Hai sa va zic un banc mai... vechiut, dar care este foarte simpatic (a mon avie)
Razboi cu nemtii. Bula se ascunde intr-o fantana. Un neamt vrea sa faca la fel. El striga in fantana, iar Bula face pe ecoul.
- E cineva acolo ?
- E cineva acolo ?
- Mai bine ma duc in padurice ...
- Mai bine ma duc in padurice ...
- Mai bine arunc o grenada ...
- Mai bine te duci in padurice !
[18+] BANCURI - Nu citi topicul daca nu ai simtul umorului!
Moderator: Manu
Blogul lui Sorin
Magazin online cu produse pentru nevăzători şi slab văzători
Victoria nu este cel mai important lucru, ci este singurul lucru important!
Magazin online cu produse pentru nevăzători şi slab văzători
Victoria nu este cel mai important lucru, ci este singurul lucru important!
-
Emanuel.Selaru
- Maior
- Mesaje: 728
- Membru din: 28 Mar 2008, 10:20
- Localitate: Buzau
mai bine te duci in padure... in padure.... ai inteles??? in padure....
si neamtul se du-se in padure si dus a fost....
bula a scapat cu viata... poate traieste chiar si in zilele noastre...
si uite asa si pe o parte, a fost tare bancu' frate! :d
si neamtul se du-se in padure si dus a fost....
bula a scapat cu viata... poate traieste chiar si in zilele noastre...
si uite asa si pe o parte, a fost tare bancu' frate! :d
Nu fi preocupat de evitarea tentatiilor, caci pe masura ce imbatranesti incep ele sa te evite pe tine. (Murphy)
-
Andreea Neagu
- Colonel
- Mesaje: 1511
- Membru din: 16 Ian 2007, 23:15
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
Plusez si eu cu textul unei scenete de-a lui Amza Pellea. Nu e banc si e cam lunga, dar merita citita:
Nea Mărin şi zioa fomeii
Cădea 8 martie într-o duminecă. Sâmbătă seara n-am de lucru şi zîc:
- Auz, Veto, fata tatii, ştii ce mă gândii io?
- Ce te gândişi? zîce Veta.
- Iote mâine, tot ie ziua ta, aşa că intru io de sirvici în locu tau şi fac prin casă toate ielea de le faci tu. Tu stai şi te odinesti!
- Lasa, Mărine, că le-ncurci, zîce Veta, ce te pricepi tu la treburi muiereşti!
- Iote, mă, la ea, zîc, mare branza, şi pi-urma ce trabă mare ai tu maine, ca ie duminică. Zi tu mie ce ie de făcut şi lasă-l pe mandea, dacă nu ţ-o plăcea, să nu--mi zîci mie Mărin!
- Bine, zîce Veta, iote, te scoli şi tu de dimineaţă, dai de mâncare la orătănii, la găini, la gâste ... Scoli copiii, îl imbraci pe Mărinel ăl mic, le dai de mâncare şi pe urma te pui pe gătit şi coci o ţâră de pâine, ca aia de ieri să fârşi. Da’ vezi ce faci de mâncare, să ajungă şi seara. Încolo nu prea sunt multe de făcut: mături bătătura, baţi preşurile din odaia a bună, ştergi geamlâcu di la prispă si, dacă te pricepi, mai ie o ţâră de împletit la ilicu lui Mărinel. Sara pui masa, îl scalz pe Mărinel, culci copiii şi speli vasale.
- Şi tu ce faci? zîc io.
- Iote, o să fac şi io ce faci tu duminica. Mă duc pi la coopărativă, beau o ţuică cu unu, cu altu, viu acasă, manânc şi mă culc. Da’, cum eu nu beau ţuică, o să stau p-acasă, să te-ajut să te descurci.
- Ba, să-ţ vez de treaba ta, că mă descurc io şi singur.
Mă, frate-miu, mă apucasă aşa un ambâţ, ştii mă apucasă aşa un ambâţ ...
Mă sculai io cu noaptea în cap, că mă cam perpelii, nu prea dormii, ştii? şi m-apucai de treabă.
Mă, nepoate, cu orătănile mă descurcai cum mă descurcai, când fu să scol copiii, fu mai greu. Dacă văzui şi văzui, cand zbierai odată "deşteptarea" săriră toţ în tavan. Ăl mic se sperie rău de tot, începu sa chirăie de lătrau câinii pe vale, auz? Veta zâce:
- Ce ai, mă, Mărine, pă aşa să scoală copiii?
- Da’ cum? zâc io.
- Ia-i şi tu cu uşurelu, îi mângâi, îi pupi, să-i scoţ uşurel din somn, din vise.
- Ce sa-i pup, nu vezi că ăla micu ie ud fleaşcă, făcu az-noapte pe iel.
- Păi, schimbă-l! zâce Veta.
- L-aş schimba io, da’ cine mi-l ia? Nu vezi că parcă ie ciutură spartă?
- Schimbă-l de scutece, Mărine, nu de tot, zâce Veta râzând.
- Nu pot, zâc, că mă spălai pe mâini să frământ pâinea, ştii? ... să framânt pâinea!
Mă apucai io de pâine, pusăi făină, pusăi apă, framântai ce framântai, da’ cam făcea colăreţi, făcea niste plotoage de făină mari cât nucile, auz? Mă muncii io di le spărsăi şi, când să zîc că sunt gata, nu stiu cum facui şi-mi câzu ţâgara din gură în aluatu din căpistere. Mă, frate-miu, o căutai di mă trecură năduşelile, dacă văzui că n-o gasesc zâc: "Mă, cine-o mânca-o, norocu lui."
Da’ nu mai putui să scot mainile din aloat. Detei să plec, căpisterea dupe mine. Abea mă dezlipi Veta, că-mi zâsă ia:
- Mă, când framanţ pâine, presară-ţ făină pe mâini, c-altfel te lipeşti. Ma gândii io ... măă, ce să gătesc, mă, ce să gătesc? Ia să tai io o găină, că m-oi pricepe io ce să fac din ia. Ieşii din bătătură, aruncai câteva boabe şi văd o găină aşa mai grasă, una porumbacă, înfoiata aşa şi cam încrezută, cam înganfată, sămăna cu soacră-mea, ştii? Să uită la mine aşa, cam de sus. E, zâc, ce fac io cu tine acuş, să vezi ce fac io cu tine! Şi, când îmi veni bine, i-aruncai ilicu în cap, o prinsăi, o opării ş-o jupuii, că cum fu apa schiartă, ce mai, o jupuii cu chiele cu tot.
Da’ de mâncat n-avusărăm parte s-o mâncam, frate-miu. Cand veni Veta şi văzu ale pene porumbace, zâce:
- Aba Mărine, ce găină tăiaş tu?
- Una porumbacă, zâc.
- Porumbacă, porumbacă, da’ pe care?
- Pă’, io de unde să ştiu, ce, le cunosc dupa nume?
- Unde ie capu’?
- Iote colo!
Mă, frate-miu, începu Veta să se vaiete, s-o jelească de parcă i-o tăiasem pe mă-sa, auz?
- Mărineeee, Mărine, tăiaşi cloţa de mai avea vro săptămână şi scotea pui. Acuşica cine-mi mai cloceste ouale, Mărineeee? Mărineee cine le mai cloceşte?
- Iote, o chemăm pe-a bătârnă, pe mumă-ţa, că tot n-are treabă şi cam samănă iele între iele.
Mă, să făcu Veta foc. Între timp să arsă şi pâinea în ţăst, aşa că la prânz mâncaram nişte mămăligă rece c-o ţârâşică de lapte afumat.
Nici peste zi nu prea avusăi spor. Ba un soi de spor tot avusăi, ca spărsăi fro două oichiuri la geamlâcu di la prispă.
Sara nici mămăligă nu mai fu, aşa că mâncarăm ceapă cu brânză. Mâncam şi plângeam, ştii?
Pe ăl mic îl scapai în scăldătoare, băgai mâna dupe iel să-l scot, mă muşcă de mână, auz? Pui de juvete, îi plăcu în apă, să bălăcea de mă făcu leoarcă, mă stropi tot, ce mai!
Dupe ce culcai copiii, cum stau io-n pat în capu oaselor, ascultam greierii şi beam o ţâgare, zâce Veta:
- Hai, Mărine, lasă, nu fii supărat, io îţi multumesc pentru gândul ăl bun. N-are nimic dacă le-ncurcaşi, de un-să te pricepi tu la treburi muiereşti?
Mă, nepoate, mă, cand o auzii aşa, mi să înmuie inima. Mă, mânca-i-aş sufletu iei, ca bun suflet are Veta asta, bună nevasta ie, cum ştie ia cu o vorbă sa-ţ ia supararea, c-o vorbă, auz?
- Hai, zice, acuma culcă-ţe, ca-i aproape ngiezu nopţâi.
- Nţ, zăc io, nu ma culc.
- Pă’, ce aştepti? zîce ia.
- Iote, zic, mai aşteptam o ţâră să treaca zâua ta, te scoli tu, fata tatii, să faci ceva de mâncare, că-mi ghiorăie maţele cum ghiorăie tranzistoru lu popa Vârlan dupe ce l-a reparat Sucă. Iote aşa imi ghiorăie.
Asta fuse si se duse. Numai bine,
Andy
Nea Mărin şi zioa fomeii
Cădea 8 martie într-o duminecă. Sâmbătă seara n-am de lucru şi zîc:
- Auz, Veto, fata tatii, ştii ce mă gândii io?
- Ce te gândişi? zîce Veta.
- Iote mâine, tot ie ziua ta, aşa că intru io de sirvici în locu tau şi fac prin casă toate ielea de le faci tu. Tu stai şi te odinesti!
- Lasa, Mărine, că le-ncurci, zîce Veta, ce te pricepi tu la treburi muiereşti!
- Iote, mă, la ea, zîc, mare branza, şi pi-urma ce trabă mare ai tu maine, ca ie duminică. Zi tu mie ce ie de făcut şi lasă-l pe mandea, dacă nu ţ-o plăcea, să nu--mi zîci mie Mărin!
- Bine, zîce Veta, iote, te scoli şi tu de dimineaţă, dai de mâncare la orătănii, la găini, la gâste ... Scoli copiii, îl imbraci pe Mărinel ăl mic, le dai de mâncare şi pe urma te pui pe gătit şi coci o ţâră de pâine, ca aia de ieri să fârşi. Da’ vezi ce faci de mâncare, să ajungă şi seara. Încolo nu prea sunt multe de făcut: mături bătătura, baţi preşurile din odaia a bună, ştergi geamlâcu di la prispă si, dacă te pricepi, mai ie o ţâră de împletit la ilicu lui Mărinel. Sara pui masa, îl scalz pe Mărinel, culci copiii şi speli vasale.
- Şi tu ce faci? zîc io.
- Iote, o să fac şi io ce faci tu duminica. Mă duc pi la coopărativă, beau o ţuică cu unu, cu altu, viu acasă, manânc şi mă culc. Da’, cum eu nu beau ţuică, o să stau p-acasă, să te-ajut să te descurci.
- Ba, să-ţ vez de treaba ta, că mă descurc io şi singur.
Mă, frate-miu, mă apucasă aşa un ambâţ, ştii mă apucasă aşa un ambâţ ...
Mă sculai io cu noaptea în cap, că mă cam perpelii, nu prea dormii, ştii? şi m-apucai de treabă.
Mă, nepoate, cu orătănile mă descurcai cum mă descurcai, când fu să scol copiii, fu mai greu. Dacă văzui şi văzui, cand zbierai odată "deşteptarea" săriră toţ în tavan. Ăl mic se sperie rău de tot, începu sa chirăie de lătrau câinii pe vale, auz? Veta zâce:
- Ce ai, mă, Mărine, pă aşa să scoală copiii?
- Da’ cum? zâc io.
- Ia-i şi tu cu uşurelu, îi mângâi, îi pupi, să-i scoţ uşurel din somn, din vise.
- Ce sa-i pup, nu vezi că ăla micu ie ud fleaşcă, făcu az-noapte pe iel.
- Păi, schimbă-l! zâce Veta.
- L-aş schimba io, da’ cine mi-l ia? Nu vezi că parcă ie ciutură spartă?
- Schimbă-l de scutece, Mărine, nu de tot, zâce Veta râzând.
- Nu pot, zâc, că mă spălai pe mâini să frământ pâinea, ştii? ... să framânt pâinea!
Mă apucai io de pâine, pusăi făină, pusăi apă, framântai ce framântai, da’ cam făcea colăreţi, făcea niste plotoage de făină mari cât nucile, auz? Mă muncii io di le spărsăi şi, când să zîc că sunt gata, nu stiu cum facui şi-mi câzu ţâgara din gură în aluatu din căpistere. Mă, frate-miu, o căutai di mă trecură năduşelile, dacă văzui că n-o gasesc zâc: "Mă, cine-o mânca-o, norocu lui."
Da’ nu mai putui să scot mainile din aloat. Detei să plec, căpisterea dupe mine. Abea mă dezlipi Veta, că-mi zâsă ia:
- Mă, când framanţ pâine, presară-ţ făină pe mâini, c-altfel te lipeşti. Ma gândii io ... măă, ce să gătesc, mă, ce să gătesc? Ia să tai io o găină, că m-oi pricepe io ce să fac din ia. Ieşii din bătătură, aruncai câteva boabe şi văd o găină aşa mai grasă, una porumbacă, înfoiata aşa şi cam încrezută, cam înganfată, sămăna cu soacră-mea, ştii? Să uită la mine aşa, cam de sus. E, zâc, ce fac io cu tine acuş, să vezi ce fac io cu tine! Şi, când îmi veni bine, i-aruncai ilicu în cap, o prinsăi, o opării ş-o jupuii, că cum fu apa schiartă, ce mai, o jupuii cu chiele cu tot.
Da’ de mâncat n-avusărăm parte s-o mâncam, frate-miu. Cand veni Veta şi văzu ale pene porumbace, zâce:
- Aba Mărine, ce găină tăiaş tu?
- Una porumbacă, zâc.
- Porumbacă, porumbacă, da’ pe care?
- Pă’, io de unde să ştiu, ce, le cunosc dupa nume?
- Unde ie capu’?
- Iote colo!
Mă, frate-miu, începu Veta să se vaiete, s-o jelească de parcă i-o tăiasem pe mă-sa, auz?
- Mărineeee, Mărine, tăiaşi cloţa de mai avea vro săptămână şi scotea pui. Acuşica cine-mi mai cloceste ouale, Mărineeee? Mărineee cine le mai cloceşte?
- Iote, o chemăm pe-a bătârnă, pe mumă-ţa, că tot n-are treabă şi cam samănă iele între iele.
Mă, să făcu Veta foc. Între timp să arsă şi pâinea în ţăst, aşa că la prânz mâncaram nişte mămăligă rece c-o ţârâşică de lapte afumat.
Nici peste zi nu prea avusăi spor. Ba un soi de spor tot avusăi, ca spărsăi fro două oichiuri la geamlâcu di la prispă.
Sara nici mămăligă nu mai fu, aşa că mâncarăm ceapă cu brânză. Mâncam şi plângeam, ştii?
Pe ăl mic îl scapai în scăldătoare, băgai mâna dupe iel să-l scot, mă muşcă de mână, auz? Pui de juvete, îi plăcu în apă, să bălăcea de mă făcu leoarcă, mă stropi tot, ce mai!
Dupe ce culcai copiii, cum stau io-n pat în capu oaselor, ascultam greierii şi beam o ţâgare, zâce Veta:
- Hai, Mărine, lasă, nu fii supărat, io îţi multumesc pentru gândul ăl bun. N-are nimic dacă le-ncurcaşi, de un-să te pricepi tu la treburi muiereşti?
Mă, nepoate, mă, cand o auzii aşa, mi să înmuie inima. Mă, mânca-i-aş sufletu iei, ca bun suflet are Veta asta, bună nevasta ie, cum ştie ia cu o vorbă sa-ţ ia supararea, c-o vorbă, auz?
- Hai, zice, acuma culcă-ţe, ca-i aproape ngiezu nopţâi.
- Nţ, zăc io, nu ma culc.
- Pă’, ce aştepti? zîce ia.
- Iote, zic, mai aşteptam o ţâră să treaca zâua ta, te scoli tu, fata tatii, să faci ceva de mâncare, că-mi ghiorăie maţele cum ghiorăie tranzistoru lu popa Vârlan dupe ce l-a reparat Sucă. Iote aşa imi ghiorăie.
Asta fuse si se duse. Numai bine,
Andy
Andreea - Elena Neagu
Designer www.pontes.ro
Anjo.ro - Magazin virtual de produse pentru nevăzători
Şcoala pentru toţi - site dedicat elevilor nevăzători
Designer www.pontes.ro
Anjo.ro - Magazin virtual de produse pentru nevăzători
Şcoala pentru toţi - site dedicat elevilor nevăzători
haideti sa va zic si eu unul care l-am auzit in aceasta dimineata la un prieten:
Cica leului i s-a facut lene sa tot vaneze si porunceste tuturor animaleor sa ii aduca de mancare zilnic. Cine nu se supune sau nu aduce ceva pe placul leului va fii batut cu organul leului pe spate. A doua zi vine ursul cu un porc. Leul satisfacut il lauda. Vine si vulpea cu o gaina, leul fiind satisfacut si de data asta. Iepurasul neavand cum sa vaneze, ii aduce un morcov. Leul, suparat, il bate pe spate cu organul sau viguros. - Tu nu stii ca nu mananc decat carne? Pleaca suparat iepurasul, dar dupa cativa pasi se opreste si incepe sa rada. - Bine ba iepurasule, eu te bat si tu razi? Iepurasul radea in continuare de se tinea cu mainile de burta si printre hohote ii zice leului: - Vezi ca vine ariciul cu 2 mere
Cica leului i s-a facut lene sa tot vaneze si porunceste tuturor animaleor sa ii aduca de mancare zilnic. Cine nu se supune sau nu aduce ceva pe placul leului va fii batut cu organul leului pe spate. A doua zi vine ursul cu un porc. Leul satisfacut il lauda. Vine si vulpea cu o gaina, leul fiind satisfacut si de data asta. Iepurasul neavand cum sa vaneze, ii aduce un morcov. Leul, suparat, il bate pe spate cu organul sau viguros. - Tu nu stii ca nu mananc decat carne? Pleaca suparat iepurasul, dar dupa cativa pasi se opreste si incepe sa rada. - Bine ba iepurasule, eu te bat si tu razi? Iepurasul radea in continuare de se tinea cu mainile de burta si printre hohote ii zice leului: - Vezi ca vine ariciul cu 2 mere
Nu fi preocupat de evitarea tentatiilor, caci pe masura ce imbatranesti incep ele sa te evite pe tine. (Murphy)
primul banc sa fie unul scurt si la obiect:
Unde se afla punctul G la femei? In lumina ultimelor cercetari s-a descoperit ca el este situat la sfarsitul cuvantului... SHOPPING!
si altul putin mai lung, aproape cat un tren......
O pereche de tineri si un taran ardelean in varsta calatoreau in acelasi compartiment de tren. Tinerii, fericiti, nu incetau cu giugiuleala: "-Vai ce ma doare urechiusa! spunea ea" "-Da-mi sa o sarut!.. a trecut?" "-Da! Dar ma doare obrajorul!" "-Ia sa-l sarut! ... a trecut?" "-Da! Dar ma doare ..." si tot asa vreo jumatate de ora. La un moment dat, ardeleanul care privea scenele foarte atent si interesat il intreaba pe tanar: "-Auzi? Dar la hemoroizi te pricepi?"
Unde se afla punctul G la femei? In lumina ultimelor cercetari s-a descoperit ca el este situat la sfarsitul cuvantului... SHOPPING!
si altul putin mai lung, aproape cat un tren......
O pereche de tineri si un taran ardelean in varsta calatoreau in acelasi compartiment de tren. Tinerii, fericiti, nu incetau cu giugiuleala: "-Vai ce ma doare urechiusa! spunea ea" "-Da-mi sa o sarut!.. a trecut?" "-Da! Dar ma doare obrajorul!" "-Ia sa-l sarut! ... a trecut?" "-Da! Dar ma doare ..." si tot asa vreo jumatate de ora. La un moment dat, ardeleanul care privea scenele foarte atent si interesat il intreaba pe tanar: "-Auzi? Dar la hemoroizi te pricepi?"
Nu fi preocupat de evitarea tentatiilor, caci pe masura ce imbatranesti incep ele sa te evite pe tine. (Murphy)
-
Emanuel.Selaru
- Maior
- Mesaje: 728
- Membru din: 28 Mar 2008, 10:20
- Localitate: Buzau
Vin si eu cu un banc despre politisti, foarte bun! Banc postat si pe pontesmember:
La Politie au loc calificări de cadre. Vine seful si le spune politistilor:
- Băieti, la noi în tară au început să vină tot felul de străini si ni s-a
cerut să vă supunem unui examen de cunostinte generale. Vi se cere să
cunoasteti capitalele tărilor mai importante. Asa că luati două săptămâni de
permisie si învătati capitalele.
Se duc politistii acasă, se pun cu burta pe carte si se întorc peste două
săptămâni. Seful îi întreabă:
- Ati învătat capitalele?
- Daaa...
- Bine, ia să-mi spună cineva ce capitală are Marea Britanie.
Peste politisti se lasă o tacere grea. Se aude o voce timidă din sală:
- Bine, sefu', dar dumneavoastră ne-ati spus să învătăm capitale de tări, nu
de mări
La Politie au loc calificări de cadre. Vine seful si le spune politistilor:
- Băieti, la noi în tară au început să vină tot felul de străini si ni s-a
cerut să vă supunem unui examen de cunostinte generale. Vi se cere să
cunoasteti capitalele tărilor mai importante. Asa că luati două săptămâni de
permisie si învătati capitalele.
Se duc politistii acasă, se pun cu burta pe carte si se întorc peste două
săptămâni. Seful îi întreabă:
- Ati învătat capitalele?
- Daaa...
- Bine, ia să-mi spună cineva ce capitală are Marea Britanie.
Peste politisti se lasă o tacere grea. Se aude o voce timidă din sală:
- Bine, sefu', dar dumneavoastră ne-ati spus să învătăm capitale de tări, nu
de mări
-
Andreea Neagu
- Colonel
- Mesaje: 1511
- Membru din: 16 Ian 2007, 23:15
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
La mine vine sesiunea in mai, asa ca o sa scriu cateva bancuri cu studenti si profesori:
Profesorul, obosit, dorind sa-i puna macar o nota de 5 studentului la examen, il intreaba:
- Bine, dar despre ce s-a discutat la cursuri?
Tacere.
- Dar, … cine va predat aceasta disciplina?
Studentul tace in continuare.
- O intrebare ajutatoare: tu sau eu ?
Un matematician sta la birou si munceste din greu. De el se apropie feciorul si-l intreaba:
- Tata, cum se scrie cifra opt?
- Foarte simplu. Ia infinitul si roteste-l la pi pe doi.
Mama il scrie o telegrama fiului:
- Cum a decurs examenul? Anunta-ma urgent!
- Examenul a decurs excelent, profesorul a fost in extaz. M-a rugat sa-l repet si la toamna.
Discutia intre doi studenti:
- Cate examene ai picat?
- Cu cel de maine – patru.
Numai bine,
Andy
Profesorul, obosit, dorind sa-i puna macar o nota de 5 studentului la examen, il intreaba:
- Bine, dar despre ce s-a discutat la cursuri?
Tacere.
- Dar, … cine va predat aceasta disciplina?
Studentul tace in continuare.
- O intrebare ajutatoare: tu sau eu ?
Un matematician sta la birou si munceste din greu. De el se apropie feciorul si-l intreaba:
- Tata, cum se scrie cifra opt?
- Foarte simplu. Ia infinitul si roteste-l la pi pe doi.
Mama il scrie o telegrama fiului:
- Cum a decurs examenul? Anunta-ma urgent!
- Examenul a decurs excelent, profesorul a fost in extaz. M-a rugat sa-l repet si la toamna.
Discutia intre doi studenti:
- Cate examene ai picat?
- Cu cel de maine – patru.
Numai bine,
Andy
Andreea - Elena Neagu
Designer www.pontes.ro
Anjo.ro - Magazin virtual de produse pentru nevăzători
Şcoala pentru toţi - site dedicat elevilor nevăzători
Designer www.pontes.ro
Anjo.ro - Magazin virtual de produse pentru nevăzători
Şcoala pentru toţi - site dedicat elevilor nevăzători
-
Andreea Neagu
- Colonel
- Mesaje: 1511
- Membru din: 16 Ian 2007, 23:15
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
Cum sa nu, Cris! Uite unul cu biochimisti, stiut fiind faptul ca noi pentru orice chestie lucram o proba si un martor.
Ce face un biochimist daca i se nasc gemeni?
Pe unul il boteaza si pe celalalt il pastreaza de control.
Si acum unul care in 4 ani de facultate mi-a devenit foarte drag:
Cum iti poti da seama intr-o secunda in ce fel de laborator ai intrat?
- Daca e verde, e de biologie.
- Daca nu merge, e de fizica.
- Daca pute, e de chimie.
Mai urmeaza si altele mai lungi cand ajung acasa.
Andy
Ce face un biochimist daca i se nasc gemeni?
Pe unul il boteaza si pe celalalt il pastreaza de control.
Si acum unul care in 4 ani de facultate mi-a devenit foarte drag:
Cum iti poti da seama intr-o secunda in ce fel de laborator ai intrat?
- Daca e verde, e de biologie.
- Daca nu merge, e de fizica.
- Daca pute, e de chimie.
Mai urmeaza si altele mai lungi cand ajung acasa.
Andy
Ultima oară modificat 02 Mai 2008, 15:38 de către Andreea Neagu, modificat 1 dată în total.
Andreea - Elena Neagu
Designer www.pontes.ro
Anjo.ro - Magazin virtual de produse pentru nevăzători
Şcoala pentru toţi - site dedicat elevilor nevăzători
Designer www.pontes.ro
Anjo.ro - Magazin virtual de produse pentru nevăzători
Şcoala pentru toţi - site dedicat elevilor nevăzători
ia sa va zic si eu niste bancuri... asa ca de inceput de weekend!
Dintr-un turn de paza al unui fort din vestul salbatic, Santinela striga: - Damnule capitan, vin indienii!!! - Prieteni sau dusmani? - Cred ca-s prieteni, ca vin impreuna!
Stii cum se spune in englezeste "Soacra-mea nu vine la noi in week end-ul asta?" ........ "Yyyyesss!!!"
Cica merg doi olteni beti pe drum. Unul se tine de gard iar celalalt merge in "patru labe".Primu zice:"Ma da la ce viata ai ajuns, sa mergi in "patru labe" ca un ciine".Celalalt:"Te vad eu pe tine cind se termina gardul"
UN BETIV IASA DINTR-O CARCIUMA, VEDE O DOAMNA CU UN CARUCIOR SI INTREABA:
-DOAMNA... IO VAD DUBLU?...
D-NA RASPUNDE: -NU, SUNT GEMENI!
BETIVU':-(HIC!) TOTI PATRU?
Dintr-un turn de paza al unui fort din vestul salbatic, Santinela striga: - Damnule capitan, vin indienii!!! - Prieteni sau dusmani? - Cred ca-s prieteni, ca vin impreuna!
Stii cum se spune in englezeste "Soacra-mea nu vine la noi in week end-ul asta?" ........ "Yyyyesss!!!"
Cica merg doi olteni beti pe drum. Unul se tine de gard iar celalalt merge in "patru labe".Primu zice:"Ma da la ce viata ai ajuns, sa mergi in "patru labe" ca un ciine".Celalalt:"Te vad eu pe tine cind se termina gardul"
UN BETIV IASA DINTR-O CARCIUMA, VEDE O DOAMNA CU UN CARUCIOR SI INTREABA:
-DOAMNA... IO VAD DUBLU?...
D-NA RASPUNDE: -NU, SUNT GEMENI!
BETIVU':-(HIC!) TOTI PATRU?
Nu fi preocupat de evitarea tentatiilor, caci pe masura ce imbatranesti incep ele sa te evite pe tine. (Murphy)
ia sa va zic eu bancul care l-am auzit la o colega de facultate 
Unu evadeaza de la inchisoare. Intra intr-o casa si da peste un cuplu in pat. Ii cere tipului sa se ridice si il leaga de un scaun, apoi, in timp ce o lega pe femeie de pat, se apropie de ea, si o saruta pe gat, apoi se ridica si merge la toaleta.
Barbatul ii spune femeii: "Uita-te la infractor! a stat multi ani la inchisoare si n-a mai vazut demult o femeie. Am vazut cum te-a sarutat pe gat. Dak vrea sex, sa nu te opui, sa nu tipi, da-i satisfactie, chiar daca iti este sila de el! e periculos, iar daca o sa se infurie, ne va ucide. Sa fii tare, iubita mea! Te iubesc!"
Femeia: "Nu ma sarutat pe gat, ci imi soptea la ureche. Mi-a spus ca e homosexual si crede ca esti dragut, apoi m-a intrebat daca avem vaselina in casa. Eu i-am spus ca este in baie. Fii tare, iubitule! Si eu te iubesc !
Unu evadeaza de la inchisoare. Intra intr-o casa si da peste un cuplu in pat. Ii cere tipului sa se ridice si il leaga de un scaun, apoi, in timp ce o lega pe femeie de pat, se apropie de ea, si o saruta pe gat, apoi se ridica si merge la toaleta.
Barbatul ii spune femeii: "Uita-te la infractor! a stat multi ani la inchisoare si n-a mai vazut demult o femeie. Am vazut cum te-a sarutat pe gat. Dak vrea sex, sa nu te opui, sa nu tipi, da-i satisfactie, chiar daca iti este sila de el! e periculos, iar daca o sa se infurie, ne va ucide. Sa fii tare, iubita mea! Te iubesc!"
Femeia: "Nu ma sarutat pe gat, ci imi soptea la ureche. Mi-a spus ca e homosexual si crede ca esti dragut, apoi m-a intrebat daca avem vaselina in casa. Eu i-am spus ca este in baie. Fii tare, iubitule! Si eu te iubesc !
Nu fi preocupat de evitarea tentatiilor, caci pe masura ce imbatranesti incep ele sa te evite pe tine. (Murphy)
uitati aici un banc tare.
merge unu la doctor si i zice doctorului: doctore am innebunit. nu stiu ce sa mai fac. de vreo 2 saptamani am un vis si nu pot sa scap de el. si cum era visul? intreaba doctorul. pai in vis se facea ca eram in fata unei usi si vroiam sa o deschid si tot trageam de ea si nu se deschidea. aaaaaaa!! si pe usa scria ceva. zice pacientul. si ce scria? intreaba doctorul. impinge.
merge unu la doctor si i zice doctorului: doctore am innebunit. nu stiu ce sa mai fac. de vreo 2 saptamani am un vis si nu pot sa scap de el. si cum era visul? intreaba doctorul. pai in vis se facea ca eram in fata unei usi si vroiam sa o deschid si tot trageam de ea si nu se deschidea. aaaaaaa!! si pe usa scria ceva. zice pacientul. si ce scria? intreaba doctorul. impinge.
uitati inca 1 tare:
Un barbat lua micul dejun la ora 8 dimineata, un sandvis si o cafea, când vede trecand pe strada o procesiune de înmormântare foarte neobisnuita.
Un sicriu negru mare era urmat la cativa pasi de un alt sicriu negru mare.
În spatele celui de-al doilea sicriu mergea un barbat solitar cu un imens câine pitbull tinut in lesa. În spatele lor mergeau insiruiti aproximativ 200
barbati tristi.
Privitorul nu a putut sa-si stapâneasca curiozitatea, s-a apropiat de barbatul care ducea câinele si l-a intrebat:
- Domnule, stiu ca este un moment foarte nepotrivit sa va deranjez, dar ce tragedie s-a intamplat. A cui este înmormântarea?
Barbatul a raspuns:
- Ei bine, în primul sicriu se afla sotia mea.
- Ce a patit?
-Câinele meu a atacat-o si a omorât-o.
- Si cine se afla în al doilea sicriu?
- Soacra mea. Ea încerca sa o ajute pe sotia mea, dar câinele s-a repezit si la ea si a omorât-o.
A trecut un moment solemn de liniste între cei doi barbati.
- Domnule, pot sa va cer împrumut câinele?
- Sigur ca da... asezati-va si dvs la coada...
Un barbat lua micul dejun la ora 8 dimineata, un sandvis si o cafea, când vede trecand pe strada o procesiune de înmormântare foarte neobisnuita.
Un sicriu negru mare era urmat la cativa pasi de un alt sicriu negru mare.
În spatele celui de-al doilea sicriu mergea un barbat solitar cu un imens câine pitbull tinut in lesa. În spatele lor mergeau insiruiti aproximativ 200
barbati tristi.
Privitorul nu a putut sa-si stapâneasca curiozitatea, s-a apropiat de barbatul care ducea câinele si l-a intrebat:
- Domnule, stiu ca este un moment foarte nepotrivit sa va deranjez, dar ce tragedie s-a intamplat. A cui este înmormântarea?
Barbatul a raspuns:
- Ei bine, în primul sicriu se afla sotia mea.
- Ce a patit?
-Câinele meu a atacat-o si a omorât-o.
- Si cine se afla în al doilea sicriu?
- Soacra mea. Ea încerca sa o ajute pe sotia mea, dar câinele s-a repezit si la ea si a omorât-o.
A trecut un moment solemn de liniste între cei doi barbati.
- Domnule, pot sa va cer împrumut câinele?
- Sigur ca da... asezati-va si dvs la coada...