Proiect pentru facilitarea accesului la cumpărături

[Manu]

Nu cred ca s-a pus problema plimbarii nevazatorului printre rafturi pentru a cumpara produse scrise in braille.
Eu personal as prefera sa am acasa tuburile cu solutii de curatare scrise in braille. Asa nu mai uit care ce este, exact ca la medicamente.
Nu prea iau medicamente, dar am cateva cutii. Zilele trecute am vrut sa iau o pastila, iar daca nu erau cutiile in braille, nu stiu cum as fi facut.
La magazin e clar ca trebuie cu insotitor, iar alta metoda, fie ea cu scris braille, fie ea cu coduri de bare nu merge. Ca orb nu ai cum sa mergi cu caruciorul si sa tot te uiti cu telefonul pe acolo sa vezi ce o fi.
Faptul de a fi scris un produs in braille este o alternativa tactila la cea vizuala in momentul utilizarii, aranjarii acasa a produselor. Pentru cine a ramas nevazator tardiv si nu stie braille-ul nu stiu care ar mai fi solutia, probabil etichete sonore. In ceea ce priveste etichetele sonore doar alfabetul morse ar putea fi utilizat, in rest nu e sigur ca s-ar intelege o voce anume, foarte multi dintre nevazatorii tardivi nu pot intelege prea usor voci sintetice. Alfabetul morse ar fi si mai ieftin de implementat pe un produs, trebuie ceva care sa beepuie doar, asa cum faceau brelocurile alea de chei care sunau pentru a-si semnala locatia.

Decat nimic, faptul ca acolo sunt produse in braille e destul de mult.
Am observat ca la noi foarte mult elucruri nu se fac pentru ca se ajunge la ideea ca oricum nu e pentru toti, nu e suficient etc.
Imi amintesc cand era vorba de implementarea sistemului de anuntare a unui numar de autobuz care intra in statie.
In prima faza se propusese ca pe telefon sa se anunte ce numar intra si atat.
Atunci au aparut discutiile celor care stiau foarte clar la modul teoretic cum ar fi fain sa fie si s-a pus pe hartie o schita a intregii probleme, ca ar trebui sa se anunte si care pleaca de la capat, sistemul sa aiba si ecrane in statie ca sa ajunga util si vazatorilor etc etc, atat de complex incat cred ca aia care vroiau sa il implementeze au plecat oricum de la inceput cu ideea ca nici nu mai are rost sa se apuce de el, ca oricum nu l-ar putea face atat de tare.
Mi-ar placea foarte mult sa spuna acum ce numar intra, pur si simplu nici nu trebuie cine stie cat de amanuntite lucrurile, ci sa anunte pur si simplu ca se apropie de statie numarul 25. Acolo in statie ma descurc eu sa deduc ca ala din fata e autobuz si nu troleibuz, sa ma gandesc ca poate 25-ul e cu unul mai in spate. Normal ca nu s-ar putea descurca cei care nu merg singuri de obicei, dar ei nu vor prea merge nici daca s-ar implementa un astfel de sistem, fie el cel mai complex din lume.

In principiu cei care stiu braille-ul se gandesc la braille ca metoda, asa cum cei care vad se gandesc la scrisul normal si nu isi pun problema braille-ului. E ceva absolut firesc, toti incearca sa faca cumva sa fie asa cum le convine lor si atat, lucrul acesta a fost din totdeauna.

[IonPop]

Exact. De asta intrebam eu daca atitudinea vazatorilor este de inteles, fiindca si ei spun ca daca nu pot sa faca lucrurile accesibile pentru absolut toata lumea, macar tot este bine ca sunt accesibile pentru vazatori.
Doar ca unele pot fi facute accesibile pentru mult mai multa lume decat pentru vazatori, la fel cum si etichetarea produselor se poate face in asa fel incat sa fie accesibila pentru un numar mai mare de persoane decat cele care pot citi in Braille.

Daca procesul de cumparare nu poate fi accesibilizat, (desi daca magazinele ar dori, l-ar putea accesibiliza), ci doar etichetele produselor pot fi accesibilizate, de ce sa nu fie ele accesibilizate in asa fel incat sa poata fi accesate electronic in format rfid sau cu coduri de bare? Mai ales ca tehnologia cu coduri de bare este veche de zeci de ani, nu este o noutate super complicata.

[Manu]

Da, ar fi foarte bine si cu coduri de bare, dar daca nu exista, tot e ceva si ca sunt in braille.
Nu ar fi rau sa fim noi un model, patria mea sa aiba prima in europa un sistem din acesta in care toti nevazatorii, fie ei cititori sau nu de braille sa cheltuie pensii intregi in marile magazine.

Eu raman la ideea mea, mai bine catva decat deloc.
Nici nu ar fi asa greu probabil sa se implementeze un astfel de sistem cu coduri de bare, doar ca nu stiu de ce nu este implementat. Poate nici ei nu s-au gandit sau nu a cerut nimeni.

[Mira]

Exact. De asta intrebam eu daca atitudinea vazatorilor este de inteles, fiindca si ei spun ca daca nu pot sa faca lucrurile accesibile pentru absolut toata lumea, macar tot este bine ca sunt accesibile pentru vazatori.
Doar ca unele pot fi facute accesibile pentru mult mai multa lume decat pentru vazatori, la fel cum si etichetarea produselor se poate face in asa fel incat sa fie accesibila pentru un numar mai mare de persoane decat cele care pot citi in Braille.

Daca procesul de cumparare nu poate fi accesibilizat, (desi daca magazinele ar dori, l-ar putea accesibiliza), ci doar etichetele produselor pot fi accesibilizate, de ce sa nu fie ele accesibilizate in asa fel incat sa poata fi accesate electronic in format rfid sau cu coduri de bare? Mai ales ca tehnologia cu coduri de bare este veche de zeci de ani, nu este o noutate super complicata.

Având în vedere că ştii foarte bine cam care sunt cele mai bune metode de accesibilizare a produselor şi a magazinelor , dacă aş fi în locul tău aş face ceva ca să schimb ceea ce se întâmplă azi. De ce nu contactezi managerii de magazin sau de producţie ca să le zici despre metodele tale şi cine ştie poate că în curând ne vom bucura cu toţii de cele mai eficiente servicii accesibile.
De ceva timp Eu am ajuns la o concluzie, dacă noi, ca nevăzători, nu facem nimic pentru a ne construi o viaţă mai uşoară, atunci nu avem niciun drept să-i facem responsabili pe alţii să ne-o facă.

[IonPop]

Da, ce spuneti voi este corect, si este exact ceea ce fac si vazatorii care creaza in general produse si servicii inaccesibile pentru orbi.

Si ei spun ca daca nu va place ca sistemul de operare sau programul cutare, sau site-ul web pe care l-au creat nu va place, de ce nu creati voi orbii unul mai bun si mai accesibil fiindca se pare ca va pricepeti foarte bine la aceasta problema.

Si ei spun ca decat sa nu creeze deloc un produs/program/site etc, tot e mai bine sa creeze unul si daca este accesibil doar pentru vazatori.

Eu am spus doar ca acum cred ca intelegeti si motivul pentru care vazatorii produc servicii si produse accesibile doar pentru anumite persoane, si anume doar pentru cei care pot vedea, fiindca si voi aveti exact aceeasi opinie.
Dar se pare ca concluzia mea nu v-a placut, desi nu exista nici o diferenta intre cele doua opinii.

Exact opinia ca chiar daca nu exista si mijloace de comunicare accesibile pentru toti, tot e bine macar ca exista unele usor de utilizat pentru majoritate fac ca in Romania procentul handicapatilor care reusesc sa aiba un loc de munca este atat de redus, fiindca in Romania orbii nu pot lucra in domenii la care pot avea acces in alte tari.

Si eu sunt de acord ca noi nu putem schimba starea de fapt in mod semnificativ, indiferent cate eforturi am face, asa ca fiecare se zbate sa ii fie lui personal mai bine, insa am atras doar atentia ca asta nu difera absolut deloc de modul in care gandesc vazatorii care creaza produse/servicii inaccesibile pe care noi orbii ii criticam pentru ca atitudinea lor este una discriminatorie.
Si orbii ar trebui sa isi dea seama ca ii discrimineaza si ei pe altii la fel cum altii ii discrimineaza pe ei, adica in acelasi mod si din aceleasi motive, in primul rand din nepasare si dezinteres pentru celelalte categorii.

Si apropos, eu nu stiu foarte bine care sunt metodele de accesibilizare a produselor. Eu stiu doar ca metodele de accesibilizare propuse de orbi nu sunt nici macar accesibile pentru toti orbii, si nu vorbesc despre domenii in care nu exista solutii tehnice de accesibilizare, in care nu se poate face accesibilizarea, ci despre domenii in care pot exista cu siguranta solutii care sa nu ii discrimineze pe unii orbi in defavoarea altora.
Dar nu am protestat spunand ca este o prostie o astfel de accesibilizare sau ca ar fi inutila, sau cine stie ce altceva. Am atras doar atentia ca este exact metoda practicata si de catre cei care creaza produse si servicii inaccesibile tuturor celor care nu pot vedea.

[Andrei V.]

Salut!

Cu ingaduinta dv. ivoi exprima si eu citeva pareri referitoare la acest subiect.
Asadar S-a propus un proiect care se facilizeze, accesul nevazatorilor intr-un supermarket si s-a facut si o propunere, adica sa se apeleze la voluntari care sa ajute pe cei care au nevoie de ajutorul lor. Din capul locului, trebuie mentionat faptul ca accesul nostru intr-un magazin de orce natura ar fi el, este dificila, orcit de bun ar fi sintul nostru de orientare
In acest sens, s-au si gasit cativa volutari binevoitori care ar fi dispusi sa ne ajute! Nu vad ce este rau in asta
Haideti sa facem niste propuneri concrete si usor de realizat, pentru a iesi din acest impas. Sa lasam de-oparte orgoliile personale si polemicile, fiindca toate acestea nu ne ajuta la nimic! Poate ca eu gresesc si nu inteleg unele mesaje din acest topic.
Cu speranta ca nu am suparat pe nimeni cu mesajul meu, inchei dorindu-va toate cele bune
Va multumeste pentru atentie, Andrei. .

[IonPop]

"Asadar S-a propus un proiect care se facilizeze, accesul nevazatorilor".

Despre ce proiect vorbiti? ...fiindca nu cred ca vorbim despre acelasi lucru.

Etichetarea produselor cu alfabetul Braille nu este un proiect de accesibilizare pentru nevazatori, ci doar pentru o parte a nevazatorilor, dar in acest caz nu este nici macar atat din moment ce orbii oricum nu pot sa isi faca singuri cumparaturile, ci au nevoie de un insotitor vazator care sa le aleaga produsele.
Iar daca insotitorii trebuie de fapt sa aleaga produsele, singurul beneficiu al etichetarii este acela ca nevazatorul nu mai trebuie sa isi eticheteze sau sa isi aranjeze singur produsele cumparate in asa fel incat sa stie despre ce produs este vorba, produsul fiind deja etichetat.

Asa ca sa nu generalizam. Cand o actiune este utila unora trebuie sa fie prezentata ca utila doar acelor persoane, nu tuturor.

[Andrei V.]

Cititi, cu atentie sporita, primul mesaj din acest subiect!

[IonPop]

Cred ca a fost intr-adevar o confuzie, fiindca eu nu am raspuns la primul mesaj din aceasta discutie. Proiectul de care spunea Mira, de sensibilizare a vanzatorilor din magazine etc, este o idee foarte buna pentru care merita felicitari.

Eu am raspuns la ceea ce spunea Manu:

"Daca tot veni vorba de facilitarea accesului in magazinele mari, trebuie sa ii dam magazinul Auchan o bila alba: am inteles ca toate produsele cu marca Auchan sunt scrise si in braille, nevazatorii pot citi in braille chiar si pe tabla de la conserve, pe plasticul bidoanelor de detergent, pe pungi cu dulciuri"

Ei bine, eu nu pot sa ii dau nici un fel de bila alba magazinului, fiindca nu "nevazatorii" pot citi, ci doar strict acea parte a nevazatorilor care pot citi in Braille.

[Torfis]

Cred ca a fost intr-adevar o confuzie, fiindca eu nu am raspuns la primul mesaj din aceasta discutie. Proiectul de care spunea Mira, de sensibilizare a vanzatorilor din magazine etc, este o idee foarte buna pentru care merita felicitari.

Eu am raspuns la ceea ce spunea Manu:

"Daca tot veni vorba de facilitarea accesului in magazinele mari, trebuie sa ii dam magazinul Auchan o bila alba: am inteles ca toate produsele cu marca Auchan sunt scrise si in braille, nevazatorii pot citi in braille chiar si pe tabla de la conserve, pe plasticul bidoanelor de detergent, pe pungi cu dulciuri"

Ei bine, eu nu pot sa ii dau nici un fel de bila alba magazinului, fiindca nu "nevazatorii" pot citi, ci doar strict acea parte a nevazatorilor care pot citi in Braille.

inseamna ca nu ar trebui ca produsele sa fie etichetate nici in scrisul obisnuit pentru ca, cu siguranta sunt si printre vazatori persoane care nu stiu sa citeasca.

[IonPop]

Buna lovitura!

Dar repet, eu nu am spus ca etichetarea in Braille este inutila, ci ca nu ar trebui prezentata ca fiind solutia de accesibilizare pentru orbi. Este utila, dar nu le este accesibila tuturor, dupa cum nici formatul audio nu le este accesibil tuturor si nici scrisul obisnuit.

Cand vorbim despre inaccesibilitatea scrisului obisnuit ni se pare ceva hazliu, asta aratand ca suntem o tara foarte inapoiata, si despre problemele dislexicilor nu isi bate nimeni capul, fiindca intotdeauna avem o multime de probleme mai importante.

De ce nu imi place mie ca se prezinta formatul Braille ca o solutie de accesibilizare este faptul ca dupa cum spuneam, nu este o solutie accesibila pentru toti, exista alte solutii mai moderne care permit accesul unui numar mai mare de persoane si mult mai usor, de la distanta etc, si mai ales ca daca firmele vad ca acest format este acceptat ca o solutie de accesibilizare, vor prefera sa il bage pe gat tuturor si sa se spele pe maini aratand ca vezi doamne ei au facut ceva special pentru orbi.
Asta cu atat mai mult cu cat este ceva vizibil, pipaibil, nu ceva de care stiu doar cei care utilizeaza formatul respectiv.

[Andrei V.]

După o discuţie cu Carmen privind dificultăţile cu care ne confruntăm în realizarea cumpărăturilor într-un supermarket, ne-am gândit să realizăm o Campanie de sensibilizare a personalului în ceea ce priveşte atitudinea faţă de un nevăzător la cumpărături. Însă pentru realizarea acestui proiect avem nevoie de implicarea a minim 10 voluntari nevăzători.

Scuze pentru confuzia referitoare la voluntari! Dv. va referiti la voluntari, din randul unor nevazatori tineri care, in activitatea lor, sa sensibilizeze persoanele dintr-un supermarket, sa ajute , pe nevazatori sa faca cumparaturi.

Eu, in mesajul anterior, ma refeream la voluntari care sa ajute pe nevazatori. sa-si faca, mai usor, cumparaturile!

Toate cele bune, din partea lui Andrei.

[Manu]

Da, practic saptamana asta au tot mers cativa nevazatori la diverse magazine mari si au cerut asistenta la relatii clienti, astfel se observa comportamentul angajatilor, atitudinea fata de persoanele cu deficiente de vedere.
In urma etapei de testare, din cate am inteles, urmeaza sa se traga niste concluzii si apoi se incearca oficializarea serviciului de asistenta.
Din cate am auzit de la unii care au mers, in general nu au fost probleme, oamenii au fost destul de saritori.

Probabil vom citi si noi un raport despre ceea ce s-a intamplat pe teren.

[Andrei V.]

Sincer, ma bucur ca proiectul propus de Mira incepe sa dea rezultate! Aici, depinde si de noi ceilalti daca ne vom implica in sprijinirea acestui proiect atit de important .Daca pornim, de la inceput, de la ideea ca asta sau aia nu se poate, nu facem alceva decit sa descurajam o initiativa, dezamagindu-l pe initiatorul subiectului.
In concluzie, sa fim optimisti si sa asteptam, rabdatori, rezultatele finale
Pana atunci, va doreste toate cele bune, Andrei .

[Mira]

Perioada de testare a atitudinilor angajaţilor magazinelor din cadrul Campaniei de oficializare a serviciilor în supermarketuri s-a încheiat , va urma etapa de contactare a managerilor pentru a le oferi diplome pentru deschiderea pe care au avut-o faţă de nevoile nevăzătorilor.

După evaluarea participanţilor la proiect am tras următoarele concluzii:

1. În prima etapă de testare angajaţii au fost cam contrariaţi de prezenţa noastră acolo şi nu ştiau cum să procedeze. După o scurtă discuţie cu aceştia , în care le explicam în ce constă ajutorul pe care trebuie să ni-l ofere ,deveneau deschişi şi acţionau în consecinţă.
De aici am tras concluzia că de fapt problema e la noi în proporţie de 99 la sută pentru că nu avem curajul să ne facem cumpărăturile în mod independent.

2. Angajaţii nu sunt informaţi sau instruiţi de conducere să ofere sprijin Persoanelor cu dizabilităţi la cumpărături; cu excepţia magazinului Profi din zorilor, sprijinul oferit a venit din compasiune sau milă.
În ceea ce priveşte mall-urile, s-au cerut numere de telefon de la relaţii clienţi (Iulius Mall şi Polus Center) pentru ca participanţii noştri să fie întâmpinaţi la intrare de către un angajat pentru a fi conduşi la supermarket, unde acesta cerea asistenţă la cumpărături. Toţi voluntarii au fost mulţumiţi de modul în care s-au derulat cumpărăturile, personalul fiind deschis şi amabil, cu mici excepţii desigur.
Singurele probleme pe care le-am întâmpinat au fost la Kaufland, unde doi dintre voluntarii noştri au fost respinşi pe motivul că au foarte multă lume în magazin şi nu au nici un angajat disponibil.
Voluntarii care au mers la Kaufland au susţinut că atitudinea personalului de la relaţii clienţi a fost una distantă.

Pentru cei interesaţi să meargă de acum la Auchan sau Carrefour din mall-uri, numerele de telefon sunt:
relaţii clienţi Iulius Mall: 0264-206425
relaţii clienţi Polus Center: 0364-413422.

Mulţumesc Andreei Neagu pentru sugestia de a cere un număr de telefon de la relaţii clienţi mall-uri pentru a fi conduşi la un supermarket intern dorit. Funcţionează foarte bine, chiar săptămâna asta eu şi Adela Cetinoiu am mers la cumpărături la Auchan din Iulius Mall şi Carrefour din Polus, unde am primit sprijin prompt şi eficient.

Mulţumiri şi celor care au contribuit financiar la acest proiect plătindu-şi cotizaţia, astfel nu a fost nevoie să mai scoatem bani din contul Pontes, am putut rezolva lucrurile mai simplu şi mai repede.

Voluntarii au fost recompensaţi cu o pizza şi un suc la Clubul Pontes, având astfel ocazia să ne distrăm puţin pe baza peripeţiilor avute la cumpărături şi în acelaşi timp eu să cunosc oameni noi şi interesanţi şi desigur să îi revăd pe alţii pe care nu i-am văzut de foarte mult timp.
A fost o seară minunată şi sper să se repete în serile de ceai organizate de Adela Cetinoiu.

Până la următoarele informaţii despre acest proiect vă urez să aveţi parte de cumpărături cât mai frumoase!