic filmulet realizat cu telefonul... Cris
-
- Colonel
- Mesaje: 1511
- Membru din: 16 Ian 2007, 23:15
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
Fara filme cu telefonul, calitatea va fi slaba. Daca vrei interviu, reportofonul n-are moarte. Sa faci video ca sa arati cum se comporta angajatii din Italia cu nevazatorii merita doar daca folosesti o camera de filmat, altfel, cu un simplu telefon, filmul va fi foarte mic si cu destul de mult "zgomot" pe imagine (ma refer la zgomot de culoare, pureci adica). Iar daca vrei interviu, n-ai motive sa-i vezi fata sefului de gara italian. Cel mai bine ar fi sa se inregistreze daca se doreste sa avem sunet, dar sa se discute in engleza. Insa interviul poate fi la fel de bine si scris, caz in care ar avea avantajul de a fi in romana, ca sa fim siguri ca inteleg CFR-istii
Numai bine,
Andy
Numai bine,
Andy
Andreea - Elena Neagu
Designer www.pontes.ro
Anjo.ro - Magazin virtual de produse pentru nevăzători
Şcoala pentru toţi - site dedicat elevilor nevăzători
Designer www.pontes.ro
Anjo.ro - Magazin virtual de produse pentru nevăzători
Şcoala pentru toţi - site dedicat elevilor nevăzători
Nu cred ca putem sa-i cerem lui Carmen sa se apuce de scris ditamai interviul... Cel mai simplu ar fi sa faca un interviu in italiana, nu de alta dar nu le putem pretinde nici celor angajati la caile ferate italiene sa vorbeasca fluent engleza... Interviul se poate apoi traduce avand baza originala in fundal, cum am vazut pe la televiziuni... Cris
-
- Colonel
- Mesaje: 1511
- Membru din: 16 Ian 2007, 23:15
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
De acord, dar nu vad de ce am sta sa facem montaj si suprapunere de sunete. Adica, daca tot traduci peste baza originala, care se va auzi foarte slab sau deloc, nu vad de ce sa te complici sa inregistrezi 2 sunete, sa le combini in soundforge, sa modifici volumul la unul din ele si asa mai departe.
Iar daca ai filmat, lucrurile se complica: e nevoie de un soft de editare video in care sa combini fisierul original cu inregistrarea traducerii.
Cand am cerut engleza a fost pentru cazul in care vrem sa dam un audio la CFR.
Andy
Iar daca ai filmat, lucrurile se complica: e nevoie de un soft de editare video in care sa combini fisierul original cu inregistrarea traducerii.
Cand am cerut engleza a fost pentru cazul in care vrem sa dam un audio la CFR.
Andy
Andreea - Elena Neagu
Designer www.pontes.ro
Anjo.ro - Magazin virtual de produse pentru nevăzători
Şcoala pentru toţi - site dedicat elevilor nevăzători
Designer www.pontes.ro
Anjo.ro - Magazin virtual de produse pentru nevăzători
Şcoala pentru toţi - site dedicat elevilor nevăzători
Cred ca unul din ultimele lucruri la care m-as pricepe ar fi sa fac interviuri. Dar oricum incurand se va inscrie in Pontes un italian care va stii sa ne dea toate lamuririle si va stii sa vorbeasca si engleza. Oricum, eu am priceput cam cum is organizati aici si voi putea sa pun totul pe hartie si sa explic si verbal.
Sa va povestesc despre un alt tip de asistenta de care beneficiaza studentii cu dizabilitati.
Este vorba de un serviciu universitar. Centrul este in Universitatea statala din Milano, dar are birouri in toate unitatile universitare. Fiecare student cu dizabilitati care se inscrie la facultate este luat in primire de acest centru de suport si i se atribuie un tutor, adica o persoana cu care studentul va vorbi de cate ori are o problema de rezolvat. Aceste probleme pot fi foarte diverse. Studentul poate solicita sa fie insotit de acasa la universitate si inapoi, sau doar sa fie asteptat in statie cand vine la facultate, sau sa fie insotit prin interiorul facultatii de la o sala la alta. Apoi, in pauzele dintre cursuri studentul poate merge sa astepte in biroul centrului respectiv si eventual, daca pauza e mai lunga poate sa invete singur sau impreuna cu tutorele sau. Tot la centru apeleaza pentru a cere sa i se accesibilizeze un material de care are nevoie pentru studiu. Aici se scaneaza cartile de care are nevoie, se scoate la imprimanta in scriere marita sau se inregistreaza pe casete audio anumite materiale. Tutorii care activeaza la universitatea din Milano sunt toti absolventi de litere (caci e o conditie pentru angajare sa aiba studii superioare), asa ca studentii fac lectii de limbi straine cu tutorii lor.
Deasemenea uneori se organizeaza timpul liber impreuna cu tutorii de la centru. AM participat si eu la astfel de evenimente si e dragut. Au creat o adevarata comunitate si uneori ma simteam aproape ca acasa intre ei.
Sa va povestesc despre un alt tip de asistenta de care beneficiaza studentii cu dizabilitati.
Este vorba de un serviciu universitar. Centrul este in Universitatea statala din Milano, dar are birouri in toate unitatile universitare. Fiecare student cu dizabilitati care se inscrie la facultate este luat in primire de acest centru de suport si i se atribuie un tutor, adica o persoana cu care studentul va vorbi de cate ori are o problema de rezolvat. Aceste probleme pot fi foarte diverse. Studentul poate solicita sa fie insotit de acasa la universitate si inapoi, sau doar sa fie asteptat in statie cand vine la facultate, sau sa fie insotit prin interiorul facultatii de la o sala la alta. Apoi, in pauzele dintre cursuri studentul poate merge sa astepte in biroul centrului respectiv si eventual, daca pauza e mai lunga poate sa invete singur sau impreuna cu tutorele sau. Tot la centru apeleaza pentru a cere sa i se accesibilizeze un material de care are nevoie pentru studiu. Aici se scaneaza cartile de care are nevoie, se scoate la imprimanta in scriere marita sau se inregistreaza pe casete audio anumite materiale. Tutorii care activeaza la universitatea din Milano sunt toti absolventi de litere (caci e o conditie pentru angajare sa aiba studii superioare), asa ca studentii fac lectii de limbi straine cu tutorii lor.
Deasemenea uneori se organizeaza timpul liber impreuna cu tutorii de la centru. AM participat si eu la astfel de evenimente si e dragut. Au creat o adevarata comunitate si uneori ma simteam aproape ca acasa intre ei.