Numai un orb nu vede
Moderator: Manu
Numai un orb nu vede
Cativa intelectuali celebri ne spun mai jos sub titlul "Apel către nehotărâţi" ca Numai un orb nu vede la ce mijloace recurge un grup de oameni cinici în preajma alegerilor. Apropos de asta, voi vedeti?
http://www.gandul.info/stiri/apelul-int ... s-13510023
Dragi prieteni care vă gândiţi să nu ieşiţi pe 16 noiembrie din casă pentru că n-aveţi cu cine vota,
Respectându-vă libertatea opţiunii, vă rugăm să ascultaţi o clipă „oful” nostru, al celor care au ieşit la vot şi vor ieşi şi-n turul al doilea:
Convingerea noastră este că episodul electoral prin care trecem acum este – după mineriadele din vara lui 1990 şi după cutremurarea societăţii din vara lui 2012 – al treilea moment de alertă maximă din istoria noastră post-decembristă. Numai un orb nu vede la ce mijloace recurge un grup de oameni cinici în preajma alegerilor, pentru a pune definitiv mâna pe putere şi a o utiliza doar în folosul lor. Nu contribuiţi, cu dezgustul vostru pentru politică şi politicieni – ajungând să credeţi că 'toţi sunt la fel' –, la un deznodământ politic care, pentru o perioadă nedeterminată de timp, se poate dovedi catastrofal pentru vieţile noastre.
Nu toţi candidaţii la prezidenţiale „sunt la fel”. Nu toţi, având pe mână bugetul ţării, l-au folosit pentru campania lor electorală. Nu toţi au făcut pomeni din banii noştri pentru a fi ei aleşi. Nu toţi şi-au mituit electoratul. Nu toţi l-au manipulat, exploatând ignoranţa politică a oamenilor amărâţi din ţara noastră. Nu toţi, având pe mână puterea şi instituţiile statului, le-au refuzat cetăţenilor români, acolo unde au socotit că pot s-o facă, dreptul de a vota. Nu toţi au folosit minciuna ca supremă metodă electorală. Nu toţi au recurs, în campanie, la cele mai mârşave lovituri, incompatibile cu jocul social al democraţiei. Nu toţi şi-au batjocorit contracandidatul pentru că nu are copii. Nu toţi au folosit Poşta Română pentru a-i înspăimânta şi a-i minţi cu tăierea pensiilor pe bătrânii ţării.
Nu credeţi că măcar pentru a da o replică acestor mizerii merită să veniţi pe 16 noiembrie la urne? Îi puteţi sancţiona, îi puteţi opri, prin votul vostru, pe cei care le-au făcut. De voi depinde să împiedicaţi căderea colectivă într-o prăpastie a istoriei. N-are cum să nu vă pese de noi toţi. Nu credeţi că merită să dăruiţi o oră din viaţa voastră pentru viitorul vieţilor noastre? Gândiţi-vă la nenorocirea care se va abate peste ţară, dacă vă veţi folosi libertatea de a alege ca libertate de a alege să nu alegi.
Nu vă amăgiţi că stând acasă nu veţi vota. Stând acasă, veţi vota un impostor periculos".
LISTĂ SEMNATARI:
Mihai Şora, filosof
Andrei Pleşu, scriitor
Gabriel Liiceanu, profesor
Radu Filipescu, fost deţinut politic
Horia-Roman Patapievici, filosof
Mircea Cartarescu, scriitor
Monica Macovei, europarlamentar
Andrei Oişteanu, cercetător Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română
Armand Goşu, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Politice
Magda Cârneci, preşedintele PEN Club Romania, redactor-şef revista ARTA
Vladimir Tismaneanu, profesor, Universitatea Maryland, SUA
Andrei Cornea, profesor Universitatea Bucureşti
Vlad Alexandrescu, istoric al ideilor, Universitatea din Bucureşti
Sorin Alexandrescu, profesor, Universitatea Bucureşti
Alexandru Lăzescu, publicist, redactor-şef Revista 22
Ioan Stanomir, profesor, Universitatea Bucureşti
Rodica Palade, jurnalist
Livius Ciocârlie, scriitor
Dan Perjovschi, artist vizual
Rodica Culcer, expert media
Cristian Preda, europarlamentar
Radu Bercea, orientalist, membru GDS
Alexandru Gussi, membru GDS
Sever Voinescu, avocat şi publicist
Eugen Ciurtin, Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română
Andreea Pora, redactor sef adjunct, Revista 22
Anca Oroveanu, profesor, Universitatea Naţională de Arte; dir. Ştiinţific, NEC
Adrian Cioflâncă, cercetător istoric
Horea Murgu, profesor la UNATC
Aurelian Crăiuţu, profesor, Indiana University, Bloomington, SUA
Victor Bârsan, cercetător, Fundaţia Horia Hulubei.
Raluca Alexandrescu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti
Czink Tiberiu, director administrativ GDS
Tereza-Brînduşa Palade, scriitor, conferenţiar, SNSPA, Bucureşti
Lidia Bodea, editor
Tudor Chirilă, actor, muzician, producător, Bucureşti
Adriana Babeţi, scriitor, profesor, Universitatea de Vest, Timişoara
Călin-Andrei Mihăilescu, scriitor, profesor, Western University, Canada
Grete Tartler Tăbăraşi, scriitor, profesor, Universitatea Bucureşti
Pavel Şuşară, critic şi istoric de artă, Bucureşti
Petre M. Iancu, jurnalist, Deutsche Welle
Andrei Ujică, scriitor, regizor de film, Karlsruhe-Bucureşti
Smaranda Vultur, scriitor, profesor, Universitatea de Vest, Tinişoara
Radu Gabrea, regizor de film, Bucureşti
Victorie Cociaş, actriţă, Bucureşti
Deliana Vasiliu, conf. Dr. ASE, Bucureşti
Eugen Vasiliu, jurist, Comitetul Naţional UNESCO
Suzana Dobre, director Efor
Otilia Nutu, expert Efor
Tania Radu, critic literar
Dan C. Mihailescu, scriitor
Cristina Guseth, director Freedom House Romania
Cristian Muresan, consultant strategie industriala, Paris
Vlad Zografi, scriitor
Smaranda Enache, copresedinta Ligii Pro Europa
Brînduşa Armanca, jurnalistă, profesor universitar, Timişoara
Iaromira Popovici, redactor „Dilema veche”, Bucureşti
Cristian Vasile, cercetator ştiinţific, istoric, Bucureşti
Ioana Bot, profesor, Universitatea Babeş-Boliay, Cluj-Napoca
Cristian Florea, Profesor universitar, ESIEE PARIS, Universitatea Paris Est
Alexandra Ciocarlie, cercetator, Institutul de istorie si teorie literara, Academia Română
Amana Ferro, Expert în afaceri europene, Bruxelles
Horia Ştefan, publicist, Revista „Cultura”
Ioana Pârvulescu, scriitoare, profesor universitar
Daniel Cristea-Enache, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti
Aurora Liiceanu, psiholog, Bucureşti
Catalin Mamali, psiholog - Dubuque, IA.
Romulus Rusan, Scriitor
Ana Blandiana, Scriitor
Rodica Zafiu , Profesor, Universitatea din Bucuresti
Gabriel H. Decuble, Conferenţiar, Universitatea din Bucureşti
http://www.gandul.info/stiri/apelul-int ... s-13510023
Dragi prieteni care vă gândiţi să nu ieşiţi pe 16 noiembrie din casă pentru că n-aveţi cu cine vota,
Respectându-vă libertatea opţiunii, vă rugăm să ascultaţi o clipă „oful” nostru, al celor care au ieşit la vot şi vor ieşi şi-n turul al doilea:
Convingerea noastră este că episodul electoral prin care trecem acum este – după mineriadele din vara lui 1990 şi după cutremurarea societăţii din vara lui 2012 – al treilea moment de alertă maximă din istoria noastră post-decembristă. Numai un orb nu vede la ce mijloace recurge un grup de oameni cinici în preajma alegerilor, pentru a pune definitiv mâna pe putere şi a o utiliza doar în folosul lor. Nu contribuiţi, cu dezgustul vostru pentru politică şi politicieni – ajungând să credeţi că 'toţi sunt la fel' –, la un deznodământ politic care, pentru o perioadă nedeterminată de timp, se poate dovedi catastrofal pentru vieţile noastre.
Nu toţi candidaţii la prezidenţiale „sunt la fel”. Nu toţi, având pe mână bugetul ţării, l-au folosit pentru campania lor electorală. Nu toţi au făcut pomeni din banii noştri pentru a fi ei aleşi. Nu toţi şi-au mituit electoratul. Nu toţi l-au manipulat, exploatând ignoranţa politică a oamenilor amărâţi din ţara noastră. Nu toţi, având pe mână puterea şi instituţiile statului, le-au refuzat cetăţenilor români, acolo unde au socotit că pot s-o facă, dreptul de a vota. Nu toţi au folosit minciuna ca supremă metodă electorală. Nu toţi au recurs, în campanie, la cele mai mârşave lovituri, incompatibile cu jocul social al democraţiei. Nu toţi şi-au batjocorit contracandidatul pentru că nu are copii. Nu toţi au folosit Poşta Română pentru a-i înspăimânta şi a-i minţi cu tăierea pensiilor pe bătrânii ţării.
Nu credeţi că măcar pentru a da o replică acestor mizerii merită să veniţi pe 16 noiembrie la urne? Îi puteţi sancţiona, îi puteţi opri, prin votul vostru, pe cei care le-au făcut. De voi depinde să împiedicaţi căderea colectivă într-o prăpastie a istoriei. N-are cum să nu vă pese de noi toţi. Nu credeţi că merită să dăruiţi o oră din viaţa voastră pentru viitorul vieţilor noastre? Gândiţi-vă la nenorocirea care se va abate peste ţară, dacă vă veţi folosi libertatea de a alege ca libertate de a alege să nu alegi.
Nu vă amăgiţi că stând acasă nu veţi vota. Stând acasă, veţi vota un impostor periculos".
LISTĂ SEMNATARI:
Mihai Şora, filosof
Andrei Pleşu, scriitor
Gabriel Liiceanu, profesor
Radu Filipescu, fost deţinut politic
Horia-Roman Patapievici, filosof
Mircea Cartarescu, scriitor
Monica Macovei, europarlamentar
Andrei Oişteanu, cercetător Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română
Armand Goşu, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Politice
Magda Cârneci, preşedintele PEN Club Romania, redactor-şef revista ARTA
Vladimir Tismaneanu, profesor, Universitatea Maryland, SUA
Andrei Cornea, profesor Universitatea Bucureşti
Vlad Alexandrescu, istoric al ideilor, Universitatea din Bucureşti
Sorin Alexandrescu, profesor, Universitatea Bucureşti
Alexandru Lăzescu, publicist, redactor-şef Revista 22
Ioan Stanomir, profesor, Universitatea Bucureşti
Rodica Palade, jurnalist
Livius Ciocârlie, scriitor
Dan Perjovschi, artist vizual
Rodica Culcer, expert media
Cristian Preda, europarlamentar
Radu Bercea, orientalist, membru GDS
Alexandru Gussi, membru GDS
Sever Voinescu, avocat şi publicist
Eugen Ciurtin, Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română
Andreea Pora, redactor sef adjunct, Revista 22
Anca Oroveanu, profesor, Universitatea Naţională de Arte; dir. Ştiinţific, NEC
Adrian Cioflâncă, cercetător istoric
Horea Murgu, profesor la UNATC
Aurelian Crăiuţu, profesor, Indiana University, Bloomington, SUA
Victor Bârsan, cercetător, Fundaţia Horia Hulubei.
Raluca Alexandrescu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti
Czink Tiberiu, director administrativ GDS
Tereza-Brînduşa Palade, scriitor, conferenţiar, SNSPA, Bucureşti
Lidia Bodea, editor
Tudor Chirilă, actor, muzician, producător, Bucureşti
Adriana Babeţi, scriitor, profesor, Universitatea de Vest, Timişoara
Călin-Andrei Mihăilescu, scriitor, profesor, Western University, Canada
Grete Tartler Tăbăraşi, scriitor, profesor, Universitatea Bucureşti
Pavel Şuşară, critic şi istoric de artă, Bucureşti
Petre M. Iancu, jurnalist, Deutsche Welle
Andrei Ujică, scriitor, regizor de film, Karlsruhe-Bucureşti
Smaranda Vultur, scriitor, profesor, Universitatea de Vest, Tinişoara
Radu Gabrea, regizor de film, Bucureşti
Victorie Cociaş, actriţă, Bucureşti
Deliana Vasiliu, conf. Dr. ASE, Bucureşti
Eugen Vasiliu, jurist, Comitetul Naţional UNESCO
Suzana Dobre, director Efor
Otilia Nutu, expert Efor
Tania Radu, critic literar
Dan C. Mihailescu, scriitor
Cristina Guseth, director Freedom House Romania
Cristian Muresan, consultant strategie industriala, Paris
Vlad Zografi, scriitor
Smaranda Enache, copresedinta Ligii Pro Europa
Brînduşa Armanca, jurnalistă, profesor universitar, Timişoara
Iaromira Popovici, redactor „Dilema veche”, Bucureşti
Cristian Vasile, cercetator ştiinţific, istoric, Bucureşti
Ioana Bot, profesor, Universitatea Babeş-Boliay, Cluj-Napoca
Cristian Florea, Profesor universitar, ESIEE PARIS, Universitatea Paris Est
Alexandra Ciocarlie, cercetator, Institutul de istorie si teorie literara, Academia Română
Amana Ferro, Expert în afaceri europene, Bruxelles
Horia Ştefan, publicist, Revista „Cultura”
Ioana Pârvulescu, scriitoare, profesor universitar
Daniel Cristea-Enache, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti
Aurora Liiceanu, psiholog, Bucureşti
Catalin Mamali, psiholog - Dubuque, IA.
Romulus Rusan, Scriitor
Ana Blandiana, Scriitor
Rodica Zafiu , Profesor, Universitatea din Bucuresti
Gabriel H. Decuble, Conferenţiar, Universitatea din Bucureşti
Într-un fel e bine că am găsit doar acum acest apel pentru a ieşi la vot în 16 noiembrie. Căci pe mine nu m-ar fi convins. Mă aşteptam din partea domniilor lor, semnatari ai acestui apel, să ne spună de ce "da" (dacă-l votaţi pe Iohanis va fi mai bine în România pentru că va face şi va drege) nu de ce "nu" (nu toţi politicienii asta, nu toţi cealaltă).
Mă întreb de ce dumnealor n-au vrut să vadă această diferenţă?
Dar, din păcate, şi eu am ieşit mai degrabă să-i spun tot "nu" unuia dintre candidaţi, decât "da" celuilalt. De aceea, pentru mine, e cam trist mesajul primit prin acest apel.
Mă întreb de ce dumnealor n-au vrut să vadă această diferenţă?
Dar, din păcate, şi eu am ieşit mai degrabă să-i spun tot "nu" unuia dintre candidaţi, decât "da" celuilalt. De aceea, pentru mine, e cam trist mesajul primit prin acest apel.
Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.
(Anonim)
(Anonim)
In primul rand, ca sa lamuresc, mesajul pe care l-am trimis nu era unul politic, fiindca in plan politic nu pot spune ca sunt impresionat de vreunul dintre cei doi candidati, ci era legat de modul in care chiar si intelectuali celebrii vad comunitatea orbilor.
Ma asteptam ca in Ferentari sau la piata Obor sa spuna vulgul ca doar orbii nu vad si ca trebuie sa fi orb pentru..., dar nu ma prea asteptam la asta si din partea unora ca cei care au semnat acest mesaj.
Gandindu-ma insa mai bine, cel putin in Romania nu prea exista mari diferente intre experienta pe care o are vulgul in legatura cu comunitatea orbilor si experienta si contactul pe care o au marii intelectuali, iar modul in care suntem noi priviti de catre ceilalti depind in cea mai mare masura de aceasta experienta. Cultura este buna si ii ajuta pe unii sa afle ca au existat si orbi intelectuali celebrii si alti orbi valorosi din punctul de vedere al unui intelectual, doar ca acele cazuri pot fi considerate cel mult exceptii, asa ca pentru ei majoritatea nevazatorilor... tot niste orbi raman.
In ceea ce priveste politica, dupa o analiza pe care am citit-o intr-un articol in zilele astea, se pare ca Romania nu este impartita intre Transilvania + diaspora pentru Iohannis pe de o parte, si Moldova plus sudul tarii pentru Ponta, ci intre cei care sunt persoane active, care muncesc, care traiesc intr-o localitate prospera pentru Iohannis pe de o parte, si cei care sunt dependenti de un venit de la stat sau care locuiesc intr-o zona defavorizata din punct de vedere economic.
De aceea si in judete din Moldova ca Iasi sau Suceava ori Prahova si Constanta majoritatea au votat cu Iohannis. Cred ca singurul judet de care m-am mirat ca a votat cu Iohannis a fost Tulcea, care dupa cate stiu eu nu este totusi un judet prea bogat.
Analiza era facuta in functie de o serie de indicatori economici cum ar fi populatia ocupata, adica care are un loc de munca, numarul persoanelor care primesc un venit minim garantat, venitul mediu etc.
In concluzie cred ca votul a fost unul foarte justificat din partea tuturor. Este evident ca cei care locuiesc intr-o regiune bogata si care castiga bine prefera o politica de dreapta in care statul le cere impozite cat mai reduse si statul sa aiba cat mai putine atributii, statul trebuind doar sa ofere un cadru care sa ofere oportunitati de afaceri care apoi sa creeze si locuri de munca. Este de inteles si faptul ca cei care locuiesc intr-o regiune saraca, unde exista mici sanse sa se dezvolte cine stie ce afaceri, sau cei care au putine abilitati pe care si le-ar putea folosi pentru a obtine un loc de munca bine platit sau pentru a face afaceri profitabile si care depind strict de ajutorul din partea statului vor ca statul sa aiba un rol cat mai important si sa ia impozite cat mai mari, fiindca acele impozite vor fi sursele lor de venit.
Nu stiu daca poate spune cineva ca unii sau altii din aceste doua extreme nu au dreptate sau ca nu este normal sa gandeasca asa cum gandesc.
Cred ca romanii au votat de fapt pentru sau impotriva unui anumit tip de politica, nu pentru sau impotriva unuia dintre cei doi candidati.
Se stie foarte bine ca oricat de corupti ar fi politicienii, romanii ii iubesc daca acei politicieni fac presiuni si isi ajuta comunitatea locala care i-a votat, deci romanii nu prea sunt cautatori ai adevarului si dreptatii, ci vorba proverbului, se fac frate cu dracul pana trec puntea.
Eu mi-am pus intrebarea referitoare la care partid/politica ar fi de preferat din punctul de vedere al intereselor pe care le au nevazatorii, si asta nu doar cu ocazia acestor alegeri, ci si in trecut.
Teoretic, fiind o categorie defavorizata, orbii ar fi normal sa voteze cu stanga, cu socialistii, ba orbii ceva mai batrani ar putea spune ca din anumite puncte de vedere era mai bine chiar pe vremea comunismului cand meseria de masor era una protejata pentru orbi.
Insa inca o data imi dau seama ca si grupul orbilor, despre care stim ca nu este o comunitate in sine, poate avea interese foarte diferite in functie de celelalte elemente care de fapt conteaza, cum ar fi veniturile pe care le au, posibilitatile de a gasi de lucru etc.
Ma gandesc de exemplu ca pe vremea cand PSD era la putre, plateam un impozit pe salariu de 18%, asta desi teoretic PSD este un partid de stanga, iar dupa ce a venit Basescu la putere impozitul a fost redus la 16% iar eu nu am mai platit deloc impozit fiindca handicapatii au fost scutiti de impozit.
Deci din acest punct de vedere se poate spune ca un partid de dreapta a avut o politica mai de stanga decat un partid de stanga.
Totusi, in ultimii ani, regimul lui Basescu a modificat legea incat alocatiile de nevazator nu mai tin cont de salariul minim, asa ca practic nu au mai fost crescute de ani de zile, majoritatea orbilor avand venituri reale tot mai reduse an dupa an.
In aceasta situatie, probabil ca majoritatea orbilor nu este deloc impresionata de scutirea de impozit pe salariu in conditiile in care probabil peste 80% dintre orbi nici nu isi cauta de lucru fiind prea batrani, unii deja pensionari, iar cei care isi cauta de lucru au practic sanse destul de mici de a isi gasi.
Probabil ca nici chiar modificarea drastica a legii astfel incat sa garanteze cu adevarat egalitatea de sanse in gasirea unui loc de munca nu i-ar impresiona in mod deosebit pe foarte multi orbi, fiindca probabil mai mult de jumatate dintre ei locuiesc in mediul rural sau in orase foarte mici unde exista sanse extrem de mici de a gasi ceva de lucru, singurul venit fiind banii primiti de la stat.
Ma asteptam ca in Ferentari sau la piata Obor sa spuna vulgul ca doar orbii nu vad si ca trebuie sa fi orb pentru..., dar nu ma prea asteptam la asta si din partea unora ca cei care au semnat acest mesaj.
Gandindu-ma insa mai bine, cel putin in Romania nu prea exista mari diferente intre experienta pe care o are vulgul in legatura cu comunitatea orbilor si experienta si contactul pe care o au marii intelectuali, iar modul in care suntem noi priviti de catre ceilalti depind in cea mai mare masura de aceasta experienta. Cultura este buna si ii ajuta pe unii sa afle ca au existat si orbi intelectuali celebrii si alti orbi valorosi din punctul de vedere al unui intelectual, doar ca acele cazuri pot fi considerate cel mult exceptii, asa ca pentru ei majoritatea nevazatorilor... tot niste orbi raman.
In ceea ce priveste politica, dupa o analiza pe care am citit-o intr-un articol in zilele astea, se pare ca Romania nu este impartita intre Transilvania + diaspora pentru Iohannis pe de o parte, si Moldova plus sudul tarii pentru Ponta, ci intre cei care sunt persoane active, care muncesc, care traiesc intr-o localitate prospera pentru Iohannis pe de o parte, si cei care sunt dependenti de un venit de la stat sau care locuiesc intr-o zona defavorizata din punct de vedere economic.
De aceea si in judete din Moldova ca Iasi sau Suceava ori Prahova si Constanta majoritatea au votat cu Iohannis. Cred ca singurul judet de care m-am mirat ca a votat cu Iohannis a fost Tulcea, care dupa cate stiu eu nu este totusi un judet prea bogat.
Analiza era facuta in functie de o serie de indicatori economici cum ar fi populatia ocupata, adica care are un loc de munca, numarul persoanelor care primesc un venit minim garantat, venitul mediu etc.
In concluzie cred ca votul a fost unul foarte justificat din partea tuturor. Este evident ca cei care locuiesc intr-o regiune bogata si care castiga bine prefera o politica de dreapta in care statul le cere impozite cat mai reduse si statul sa aiba cat mai putine atributii, statul trebuind doar sa ofere un cadru care sa ofere oportunitati de afaceri care apoi sa creeze si locuri de munca. Este de inteles si faptul ca cei care locuiesc intr-o regiune saraca, unde exista mici sanse sa se dezvolte cine stie ce afaceri, sau cei care au putine abilitati pe care si le-ar putea folosi pentru a obtine un loc de munca bine platit sau pentru a face afaceri profitabile si care depind strict de ajutorul din partea statului vor ca statul sa aiba un rol cat mai important si sa ia impozite cat mai mari, fiindca acele impozite vor fi sursele lor de venit.
Nu stiu daca poate spune cineva ca unii sau altii din aceste doua extreme nu au dreptate sau ca nu este normal sa gandeasca asa cum gandesc.
Cred ca romanii au votat de fapt pentru sau impotriva unui anumit tip de politica, nu pentru sau impotriva unuia dintre cei doi candidati.
Se stie foarte bine ca oricat de corupti ar fi politicienii, romanii ii iubesc daca acei politicieni fac presiuni si isi ajuta comunitatea locala care i-a votat, deci romanii nu prea sunt cautatori ai adevarului si dreptatii, ci vorba proverbului, se fac frate cu dracul pana trec puntea.
Eu mi-am pus intrebarea referitoare la care partid/politica ar fi de preferat din punctul de vedere al intereselor pe care le au nevazatorii, si asta nu doar cu ocazia acestor alegeri, ci si in trecut.
Teoretic, fiind o categorie defavorizata, orbii ar fi normal sa voteze cu stanga, cu socialistii, ba orbii ceva mai batrani ar putea spune ca din anumite puncte de vedere era mai bine chiar pe vremea comunismului cand meseria de masor era una protejata pentru orbi.
Insa inca o data imi dau seama ca si grupul orbilor, despre care stim ca nu este o comunitate in sine, poate avea interese foarte diferite in functie de celelalte elemente care de fapt conteaza, cum ar fi veniturile pe care le au, posibilitatile de a gasi de lucru etc.
Ma gandesc de exemplu ca pe vremea cand PSD era la putre, plateam un impozit pe salariu de 18%, asta desi teoretic PSD este un partid de stanga, iar dupa ce a venit Basescu la putere impozitul a fost redus la 16% iar eu nu am mai platit deloc impozit fiindca handicapatii au fost scutiti de impozit.
Deci din acest punct de vedere se poate spune ca un partid de dreapta a avut o politica mai de stanga decat un partid de stanga.
Totusi, in ultimii ani, regimul lui Basescu a modificat legea incat alocatiile de nevazator nu mai tin cont de salariul minim, asa ca practic nu au mai fost crescute de ani de zile, majoritatea orbilor avand venituri reale tot mai reduse an dupa an.
In aceasta situatie, probabil ca majoritatea orbilor nu este deloc impresionata de scutirea de impozit pe salariu in conditiile in care probabil peste 80% dintre orbi nici nu isi cauta de lucru fiind prea batrani, unii deja pensionari, iar cei care isi cauta de lucru au practic sanse destul de mici de a isi gasi.
Probabil ca nici chiar modificarea drastica a legii astfel incat sa garanteze cu adevarat egalitatea de sanse in gasirea unui loc de munca nu i-ar impresiona in mod deosebit pe foarte multi orbi, fiindca probabil mai mult de jumatate dintre ei locuiesc in mediul rural sau in orase foarte mici unde exista sanse extrem de mici de a gasi ceva de lucru, singurul venit fiind banii primiti de la stat.
Da, IonPop, mi-am dat seama că acea nefericită expresie "numai un orb nu vede", a se citi "doar dacă eşti prost nu-nţelegi", ţi-a atras atenţia. Dacă te simţi lezat, plânge-te la CNCD să vezi ce notorietate o să ai În mod cert intelectualii care au semnat acel apel ar fi putut găsi şi ei o exprimare mai fericită, chiar dacă se adresau vulgului.
Cât priveşte părerea lor reală despre orbi... Nu ştiu ce să zic. Aici mai e şi responsabilitatea orbilor. Dacă ar încerca mai mulţi să facă câte ceva util în localitatea lor (mai mult decât eventualul mers la serviciu, aşteptatul pensiei şi mersul până la ANR) cred că altfel ar sta lucrurile.
Cât priveşte părerea lor reală despre orbi... Nu ştiu ce să zic. Aici mai e şi responsabilitatea orbilor. Dacă ar încerca mai mulţi să facă câte ceva util în localitatea lor (mai mult decât eventualul mers la serviciu, aşteptatul pensiei şi mersul până la ANR) cred că altfel ar sta lucrurile.
Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.
(Anonim)
(Anonim)
Pai da, treaba cu "orbul" ca simbol al tuturor nenorocirilor posibile este o traditie si nu doar romaneasca, ci mondiala, o adevarata cultura de masa.
Sunt convins ca atunci cand au scris acel text, nimeni nu s-a gandit nici macar o secunda la un orb, la o persoana lipsita de vedere, ci au scris-o din obisnuinta, stiind ca toata lumea este de acord ca nimic nu este mai rau decat sa fi orb chiar daca unii poate ca nici macar nu au intalnit in viata lor vreunul.
Unii orbi mai fac si altceva. Mai un paharel de tuica, mai o masa festiva cu vre-o ocazie... numai lucruri utile.
De facut altceva cred ca multi orbi ar face, doar ca putini pot sa faca ceva util, iar daca societatea nu ii ajuta ba chiar ii respinge, nu ma mir ca nu reusesc.
Situatia ideala pentru noi, adica pe de o parte de a fi sprijiniti de societate si in niciun caz discriminati, iar pe de alta parte de a beneficia de sanse egale, ceea ce inseamna o puternica discriminare pozitiva, este ceva cam inacceptabil pentru restul societatii care practic ar trebui sa ne ajute pe noi ca sa avem o viata mai buna decat a lor.
Sunt convins ca atunci cand au scris acel text, nimeni nu s-a gandit nici macar o secunda la un orb, la o persoana lipsita de vedere, ci au scris-o din obisnuinta, stiind ca toata lumea este de acord ca nimic nu este mai rau decat sa fi orb chiar daca unii poate ca nici macar nu au intalnit in viata lor vreunul.
Unii orbi mai fac si altceva. Mai un paharel de tuica, mai o masa festiva cu vre-o ocazie... numai lucruri utile.
De facut altceva cred ca multi orbi ar face, doar ca putini pot sa faca ceva util, iar daca societatea nu ii ajuta ba chiar ii respinge, nu ma mir ca nu reusesc.
Situatia ideala pentru noi, adica pe de o parte de a fi sprijiniti de societate si in niciun caz discriminati, iar pe de alta parte de a beneficia de sanse egale, ceea ce inseamna o puternica discriminare pozitiva, este ceva cam inacceptabil pentru restul societatii care practic ar trebui sa ne ajute pe noi ca sa avem o viata mai buna decat a lor.
-
- Locotenent - colonel
- Mesaje: 1063
- Membru din: 15 Mar 2008, 15:50
- Localitate: Cluj-Napoca
Apropo de cumvede lumea nevazatorii in general, sunt o gramada de carti privind istoria marginalilor din care fac parte si nevazatorii. In evul mediul o atentie deosebita o aveau de exemplu nebunii. Si alte categorii sociale sau bucurat intre ghilimele de acest statut. Desi erau priviti cu mila de semeni si nevazatori si nebuni si alti, comunitatile locale ai protejau pe acestia. Erau destul de rau vazute si chiar pedepsite faptele impotriva acestor marginali. Cu toate astea ei ramaneau marginali, adica cei care nu prea aveau nici un drept. Am scris lucrurile astea pentru a arata ca mentalitatile se schimba cel mai greu. De aia nici nu cred ca poporul roman va deveni peste noapte occidental. Sutele de ani de bizantinism si de turcism nu trec peste noapte. Sta dovada inca un popor din zona care nu prea s-a occidentalizat desi a inceput ceva mai de vreme, ma refer aici la greci.
Gruia
Asa este. Si in prezent situatia la noi poate fi foarte bine comparata cu cea din Evul Mediu, fiindca putem vedea ca oamenii tin cont de tot felul de elemente de forma, nu de fond, cum ar fi faptul ca cineva are o diploma, nu ca stie si poate efectiv sa faca ceva, ca unul pretinde ca are cutare opinii religioase, nu daca este intr-adevar un om onest, ca este de o etnie straina, nu ca face parte din aceeasi natiune, si la fel si ca unul este orb si asta spune totul, fara sa conteze ca acel orb poate sa nici nu vada deloc, nici sa nu aiba studii superioare dar totusi sa stie sa lucreze de exemplu pe computer mai bine decat un vazator, sa aiba o cultura mai buna, sa fie mai onest etc.
-
- Locotenent - colonel
- Mesaje: 1063
- Membru din: 15 Mar 2008, 15:50
- Localitate: Cluj-Napoca
Nu stiu fiindca nu prea am stat prin alte tari din vest, dar din ce mi-au spus unii care au stat pe acolo, nu este chiar atat de rau ca la noi.
Evident, si la ei in orasele mai mari oamenii sunt mai deschisi iar in cele mici putin mai conservatori, iar la tara si mai si, deci cam ca la noi din punctul asta de vedere.
Dar parca si pe acest forum au spus unii care au fost prin alte tari ca atitudinea fata de handicapati este destul de diferita.
Eu nu cred ca este o schimbare de atitudine doar de suprafata, fiindca deseori am putut vedea chiar la noi in Romania oameni care ezitau sa stea de vorba cu mine de parca as fi fost un pericol, de parca orbirea ar fi fost contagioasa sau de parca as fi avut si probleme psihice si as fi putut sa sar oricand la bataie. Iar aceasta respingere era cauzata doar de faptul ca ei nu avusesera niciodata contact cu orbi pana atunci. Dupa ce ne-am cunoscut si-au schimbat in totalitate atitudinea.
La noi in Romania, unii ar spune ca si datorita orbilor, ceea ce poate ca nu este in totalitate lipsit de adevar, dar eu cred ca in special din cauza faptului ca orbii sunt atat de mult discriminati incat cei mai multi nu au un job sau acces la prea multe activitati care sa ii scoata din casa si sa incerce sa ii integreze in societate, cea mai mare parte a vazatorilor nu stiu absolut nimic despre orbi, si este de asteptat ca ei sa se uite la noi ca la niste stafii, ca la niste ciudatenii.
Din punct de vedere psihologic exista o legatura intre comportamentul social, adica acel comportament nenatural, restrictionat de tot felul de norme sociale de conduita, de tot felul de norme morale nescrise sau chiar de legi scrise pe de o parte, si atitudinea reala, adica forul interior pe de alta parte. Pana la urma pentru noi este mai importanta atitudinea exterioara, pentru ca aceea are cel putin in prima faza legatura cu noi. Daca o institutie a statului te accepta la un interviu de angajare ba chiar are si proceduri clare despre cum pot orbii sa participe la un concurs pentru un post, sau daca un potential angajator nu se mira ca un orb vrea sa munceasca in firma lui, ci il accepta chiar daca el nu a avut niciodata legatura cu orbii ci doar fiindca asa ii impun normele de buna cuviinta sau legile in vigoare, exista apoi sanse sa chiar vada ca exista multi orbi cu care poate lucra foarte bine si ca in afara de faptul ca nu vad orbii nu au diferente majore fata de ceilalti, iar apoi se poate sa chiar aiba incredere si in orbi.
Din pacate comunismul a contribuit si el la construirea acestei mentalitati in randul vazatorilor, si nu doar referitor la orbi, ci la toti cei care nu sunt ca majoritatea, fiindca asta era tinta comunismului, sa ii omogenizeze pe toti fiindca asa erau mai usor de supus.
In Romania teoretic nu existau handicapati, nu existau bolnavi de SIDA, nu existau someri, orbii primeau beneficii care sa le inchida gura si sa ii faca sa stea linistiti in banca lor, nu sa iasa in public si sa arate lumii ca exista si oameni diferiti de majoritate. Chiar si cand a aparut prima data George Nicolescu la TV, a iesit apoi un scandal ca i s-a permis unui orb sa iasa in public.
Sa nu uitam totusi ca Marea Britanie a avut cu cativa ani in urma un ministru de interne orb, am mai citit si despre unele orase cu primari orbi dar nu mai tin minte in care tari. Acestea sunt cazuri putine care probabil pot intra in categoria exceptiilor, desi ma rog, nici numarul orbilor nu este prea mare, insa la noi in Romania nu prea imi imaginez cum ar putea avea sustinere un politician orb.
Eu cred ca nu se poate spune in niciun caz ca si romanii si cei din alte tari mai civilizate au fix aceeasi mentalitate, si asta nu doar referitor la relatia cu orbii. Cred insa ca ai dreptate cand spui ca mentalitatile sunt cel mai dificil de schimbat. Asta se intampla la nivelul populatiei in ansamblu. Eu spun chiar ca mentalitatea nu se schimba niciodata la o anumita persoana. Daca o persoana are anumite credinte puternic inradacinate, nu si le schimba fundamental doar fiindca la un moment dat a mai obtinut anumite informatii pe care inainte nu le avea. Mentalitatea se schimba odata cu schimbarea generatiilor, adica mor cei cu anumite mentalitati, se nasc altii care au o alta experienta de viata care ii face sa aiba o mentalitate putin diferita si tot asa.
De aceea chiar si unii intelectuali ca cei citati mai sus nu au o mentalitate cu mult diferita de a majoritatii in anumite domenii marginale cu care viata lor probabil ca nu are nicio legatura.
Evident, si la ei in orasele mai mari oamenii sunt mai deschisi iar in cele mici putin mai conservatori, iar la tara si mai si, deci cam ca la noi din punctul asta de vedere.
Dar parca si pe acest forum au spus unii care au fost prin alte tari ca atitudinea fata de handicapati este destul de diferita.
Eu nu cred ca este o schimbare de atitudine doar de suprafata, fiindca deseori am putut vedea chiar la noi in Romania oameni care ezitau sa stea de vorba cu mine de parca as fi fost un pericol, de parca orbirea ar fi fost contagioasa sau de parca as fi avut si probleme psihice si as fi putut sa sar oricand la bataie. Iar aceasta respingere era cauzata doar de faptul ca ei nu avusesera niciodata contact cu orbi pana atunci. Dupa ce ne-am cunoscut si-au schimbat in totalitate atitudinea.
La noi in Romania, unii ar spune ca si datorita orbilor, ceea ce poate ca nu este in totalitate lipsit de adevar, dar eu cred ca in special din cauza faptului ca orbii sunt atat de mult discriminati incat cei mai multi nu au un job sau acces la prea multe activitati care sa ii scoata din casa si sa incerce sa ii integreze in societate, cea mai mare parte a vazatorilor nu stiu absolut nimic despre orbi, si este de asteptat ca ei sa se uite la noi ca la niste stafii, ca la niste ciudatenii.
Din punct de vedere psihologic exista o legatura intre comportamentul social, adica acel comportament nenatural, restrictionat de tot felul de norme sociale de conduita, de tot felul de norme morale nescrise sau chiar de legi scrise pe de o parte, si atitudinea reala, adica forul interior pe de alta parte. Pana la urma pentru noi este mai importanta atitudinea exterioara, pentru ca aceea are cel putin in prima faza legatura cu noi. Daca o institutie a statului te accepta la un interviu de angajare ba chiar are si proceduri clare despre cum pot orbii sa participe la un concurs pentru un post, sau daca un potential angajator nu se mira ca un orb vrea sa munceasca in firma lui, ci il accepta chiar daca el nu a avut niciodata legatura cu orbii ci doar fiindca asa ii impun normele de buna cuviinta sau legile in vigoare, exista apoi sanse sa chiar vada ca exista multi orbi cu care poate lucra foarte bine si ca in afara de faptul ca nu vad orbii nu au diferente majore fata de ceilalti, iar apoi se poate sa chiar aiba incredere si in orbi.
Din pacate comunismul a contribuit si el la construirea acestei mentalitati in randul vazatorilor, si nu doar referitor la orbi, ci la toti cei care nu sunt ca majoritatea, fiindca asta era tinta comunismului, sa ii omogenizeze pe toti fiindca asa erau mai usor de supus.
In Romania teoretic nu existau handicapati, nu existau bolnavi de SIDA, nu existau someri, orbii primeau beneficii care sa le inchida gura si sa ii faca sa stea linistiti in banca lor, nu sa iasa in public si sa arate lumii ca exista si oameni diferiti de majoritate. Chiar si cand a aparut prima data George Nicolescu la TV, a iesit apoi un scandal ca i s-a permis unui orb sa iasa in public.
Sa nu uitam totusi ca Marea Britanie a avut cu cativa ani in urma un ministru de interne orb, am mai citit si despre unele orase cu primari orbi dar nu mai tin minte in care tari. Acestea sunt cazuri putine care probabil pot intra in categoria exceptiilor, desi ma rog, nici numarul orbilor nu este prea mare, insa la noi in Romania nu prea imi imaginez cum ar putea avea sustinere un politician orb.
Eu cred ca nu se poate spune in niciun caz ca si romanii si cei din alte tari mai civilizate au fix aceeasi mentalitate, si asta nu doar referitor la relatia cu orbii. Cred insa ca ai dreptate cand spui ca mentalitatile sunt cel mai dificil de schimbat. Asta se intampla la nivelul populatiei in ansamblu. Eu spun chiar ca mentalitatea nu se schimba niciodata la o anumita persoana. Daca o persoana are anumite credinte puternic inradacinate, nu si le schimba fundamental doar fiindca la un moment dat a mai obtinut anumite informatii pe care inainte nu le avea. Mentalitatea se schimba odata cu schimbarea generatiilor, adica mor cei cu anumite mentalitati, se nasc altii care au o alta experienta de viata care ii face sa aiba o mentalitate putin diferita si tot asa.
De aceea chiar si unii intelectuali ca cei citati mai sus nu au o mentalitate cu mult diferita de a majoritatii in anumite domenii marginale cu care viata lor probabil ca nu are nicio legatura.
-
- Locotenent - colonel
- Mesaje: 1063
- Membru din: 15 Mar 2008, 15:50
- Localitate: Cluj-Napoca
Da, asa este, insa cred ca in aceasta privinta nu este chiar atat de importanta diferenta intre oameni, adica ca unul e orb, cat mai ales ce anume inseamna acea diferenta, si anume ca daca unul e orb nu ar fi o problema in sine, dar inseamna ca acea persoana nu poate face la fel de multe ca una care vede, sigur nici nu poate obtine venituri ca una care vede, deci probabil ca nu va putea oferi o situatie economica sotiei la fel cum poate face una care vede etc. Stim bine ca parintii in general sunt interesati de aspectele pragmatice, nu de probleme sentimentaliste.
Dar aceeasi parere ar avea-o parintii si daca fiica ar dori sa se marite cu un sapator de santuri in locul unuia cu o situatie sociala si economica mai apropiata de a ei. Daca in schimb orbul are un venit foarte bun si ma rog, daca acest lucru este si cunoscut de public, atunci sa vezi cum se schimba situatia. La Ray Charles trageau femeile ca mustele, dar bineinteles, au inceput in mod ciudat sa traga in special dupa ce a devenit mai celebru si mai bogat.
Si in aceasta privinta este important modul in care orbii sunt acceptati de societate in general, fiindca pe langa situatia economica este de asemenea foarte importanta si stima de sine, mandria ca ai un sot sau o sotie de calitate, adica destepti, frumosi, celebrii etc, dar daca oricat ai fi de celebru si bogat sau de inteligent publicul larg se uita tot cu prefacuta mila fiindca te considera tot un orb, atunci nici socrii potentiali la randul lor nu au o stima mai mare, tocmai fiindca stiu ca nu se mai pot lauda la toata lumea ca li s-a maritat fiica.
Daca societatea insa nu ar fi atat de inapoiata si ar avea un alt cod de conduita, pe de o parte sa considere ca viata intima a fiecaruia este treaba fiecaruia iar familia nu are ce comenta in ceea ce priveste optiunile copiilor, cum se intampla de exemplu in tarile nordice, asta pe de o parte, si daca publicul ar considera de asemenea ca fiind penibil sa te minunezi despre o problema de sanatate a cuiva daca acea persoana nu aduce ea vorba despre ea, atunci aceste diferente intre oameni nu ar mai fi atat de importante.
La noi romanii nu doar ca tin cont de astfel de diferente, dar nici nu considera ca este penibil si ca tine de o lipsa de buna crestere sa discuti despre ce rasa are o anumita persoana, ce religie etc. Noi ne asemanam mai degraba cu indienii decat cu nemtii sau nordicii.
Si eu cum traiesc in aceeasi societate inapoiata, nici eu personal nu sunt departe de acest mod de gandire. De multe ori mi s-a intamplat sa am curiozitati de genul... oare tipul cutare de pe cutare lista de discutii o fi negru? Ca parca dupa nume asa pare, sau doua prietene programatoare despre care mi s-a spus ca au un aspect mai ciudat si care intotdeauna participa impreuna la diverse seminarii si conferinte or fi lesbiene oare? Dar macar nu am intrebat pe nimeni. Am facut insa o mare tampenie spunandu-i unui fost coleg de serviciu cu care eram la mare ca cei doi prieteni sot si sotie cu care a venit sunt cu siguranta tigani, si a fost o tampenie fiindca desi eram vazator, am fost suficient de orb sa nu imi dau seama ca de fapt si colegul meu era tot tigan chiar daca era intotdeauna foarte elegant imbracat si era un coleg ca oricare altul, insa de asta mi-am dat seama abia mai tarziu.
Daca societatea este mai civilizata si lucrurile intime raman intime, chestiunile personale raman la optiunea fiecarei persoane, fara sa isi bage nasul familia sau altcineva, daca este considerat de prost gust sa te lauzi in gura mare si sa iti etalezi averea, atunci exista si mai putine motive de mandrie sau jena nejustificate.
Dupa cum discutam cu o prietena din Norvegia care a locuit prin mai multe tari din lume, acest mod de gandire romanesc nu se manifesta doar in Romania, ci si in alte tari slab dezvoltate economic. Imi spunea de exemplu ca in Norvegia exista un numar foarte mare de cupluri bine inchegate, care au chiar si copii si locuiesc impreuna de multi ani, dar care nu sunt casatorite. Asta fiindca aceasta casatorie nu le aduce de fapt beneficii in plus, ci este doar o corvoada administrativa suplimentara.
Pe de o parte legile lor ii protejeaza oricum pe parteneri chiar daca nu au copii si daca nu au fost casatoriti, iar pe de alta parte femeile nu sunt ahtiate dupa maritis ca o forma de protectie financiara tocmai datorita situatiei materiale mult mai stabile a tuturor de acolo in comparatie cu cea din Romania.
Deci cu alte cuvinte noi romanii nu suntem asa cum suntem fiindca am fi mai prosti sau mai tampiti decat altii, ci fiindca trebuie sa ne adaptam la societatea care exista in prezent, societate care este mult mai saraca, mai inapoiata din punct de vedere tehnologic, in care exista mult mai multi hoti pe care nu putem sa ii depistam dupa nimic, si atunci incepem si noi sa ii clasificam si sa ii etichetam pe ceilalti, ba ca ala e tigan, deci trebuie sa fim cu ochii pe el fiindca ar putea fi o problema, ba ca alalalt are o alta diferenta fata de majoritate. Daca unul e absolut la fel ca majoritatea avem o problema in a clasifica si a gasi rapid care sunt cei rai, asa ca bagam de vina ba ca ala e ardelean, ba ca e mitic, ba ca e oltean etc.
Daca ar fi o societate in care nu ar trebui sa fim non stop cu ochii-n patru si sa ne tot ferim de unii care ne-ar putea crea probleme, atunci nu ar mai fi nevoie nici sa ii etichetam pe oameni si sa incercam sa descoperim care sunt cei diferiti de majoritate. Atunci probabil ca si etichetarea orbilor nu ar mai fi atat de evidenta.
Doar ca asa ceva nu o sa se intample prea curand fiindca Romania nu va deveni in timpul vietii noastre o mare putere economica.
Sunt convins insa ca am avea cu totul alte opinii daca noi toti cele 20 de milioane de romani am locui vreo 20 ani din viata prin 7 - 8 tari din lume care au o cultura foarte diferita de a noastra.
Dar aceeasi parere ar avea-o parintii si daca fiica ar dori sa se marite cu un sapator de santuri in locul unuia cu o situatie sociala si economica mai apropiata de a ei. Daca in schimb orbul are un venit foarte bun si ma rog, daca acest lucru este si cunoscut de public, atunci sa vezi cum se schimba situatia. La Ray Charles trageau femeile ca mustele, dar bineinteles, au inceput in mod ciudat sa traga in special dupa ce a devenit mai celebru si mai bogat.
Si in aceasta privinta este important modul in care orbii sunt acceptati de societate in general, fiindca pe langa situatia economica este de asemenea foarte importanta si stima de sine, mandria ca ai un sot sau o sotie de calitate, adica destepti, frumosi, celebrii etc, dar daca oricat ai fi de celebru si bogat sau de inteligent publicul larg se uita tot cu prefacuta mila fiindca te considera tot un orb, atunci nici socrii potentiali la randul lor nu au o stima mai mare, tocmai fiindca stiu ca nu se mai pot lauda la toata lumea ca li s-a maritat fiica.
Daca societatea insa nu ar fi atat de inapoiata si ar avea un alt cod de conduita, pe de o parte sa considere ca viata intima a fiecaruia este treaba fiecaruia iar familia nu are ce comenta in ceea ce priveste optiunile copiilor, cum se intampla de exemplu in tarile nordice, asta pe de o parte, si daca publicul ar considera de asemenea ca fiind penibil sa te minunezi despre o problema de sanatate a cuiva daca acea persoana nu aduce ea vorba despre ea, atunci aceste diferente intre oameni nu ar mai fi atat de importante.
La noi romanii nu doar ca tin cont de astfel de diferente, dar nici nu considera ca este penibil si ca tine de o lipsa de buna crestere sa discuti despre ce rasa are o anumita persoana, ce religie etc. Noi ne asemanam mai degraba cu indienii decat cu nemtii sau nordicii.
Si eu cum traiesc in aceeasi societate inapoiata, nici eu personal nu sunt departe de acest mod de gandire. De multe ori mi s-a intamplat sa am curiozitati de genul... oare tipul cutare de pe cutare lista de discutii o fi negru? Ca parca dupa nume asa pare, sau doua prietene programatoare despre care mi s-a spus ca au un aspect mai ciudat si care intotdeauna participa impreuna la diverse seminarii si conferinte or fi lesbiene oare? Dar macar nu am intrebat pe nimeni. Am facut insa o mare tampenie spunandu-i unui fost coleg de serviciu cu care eram la mare ca cei doi prieteni sot si sotie cu care a venit sunt cu siguranta tigani, si a fost o tampenie fiindca desi eram vazator, am fost suficient de orb sa nu imi dau seama ca de fapt si colegul meu era tot tigan chiar daca era intotdeauna foarte elegant imbracat si era un coleg ca oricare altul, insa de asta mi-am dat seama abia mai tarziu.
Daca societatea este mai civilizata si lucrurile intime raman intime, chestiunile personale raman la optiunea fiecarei persoane, fara sa isi bage nasul familia sau altcineva, daca este considerat de prost gust sa te lauzi in gura mare si sa iti etalezi averea, atunci exista si mai putine motive de mandrie sau jena nejustificate.
Dupa cum discutam cu o prietena din Norvegia care a locuit prin mai multe tari din lume, acest mod de gandire romanesc nu se manifesta doar in Romania, ci si in alte tari slab dezvoltate economic. Imi spunea de exemplu ca in Norvegia exista un numar foarte mare de cupluri bine inchegate, care au chiar si copii si locuiesc impreuna de multi ani, dar care nu sunt casatorite. Asta fiindca aceasta casatorie nu le aduce de fapt beneficii in plus, ci este doar o corvoada administrativa suplimentara.
Pe de o parte legile lor ii protejeaza oricum pe parteneri chiar daca nu au copii si daca nu au fost casatoriti, iar pe de alta parte femeile nu sunt ahtiate dupa maritis ca o forma de protectie financiara tocmai datorita situatiei materiale mult mai stabile a tuturor de acolo in comparatie cu cea din Romania.
Deci cu alte cuvinte noi romanii nu suntem asa cum suntem fiindca am fi mai prosti sau mai tampiti decat altii, ci fiindca trebuie sa ne adaptam la societatea care exista in prezent, societate care este mult mai saraca, mai inapoiata din punct de vedere tehnologic, in care exista mult mai multi hoti pe care nu putem sa ii depistam dupa nimic, si atunci incepem si noi sa ii clasificam si sa ii etichetam pe ceilalti, ba ca ala e tigan, deci trebuie sa fim cu ochii pe el fiindca ar putea fi o problema, ba ca alalalt are o alta diferenta fata de majoritate. Daca unul e absolut la fel ca majoritatea avem o problema in a clasifica si a gasi rapid care sunt cei rai, asa ca bagam de vina ba ca ala e ardelean, ba ca e mitic, ba ca e oltean etc.
Daca ar fi o societate in care nu ar trebui sa fim non stop cu ochii-n patru si sa ne tot ferim de unii care ne-ar putea crea probleme, atunci nu ar mai fi nevoie nici sa ii etichetam pe oameni si sa incercam sa descoperim care sunt cei diferiti de majoritate. Atunci probabil ca si etichetarea orbilor nu ar mai fi atat de evidenta.
Doar ca asa ceva nu o sa se intample prea curand fiindca Romania nu va deveni in timpul vietii noastre o mare putere economica.
Sunt convins insa ca am avea cu totul alte opinii daca noi toti cele 20 de milioane de romani am locui vreo 20 ani din viata prin 7 - 8 tari din lume care au o cultura foarte diferita de a noastra.