Ion zice.....
de Ion Pribeagu
La un doctor vine Gheorghe
Cu o mină foarte rea
- Doctore, chestiunea aceea
Nu mai merge cum mergea
Am luat şi cantaridă
Şi pilule de muştar
Icre negre, Perla, Titus
Însă totul e-n zadar!
- Câţi ani ai?
- Şaptezeci şi unu!
- Apoi gata: Ce mai vrei?
Gata ai iubit atâta
Zeci şi sute de femei,
Cuconiţe apetisante
Văduve încântătoare
Dame de chantan, studente,
Picoliţe servitoare
Şi-n hambare şi pe iarbă
Şi la Cluj şi la Sovata
Şi-n cabine la Mamaia
Ce mai vrei? De-acuma e gata!
- Dar, dar eu am un prieten
ION din Lipscani
Care a împlinit acuma
Şaptezeci şi opt de ani
Şi el zice că mai face
(şi adaugă surâzând)
Chiar de două ori la rând.
- Zice? - Întreabă domnul doctor
Şi un gând îl străbătu
Dacă zici că Ion zice
N-ai decât să-i zici şi tu!
Fel de fel
Moderator: Manu
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
Allure of the Seas - gigantul Caraibelor
Royal Caribbean a comandat în 2006 două noi vase de croazieră, intenţionând ca acestea să deţină împreună titlul de "Cel mai mare vas de pasageri". Oasis of the Seas, vasul-geamăn al Allure of the Seas, a fost terminat în 2009, cu un an mai devreme decât cel de-al doilea. Când a fost finalizată construcţia vasului Allure of the Seas, s-a descoperit la măsurătorile oficiale că această navă este cu 5 centimetri mai lungă decât Oasis of the Seas, deşi cele două ar fi trebuit să fie identice.
Măsurând 360 de metri în lungime, 64 de metri în lăţime şi cu o punte situată la 65 de metri deasupra apei, Allure of the Seas este un adevărat gigant.
Gigantul Allure of the Seas poate transporta 5.400 de pasageri, numărătoare ce nu include tot personalul necesar pentru a satisface nevoile şi dorinţele turiştilor. 2.384 de persoane din 80 de ţări (printre care şi România) lucrează pentru confortul pasagerilor. Spre comparaţie, celebrul Titanic putea găzdui doar 3.547 de persoane, incluzând echipajul.
La bordul vasului se utilizează în fiecare zi peste 2.100 de tone de apă potabilă, iar suprafaţa totală acoperită de instalaţiile de aer condiţionat se ridică la aproximativ 150.000 de metri pătraţi. Nava a fost construită din 500.000 de elemente, fiind nevoie de 600.000 de litri de vopsea pentru a-i da aspectul final. La bord există 241 de km de ţevi şi 5.310 km de cabluri electrice.
Oaspeţii pot folosi 24 de lifturi pentru a ajunge pe una din cele 16 punţi, de-a lungul cărora se găsesc 26 de restaurante, alături de 17 baruri şi cafenele. Unul dintre lifturi este în acelaşi timp un bar: intitulat Rising Tide Bar, acesta face legătura între Royal Promenade şi Central Park (parcul central), fiind primul bar ce urcă şi coboară din istoria vaselor de croazieră.
Vasul este conceput ingenios, permiţând ca fiecare club, bar sau restaurant să ofere o atmosferă de intimitate, chiar dacă la bordul său se află 5.400 de pasageri. Fiecare local are o limită maximă de 128 de persoane, iar varietatea acestora, de la wine bar-uri la restaurante de tip japonez, permite oricui să găsească unul pe gustul său.
Allure of the Seas este împărţit în 7 , iar pentru a vedea nava în întregime e nevoie de o zi întreagă. Turiştii nu se vor plictisi plimbându-se de-a lungul vasului, peste 7.000 de opere de artă fiind expuse în fiecare ungher al navei, valoarea totală a colecţiei ridicându-se la câteva milioane de dolari.
Cei ce doresc să rămână conectaţi la ceea ce se petrece pe uscat o pot face graţie spoturilor Wi-Fi disponibile de-a lungul vasului. De asemenea, cei ce doresc să ţină legătura cu persoanele aflate acasă o pot face de pe propriul telefon mobil, la tarife de roaming.
Premiere istorice pe Allure of the Seas
Pentru prima dată în istoria unui vas de croazieră, celebrul lanţ de cafenele Starbucks a deschis o filială la bordul navei Allure of the Seas.
De asemenea, cumpărătorii pasionaţi de hainele marca Guess vor putea face cumpărături în primul magazin al acestui brand ce este amplasat pe o navă.
Este primul vas ce găzduieşte un carusel într-un parc de distracţii, iar pentru cei mai curajoşi există un bar construit în întregime din gheaţă. Cei care doresc să scape de soare şi căldură în acest local vor fi nevoiţi să se îmbrace gros: temperatura nu este niciodată mai ridicată de -8 grade Celsius!
Dacă vreţi să faceţi mişcare, aveţi la dispoziţie două ziduri pentru căţărări, o tiroliană, terenuri de baschet şi volei, un teren de golf de 9 găuri pentru cei ce preferă activitatea fizică mai puţin intensă.
Pasionaţii de jogging îşi pot practica fără probleme sportul preferat pe vas, având la dispoziţie o pistă de alergare ce măsoară 700 de metri.
De asemenea, sala de fitness oferă toate condiţiile necesare pentru a te menţine în formă în timpul vacanţei.
Dacă tot ce doriţi este o plimbare relaxantă, aveţi la dispoziţie parcul central, ce găzduieşte 12.175 de plante şi de copaci din întreaga lume.
Acesta măsoară 100 de metri în lungime şi 19 metri în lăţime şi include zone destinate celor ce doresc să se relaxeze citind o carte, o masă de şah supradimensionată, dar şi o grădină în care sunt expuse sculpturi ale artiştilor din întreaga lume.
Pentru cei curioşi, un specialist în horticultură poate oferi explicaţii despre flora regăsită în parc.
Pe lângă cele 4 piscine dedicate înotului, mai există 2 piscine speciale, denumite SurfRider, în care pasionaţii pot practica surfingul graţie maşinilor de generat valuri artificiale.
În total, pe vas se găsesc 11 piscine (atât cu apă dulce, cât şi cu apă sărată) şi 10 jacuzzi-uri, acestea din urmă oferind o privelişte uimitoare spre ocean.
Aqua Theater este principalul amfiteatru unde au spectacole de acrobaţii acvatice, concerte şi chiar cursuri de scufundări.
Scena acestui amfiteatru poate fi ridicată pentru concerte şi coborâtă, oferind acces la piscina de 5.4 metri adâncime pentru demonstraţiile acvatice şi acrobaţiile ce au loc în timpul spectacolului Oceanaria.
Pasagerii aflaţi la bordul Allure of the Seas mai pot urmări Chicago, celebrul musical ce a făcut furori pe Broadway. Pentru pasionaţii de comedie există la bord un club dedicat, în care are loc un spectacol de tip stand-up, iar cei ce gustă muzica jazz au parte de un club în care artişti ai genului cântă live.
Copiii au parte de multe zone de distracţie, printre care un parc acvatic, iar personajele din animaţiile Dreamworks, printre care Shrek, Fiona, Kung Fu Panda sau pinguinii din Madagascar, se plimbă pe vas, organizează parade şi momente speciale, fiind extrem de prietenoase cu cei ce doresc să facă o poză.
Toate aceste activităţi sunt utile şi dacă nu aveţi copii; CEO-ul Royal Caribbean explică: "Am introdus multe opţiuni distractive pentru copii ca să facem mai plăcută experienţa pe vas a celor ce nu sunt părinţi. Cu cât distrăm copiii mai bine, cu atât e mai probabil ca aceştia să stea în zona ce le-a fost alocată, fără a deranja experienţa altor persoane".
Oraşe istorice şi insule private, accesibile doar cu vasul de croazieră
Compania Royal Caribbean a decis să le ofere celor 5.400 de pasageri o experienţă unică, dar totodată sigură în Jamaica. Această ţară se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale criminalităţii din întreaga lume, iar operatorul de turism nu a dorit să pună în pericol siguranţa pasagerilor. Acesta este motivul pentru care compania a decis să investească peste 200 de milioane de dolari în oraşul Falmouth.
O aşezare istorică, fondată în 1769, Falmouth a fost ani buni un centru al comerţului cu zahăr. Localnicii se mândresc şi azi cu faptul că oraşul lor a avut reţea de alimentare cu apă curentă înaintea New York-ului! Oraşul Falmouth găzduieşte astăzi aproximativ 10.000 de locuitori. Acest micuţ oraş jamaican i-a dat lumii pe Usain Bolt şi pe Ben Johnson, doi dintre cei mai buni alergători ai planetei, premiaţi în repetate rânduri la Olimpiade. Pentru că portul istoric al oraşului nu putea gestiona nave de dimensiunile Allure of the Seas, Royal Caribbean a construit un port ultramodern. Inginerii au fost nevoiţi să construiască o insulă artificială, pentru a nu distruge clădirile istorice aflate pe ţărm.
Compania a investit în renovarea unor case din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea, dar şi în amenajarea unor restaurante tematice, a unor galerii comerciale de lux (cea mai mare fiind construită în 1894) şi a unor zone de concerte.
Bisericile construite în 1795 şi 1844 constituie importante puncte de atracţie pentru turişti. Pentru a recrea atmosfera vremii în care portul era un oraş bogat graţie vânzării de rom şi zahăr, străzile istorice sunt populate de localnici îmbrăcaţi în costume de epocă.
Deşi unii critici susţin că astfel de porturi modernizate şi făcute sigure pentru turişti nu reflectă caracterul local, reprezentanţii companiei argumentează că istoria oraşului este respectată şi prezentată în mod autentic, în acelaşi timp permiţându-le turiştilor să se relaxeze şi să se bucure de experienţa locală fără a se teme de posibilele întâmplări negative.
Moda oraşelor private ce sunt construite sau renovate de liniile de croazieră a început în 1977, când Norwegian Cruise Line a achiziţionat Great Stirrup Cay, o micuţă insulă componentă a insulelor Bahamas, transformând-o într-o insulă privată accesibilă exclusiv pasagerilor săi. Royal Caribbean deţine şi astfel de zone private în Bahamas şi Haiti, dar prin investiţiile făcute în Falmouth a reuşit să readucă la viaţă un oraş istoric, cu puncte de interes turistic autentic.
Vasele de croazieră - destinate celor ce caută relaxare, nu aventură
O parte a pasionaţilor de călătorii susţine că vasele de croazieră nu oferă elemente esenţiale ale unei călătorii, cum ar fi descoperirea unei culturi noi, ci reprezintă doar un oraş-mall plutitor. Aceştia argumentează că o experienţă lipsită de orice pericol, în care totul este planificat, fără a lăsa loc unui element surpriză, reprezintă o experienţă artificială şi lipsită de conţinut. Ei ţin cont şi de faptul că, în general, timpul alocat concediilor este limitat şi îl exploatează cât mai mult. Din punctul lor de vedere, o vacanţă trebuie să fie mai mult activă decât relaxantă.
De cealaltă parte, adepţii sejururilor susţin că vacanţele nu înseamnă doar descoperire, ci şi relaxare. Persoanele ce apreciază vasele de croazieră susţin că o astfel de călătorie permite atât explorarea unor zone inaccesibile altfel, cât şi confortul ce nu ar putea fi obţinut într-un alt tip de călătorie. De asemenea, aceştia spun că varietatea de activităţi culturale, sportive şi culinare, cât şi numărul mare de călători şi angajaţi din întreaga lume permite accesul la alte culturi şi o ieşire din rutina obişnuită fără expunerea la riscuri la care se supun turiştii cu spirit de aventură.
Indiferent de tipul de vacanţă pe care îl preferăm, nu avem cum să rămânem impasibili la Allure of the Seas,
gigantul în valoare de 1.4 miliarde de dolari.
Royal Caribbean a comandat în 2006 două noi vase de croazieră, intenţionând ca acestea să deţină împreună titlul de "Cel mai mare vas de pasageri". Oasis of the Seas, vasul-geamăn al Allure of the Seas, a fost terminat în 2009, cu un an mai devreme decât cel de-al doilea. Când a fost finalizată construcţia vasului Allure of the Seas, s-a descoperit la măsurătorile oficiale că această navă este cu 5 centimetri mai lungă decât Oasis of the Seas, deşi cele două ar fi trebuit să fie identice.
Măsurând 360 de metri în lungime, 64 de metri în lăţime şi cu o punte situată la 65 de metri deasupra apei, Allure of the Seas este un adevărat gigant.
Gigantul Allure of the Seas poate transporta 5.400 de pasageri, numărătoare ce nu include tot personalul necesar pentru a satisface nevoile şi dorinţele turiştilor. 2.384 de persoane din 80 de ţări (printre care şi România) lucrează pentru confortul pasagerilor. Spre comparaţie, celebrul Titanic putea găzdui doar 3.547 de persoane, incluzând echipajul.
La bordul vasului se utilizează în fiecare zi peste 2.100 de tone de apă potabilă, iar suprafaţa totală acoperită de instalaţiile de aer condiţionat se ridică la aproximativ 150.000 de metri pătraţi. Nava a fost construită din 500.000 de elemente, fiind nevoie de 600.000 de litri de vopsea pentru a-i da aspectul final. La bord există 241 de km de ţevi şi 5.310 km de cabluri electrice.
Oaspeţii pot folosi 24 de lifturi pentru a ajunge pe una din cele 16 punţi, de-a lungul cărora se găsesc 26 de restaurante, alături de 17 baruri şi cafenele. Unul dintre lifturi este în acelaşi timp un bar: intitulat Rising Tide Bar, acesta face legătura între Royal Promenade şi Central Park (parcul central), fiind primul bar ce urcă şi coboară din istoria vaselor de croazieră.
Vasul este conceput ingenios, permiţând ca fiecare club, bar sau restaurant să ofere o atmosferă de intimitate, chiar dacă la bordul său se află 5.400 de pasageri. Fiecare local are o limită maximă de 128 de persoane, iar varietatea acestora, de la wine bar-uri la restaurante de tip japonez, permite oricui să găsească unul pe gustul său.
Allure of the Seas este împărţit în 7 , iar pentru a vedea nava în întregime e nevoie de o zi întreagă. Turiştii nu se vor plictisi plimbându-se de-a lungul vasului, peste 7.000 de opere de artă fiind expuse în fiecare ungher al navei, valoarea totală a colecţiei ridicându-se la câteva milioane de dolari.
Cei ce doresc să rămână conectaţi la ceea ce se petrece pe uscat o pot face graţie spoturilor Wi-Fi disponibile de-a lungul vasului. De asemenea, cei ce doresc să ţină legătura cu persoanele aflate acasă o pot face de pe propriul telefon mobil, la tarife de roaming.
Premiere istorice pe Allure of the Seas
Pentru prima dată în istoria unui vas de croazieră, celebrul lanţ de cafenele Starbucks a deschis o filială la bordul navei Allure of the Seas.
De asemenea, cumpărătorii pasionaţi de hainele marca Guess vor putea face cumpărături în primul magazin al acestui brand ce este amplasat pe o navă.
Este primul vas ce găzduieşte un carusel într-un parc de distracţii, iar pentru cei mai curajoşi există un bar construit în întregime din gheaţă. Cei care doresc să scape de soare şi căldură în acest local vor fi nevoiţi să se îmbrace gros: temperatura nu este niciodată mai ridicată de -8 grade Celsius!
Dacă vreţi să faceţi mişcare, aveţi la dispoziţie două ziduri pentru căţărări, o tiroliană, terenuri de baschet şi volei, un teren de golf de 9 găuri pentru cei ce preferă activitatea fizică mai puţin intensă.
Pasionaţii de jogging îşi pot practica fără probleme sportul preferat pe vas, având la dispoziţie o pistă de alergare ce măsoară 700 de metri.
De asemenea, sala de fitness oferă toate condiţiile necesare pentru a te menţine în formă în timpul vacanţei.
Dacă tot ce doriţi este o plimbare relaxantă, aveţi la dispoziţie parcul central, ce găzduieşte 12.175 de plante şi de copaci din întreaga lume.
Acesta măsoară 100 de metri în lungime şi 19 metri în lăţime şi include zone destinate celor ce doresc să se relaxeze citind o carte, o masă de şah supradimensionată, dar şi o grădină în care sunt expuse sculpturi ale artiştilor din întreaga lume.
Pentru cei curioşi, un specialist în horticultură poate oferi explicaţii despre flora regăsită în parc.
Pe lângă cele 4 piscine dedicate înotului, mai există 2 piscine speciale, denumite SurfRider, în care pasionaţii pot practica surfingul graţie maşinilor de generat valuri artificiale.
În total, pe vas se găsesc 11 piscine (atât cu apă dulce, cât şi cu apă sărată) şi 10 jacuzzi-uri, acestea din urmă oferind o privelişte uimitoare spre ocean.
Aqua Theater este principalul amfiteatru unde au spectacole de acrobaţii acvatice, concerte şi chiar cursuri de scufundări.
Scena acestui amfiteatru poate fi ridicată pentru concerte şi coborâtă, oferind acces la piscina de 5.4 metri adâncime pentru demonstraţiile acvatice şi acrobaţiile ce au loc în timpul spectacolului Oceanaria.
Pasagerii aflaţi la bordul Allure of the Seas mai pot urmări Chicago, celebrul musical ce a făcut furori pe Broadway. Pentru pasionaţii de comedie există la bord un club dedicat, în care are loc un spectacol de tip stand-up, iar cei ce gustă muzica jazz au parte de un club în care artişti ai genului cântă live.
Copiii au parte de multe zone de distracţie, printre care un parc acvatic, iar personajele din animaţiile Dreamworks, printre care Shrek, Fiona, Kung Fu Panda sau pinguinii din Madagascar, se plimbă pe vas, organizează parade şi momente speciale, fiind extrem de prietenoase cu cei ce doresc să facă o poză.
Toate aceste activităţi sunt utile şi dacă nu aveţi copii; CEO-ul Royal Caribbean explică: "Am introdus multe opţiuni distractive pentru copii ca să facem mai plăcută experienţa pe vas a celor ce nu sunt părinţi. Cu cât distrăm copiii mai bine, cu atât e mai probabil ca aceştia să stea în zona ce le-a fost alocată, fără a deranja experienţa altor persoane".
Oraşe istorice şi insule private, accesibile doar cu vasul de croazieră
Compania Royal Caribbean a decis să le ofere celor 5.400 de pasageri o experienţă unică, dar totodată sigură în Jamaica. Această ţară se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale criminalităţii din întreaga lume, iar operatorul de turism nu a dorit să pună în pericol siguranţa pasagerilor. Acesta este motivul pentru care compania a decis să investească peste 200 de milioane de dolari în oraşul Falmouth.
O aşezare istorică, fondată în 1769, Falmouth a fost ani buni un centru al comerţului cu zahăr. Localnicii se mândresc şi azi cu faptul că oraşul lor a avut reţea de alimentare cu apă curentă înaintea New York-ului! Oraşul Falmouth găzduieşte astăzi aproximativ 10.000 de locuitori. Acest micuţ oraş jamaican i-a dat lumii pe Usain Bolt şi pe Ben Johnson, doi dintre cei mai buni alergători ai planetei, premiaţi în repetate rânduri la Olimpiade. Pentru că portul istoric al oraşului nu putea gestiona nave de dimensiunile Allure of the Seas, Royal Caribbean a construit un port ultramodern. Inginerii au fost nevoiţi să construiască o insulă artificială, pentru a nu distruge clădirile istorice aflate pe ţărm.
Compania a investit în renovarea unor case din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea, dar şi în amenajarea unor restaurante tematice, a unor galerii comerciale de lux (cea mai mare fiind construită în 1894) şi a unor zone de concerte.
Bisericile construite în 1795 şi 1844 constituie importante puncte de atracţie pentru turişti. Pentru a recrea atmosfera vremii în care portul era un oraş bogat graţie vânzării de rom şi zahăr, străzile istorice sunt populate de localnici îmbrăcaţi în costume de epocă.
Deşi unii critici susţin că astfel de porturi modernizate şi făcute sigure pentru turişti nu reflectă caracterul local, reprezentanţii companiei argumentează că istoria oraşului este respectată şi prezentată în mod autentic, în acelaşi timp permiţându-le turiştilor să se relaxeze şi să se bucure de experienţa locală fără a se teme de posibilele întâmplări negative.
Moda oraşelor private ce sunt construite sau renovate de liniile de croazieră a început în 1977, când Norwegian Cruise Line a achiziţionat Great Stirrup Cay, o micuţă insulă componentă a insulelor Bahamas, transformând-o într-o insulă privată accesibilă exclusiv pasagerilor săi. Royal Caribbean deţine şi astfel de zone private în Bahamas şi Haiti, dar prin investiţiile făcute în Falmouth a reuşit să readucă la viaţă un oraş istoric, cu puncte de interes turistic autentic.
Vasele de croazieră - destinate celor ce caută relaxare, nu aventură
O parte a pasionaţilor de călătorii susţine că vasele de croazieră nu oferă elemente esenţiale ale unei călătorii, cum ar fi descoperirea unei culturi noi, ci reprezintă doar un oraş-mall plutitor. Aceştia argumentează că o experienţă lipsită de orice pericol, în care totul este planificat, fără a lăsa loc unui element surpriză, reprezintă o experienţă artificială şi lipsită de conţinut. Ei ţin cont şi de faptul că, în general, timpul alocat concediilor este limitat şi îl exploatează cât mai mult. Din punctul lor de vedere, o vacanţă trebuie să fie mai mult activă decât relaxantă.
De cealaltă parte, adepţii sejururilor susţin că vacanţele nu înseamnă doar descoperire, ci şi relaxare. Persoanele ce apreciază vasele de croazieră susţin că o astfel de călătorie permite atât explorarea unor zone inaccesibile altfel, cât şi confortul ce nu ar putea fi obţinut într-un alt tip de călătorie. De asemenea, aceştia spun că varietatea de activităţi culturale, sportive şi culinare, cât şi numărul mare de călători şi angajaţi din întreaga lume permite accesul la alte culturi şi o ieşire din rutina obişnuită fără expunerea la riscuri la care se supun turiştii cu spirit de aventură.
Indiferent de tipul de vacanţă pe care îl preferăm, nu avem cum să rămânem impasibili la Allure of the Seas,
gigantul în valoare de 1.4 miliarde de dolari.
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
O fata n-a mai trecut prin satul natal de mai bine de 5 ani. Intr-o zi soseste acasa, dar nici n-apuca sa treaca pragul, ca tatal sau se rasteste la ea:
-Unde ai fost tot timpul acesta? De ce nu ne-ai scris, nici macar o carte postala? De ce nu ne-ai sunat niciodata?
Fata incepe sa planga si zice printre lacrimi:
- Tata, eu am devenit prostituata...
- Cum? Pleaca de aici pacatoaso! Esti o rusine pentru familia noastra catolica! Te reneg!
- Cum crezi tu, tata. Eu vreau doar sa-i las mamei aceasta superba blana de nurca si sa va dau carnetul acesta de economii de 5.000 € si titlul de proprietate asupra casei pe care tocmai v-am cumparat-o, cu 10 dormitoare, 10 bai si piscina. De asemenea va invit sa petreceti Sarbatorile pe iahtul meu...
Tatal intreaba:
- Ce ziceai ca ai devenit?
Fata incepe din nou sa planga si spune:
- O prostituata, tata...
- O, Doamne, ce m-ai speriat! Am inteles protestanta!...
-Unde ai fost tot timpul acesta? De ce nu ne-ai scris, nici macar o carte postala? De ce nu ne-ai sunat niciodata?
Fata incepe sa planga si zice printre lacrimi:
- Tata, eu am devenit prostituata...
- Cum? Pleaca de aici pacatoaso! Esti o rusine pentru familia noastra catolica! Te reneg!
- Cum crezi tu, tata. Eu vreau doar sa-i las mamei aceasta superba blana de nurca si sa va dau carnetul acesta de economii de 5.000 € si titlul de proprietate asupra casei pe care tocmai v-am cumparat-o, cu 10 dormitoare, 10 bai si piscina. De asemenea va invit sa petreceti Sarbatorile pe iahtul meu...
Tatal intreaba:
- Ce ziceai ca ai devenit?
Fata incepe din nou sa planga si spune:
- O prostituata, tata...
- O, Doamne, ce m-ai speriat! Am inteles protestanta!...
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
Insula Ada Kaleh
Ada Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreaţă) este o insulă pe Dunăre scufundată odată cu construirea hidrocentralei Porţile de Fier. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orşova şi avea o dimensiune de circa 1,7km lungime şi circa 500m lăţime.
Istoric
Insula a fost locuită încă din antichitate. Herodot amintea de Cyraunis, despre care scrie că lungimea insulei este de 200 de stadii, îngustă, plină de măslini şi de viţă sălbatică. Prima atestare documentară este un raport al Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430, despre fortificaţiile bănăţene, care vorbeşte despre insula Saan cu 216 oameni. Numele ei s-a schimbat de-a lungul timpului, însă de la 1430 devine cunoscută ca Ada Kaleh.
Uitată la Congresul de pace de la Berlin (1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă aflată sub ocupaţie austro-ungară până în anul 1918/1920, când a devenit teritoriu românesc. Populaţia insulei era de origine turcă.
Înaintea creerii lacului de acumulare de la Porţile de Fier, principalele obiective istorice de pe insulă au fost demolate şi reclădite în aval, pe insula Simian.
Linkuri
Centrul Cultural Mehedinţi - Viaţa şi opera insulei Ada Kaleh
Aşa a fost pe Ada Kaleh, Jurnalul Naţional
Clipa-online Istorii dunărene
Din paradisul Ada-Kaleh in insula iluziilor pierdute, România Liberă
Supravietuitorii de pe insula scufundata de Ceausescu
Vechi imagini: Ada-Kaleh
Ada-Kaleh – die Inselfestung
Da, Ada Kaleh
Remember. Din nou. Mereu. La realizarea lacului de acumulare de la Portile de fier insula Ada-kaleh a disparut...Era acolo o comunitate turceasca de veche traditie, cu priviliegiul fabricarii de tigari de lux, dulceata de smochine si alte specialitati de rahat oriental...Viata in mijlocul unei foste cetati otomane si apoi habsburgice, cu cladiri specific balcanice...Zidurile cetatii au fost mutate in insula Simian, iar restul s-a spulberat...Cam cum se vrea a se face acum cu Hala Pietei Matache...si rastignirea ei la poarta mall-ului viitor...
Si tare multi vizitau Ada-Kaleh-ul plin de farmec...nu numai de frunza smochinului...! Si dor imi este acum. De ieri. Arhaica viata. Amestec de trecut, cu obiceiuri. Traditii. Oameni. Timpul. Dusmanul nostru, al tuturor, ne rade in nas si trece necrutator de repede.TIMPUL nu iarta. Se scurge peste noi si lasa urme. La fel si faptele noastre. Depinde cum ne "impacam" cu ele! Ce facem sa nu uitam tot ce a fost frumos. Murind. Trecutul. Traieste in amintirile noastre.
Ada Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreaţă) este o insulă pe Dunăre scufundată odată cu construirea hidrocentralei Porţile de Fier. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orşova şi avea o dimensiune de circa 1,7km lungime şi circa 500m lăţime.
Istoric
Insula a fost locuită încă din antichitate. Herodot amintea de Cyraunis, despre care scrie că lungimea insulei este de 200 de stadii, îngustă, plină de măslini şi de viţă sălbatică. Prima atestare documentară este un raport al Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430, despre fortificaţiile bănăţene, care vorbeşte despre insula Saan cu 216 oameni. Numele ei s-a schimbat de-a lungul timpului, însă de la 1430 devine cunoscută ca Ada Kaleh.
Uitată la Congresul de pace de la Berlin (1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă aflată sub ocupaţie austro-ungară până în anul 1918/1920, când a devenit teritoriu românesc. Populaţia insulei era de origine turcă.
Înaintea creerii lacului de acumulare de la Porţile de Fier, principalele obiective istorice de pe insulă au fost demolate şi reclădite în aval, pe insula Simian.
Linkuri
Centrul Cultural Mehedinţi - Viaţa şi opera insulei Ada Kaleh
Aşa a fost pe Ada Kaleh, Jurnalul Naţional
Clipa-online Istorii dunărene
Din paradisul Ada-Kaleh in insula iluziilor pierdute, România Liberă
Supravietuitorii de pe insula scufundata de Ceausescu
Vechi imagini: Ada-Kaleh
Ada-Kaleh – die Inselfestung
Da, Ada Kaleh
Remember. Din nou. Mereu. La realizarea lacului de acumulare de la Portile de fier insula Ada-kaleh a disparut...Era acolo o comunitate turceasca de veche traditie, cu priviliegiul fabricarii de tigari de lux, dulceata de smochine si alte specialitati de rahat oriental...Viata in mijlocul unei foste cetati otomane si apoi habsburgice, cu cladiri specific balcanice...Zidurile cetatii au fost mutate in insula Simian, iar restul s-a spulberat...Cam cum se vrea a se face acum cu Hala Pietei Matache...si rastignirea ei la poarta mall-ului viitor...
Si tare multi vizitau Ada-Kaleh-ul plin de farmec...nu numai de frunza smochinului...! Si dor imi este acum. De ieri. Arhaica viata. Amestec de trecut, cu obiceiuri. Traditii. Oameni. Timpul. Dusmanul nostru, al tuturor, ne rade in nas si trece necrutator de repede.TIMPUL nu iarta. Se scurge peste noi si lasa urme. La fel si faptele noastre. Depinde cum ne "impacam" cu ele! Ce facem sa nu uitam tot ce a fost frumos. Murind. Trecutul. Traieste in amintirile noastre.
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
> Un ofiter greţos de la brigada antidrog a trecut ieri pe la ferma
> noastra "Imi pare rau dar trebuie sa inspectez ferma, sa vad daca nu
> cumva cultivati droguri ilegale"
> "Nici o problema" i-am zis "poti sa cauti unde vrei in afara de campul
> ala din dreapta" Atunci a scos arogant legitimaţia si mi-a lipit-o de
> faţa:
> "Vezi asta? Eu am autoritatea sa caut unde vreau, nu poti sa-mi spui
> tu unde sa caut si unde nu!!Am incheiat discuţia, ai inţeles?!?"
> "Bine, ma scuzati" i-am raspuns politicos si mi-am vazut de-ale mele.
> Nu trec 10 minute si-l vad alergand de mama focului pe campul din
> dreapta urmarit de un mare taur cu spume la gura.Avea ochii iesiti din
> orbite de panica si urla cat il tinea gura "Ajutoooor, ajutoooor!!"
> Atunci am aruncat sculele din mana, am fugit langa gard si am urlat la el:
> -"Legitimaţia, arata-i legitimaţia !...
> noastra "Imi pare rau dar trebuie sa inspectez ferma, sa vad daca nu
> cumva cultivati droguri ilegale"
> "Nici o problema" i-am zis "poti sa cauti unde vrei in afara de campul
> ala din dreapta" Atunci a scos arogant legitimaţia si mi-a lipit-o de
> faţa:
> "Vezi asta? Eu am autoritatea sa caut unde vreau, nu poti sa-mi spui
> tu unde sa caut si unde nu!!Am incheiat discuţia, ai inţeles?!?"
> "Bine, ma scuzati" i-am raspuns politicos si mi-am vazut de-ale mele.
> Nu trec 10 minute si-l vad alergand de mama focului pe campul din
> dreapta urmarit de un mare taur cu spume la gura.Avea ochii iesiti din
> orbite de panica si urla cat il tinea gura "Ajutoooor, ajutoooor!!"
> Atunci am aruncat sculele din mana, am fugit langa gard si am urlat la el:
> -"Legitimaţia, arata-i legitimaţia !...
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
IUBIRILE MARTHEI
"E mult prea puţină dragoste pe lume!"
Martha Bibescu
A nins mult in iarna asta. Peste tot şi peste toate. A nins la Mogoşoaia, viscolind aprig linţoliul aşternut pe amintiri. În mica biserică îngheţată, sub o placă de marmură regal-impresionantă, George Valentin Bibescu singur, aşteaptă. Ce ironie, ce răzbunare! La poarta palatului aşteptărilor Marthei! Acolo unde el venea rar şi stătea puţin, chemat mereu de-o iubire nouă sau de capriciile unei iubiri vechi ce agoniza zgomotos. Martha a învins. Din nou.
La mii de kilometri, la Menars, alături de Emilia, unica fiică a lui Napoleon, pe vechiul domeniu al familiei soacrei sale, Martha pare că nu aşteaptă nimic. Poate doar împlinirea unui crez ca o profeţie: "Va veni o vreme când acest popor, care n-a fost cunoscut până acum, va fi luat în seamă".
Martha Bibescu s-a născut la Bucureşti - în 1886 zic unii, în 1888 spun alţii - dar a fost una dintre fiicele Nimfei Europa. Mai iute de mână, Franţa şi-a însuşit-o în detrimentul surorii ei mai mici şi mai naive, România. Pe piatra de mormânt epitaful suna ca o sentinţă: scriitoare franceză.
* * *
Despre Martha Bibescu s-au scris multe. Se scrie încă, iată! Se va ma scrie, cu siguranţă, pentru că subiectul e departe de a fi epuizat. Era frumoasă, cultă, bogată- "toate la un loc pentru o singură fiinţă sunt un păcat de neiertat"- definiţie dată de un om care a iubit-o cu toată puterea, Christopher Birdwood, lord Thomson of Cardington.
Mulţi şi-au făcut o profesie din a-i enumera iubirile. Ea însăşi coborâtoare din Mavrocordaţi, s-a căsătorit la 15 ani cu descendentul unei familii ilustre, prinţul George Valentin Bibescu.
George Valentin Bibescu
Jurnalele ei spun cât l-a iubit şi câtă dezamăgire a trăit tânăra femeie. Frumos, fabulos de bogat, încăpăţânat, adulat de o mamă pentru care nimic altceva nu exista, George Valentin Bibescu este un om capricios, infidel şi egoist care o va privi pe Martha ca pe o decoraţie: odata primită, nu mai e râvnită! Atât! Martha l-a definit perfect: "A crezut toată viaţa că e suficient să existe pentru a fi iubit, nu i-a trecut niciodată prin minte să ofere şi el ceva în schimb."
Emanuel Bibescu
La 17 ani, privirile Marthei, dezamăgită de eşecul începutului de căsnicie, se îndreaptă către Emanuel Bibescu, vărul princiarului ei soţ. Nefericită alegere! Pasionat de istoria artei şi de vechile catedrale ale Franţei, exemplar masculin construit ireproşabil, prieten al lui Marcel Proust, Emanuel Bibescu respinge amorul pasionat al tinerei verişoare. Este un enigmatic, marcat de inteligenţă, bun simţ si superioritate morală. Atitudinea lui rezervată şi melancolică reprezintă o adevărată provocare pentru exuberanta Martha. Ea îi scrie rânduri aprinse, Emanuel îi impune să fie "cuminţi". A doua mare dezamăgire. Este o lecţie aspră pentru tânăra prinţesă care învaţă că e mai bine să se facă iubită fără a iubi neapărat.
Printul Wilhelm, mostenitorul tronului Germaniei
În 1909, prinţul Wilhelm, moştenitorul tronului Germaniei se îndrăgosteşte de Martha. Atât de mult încât îi scrie lui George Valentin Bibescu cerându-i privilegiul de a coresponda cu soţia lui "cea mai frumoasă şi mai inteligentă femeie din România". Marthei nu-i făcuse decât impresia că e o "vulpe argintie pe întinsul zăpezii" când îl văzuse prima dată. Cu toate acestea, o săptămână petrecută în luna mai a aceluiaşi an alături de Wilhelm al Germaniei va rămâne un reper al vieţii ei. Nu va uita niciodată momentul când a trecut, în maşina prinţului, pe sub poarta Brandenburg. Înconjurată de flori, asaltată de scrisori şi telegrame, în împrejurări în care puţine femei s-au aflat la vârsta ei, Martha îl priveşte doar ca pe un adolescent amorezat. Este flatată, dar nu îndrăgostită. Jurnalele ei o demonstrează. Martha se lasă adorată, spunându-şi în gând: "Domnind peste el, domnesc peste un imperiu." Avea puţin peste 20 de ani!
În 1908, considerată "plictisitoare" de soţul ei, Martha trăise în interior imens pentru cei 23 de ani ai ei. Din această trăire se născuse cartea "Cele opt paradisuri" pe care Academia Franceză i-o premiază. Numai că, odată cu această primă recunoaştere, viaţa o ironizează din nou pe Martha: Emanuel, tocmai el!, îi prezintă pe Charles Louis de Beauvau Craon, cel care avea să fie bărbatul vieţii ei. Descendent al vechii aristocraţii franceze, cu un arbore genealogic ale cărui rădăcini coborau în istorie până la 1500, cultivat, cu maniere perfecte, bărbatul înalt cu ochi albaştri şi mâini frumoase îi va marca existenţa. Lipsit de rezerve, direct, plin de iniţiativă, Beuavau Craon are asupra Marthei un efect la care ea se aştepta cel mai puţin. Pasiunea, reprimată până acum, se dezlănţuie. Martha îşi pune problema divorţului atât de imperios solicitat de Charles Louis. Împrejurările ţin cu el: George Valentin Bibescu contactase un sifilis care provoacă Marthei o îndreptăţită oroare. Aveau un singur copil, o fată. Numele princiar apunea. Martha refuză orice relaţie cu George Valentin. Beauvau Craon o iubea. Avea de ales între a-şi păstra poziţia de femeie etern înşelată sau de a deveni stăpâna unui întins domeniu nobiliar cu două castele şi soţia unuia dintre cei mai râvniţi burlaci ai Franţei începutului de veac, dar blamată social. Lucrurile se precipită. Martha se clatină în principiile ei descoperind că impetuosul aristocrat francez îi este egal intelectual, adică exact ceea ce dorise mereu de la un bărbat. Îl iubea de trei ani, el ameninţa cu sinuciderea, mama lui intervenise "ca în cea mai proastă farsă bulevardieră" cerându-i să nu mai "abuzeze" de fiul ei, iar contesa de Caraman Chimay, rigida mamă a lui George Valentin, o imploră să nu-şi părăsească soţul. Dezorientată, traumatizată sufleteşte, Martha alege să se retragă o vreme la o mânăstire din Alger. Cel care taie nodul gordian este chiar George. Printr-o telegramă trimisă pe drum şi primită la Marsilia, o anunţă că a cumpărat de la verii lui Brâncoveni Mogoşoaia, locul pe care ea şi-l dorea demult, şi i-o dăruieşte. Răvăşită, tentată de Mogoşoaia şi urmarită de zvonul că lui Charles Louis i s-a găsit în urgenţă o soţie, Martha ajunge în Alger, la mânăstirea unde stareţă era prinţesa călugărită Ioana Bibescu. O aştepta însă o lovitură de teatru: Ioana Bibescu îşi încălca jurământul şi dezbrăca rasa carmelitelor îndrăgostită de Emil Combes, premierul francez. Avea 40 de ani şi se călugărise la 18, el avea 65 şi era anticlerical convins. Martha revine în ţară. Nu va mai încerca niciodată să-l părăsească pe George.
Christopher Birdwood, lord THomson of Cardington
Încercând cu disperare să uite de Charles Louis, trimis de familie într-o călătorie în Lumea Nouă, în viaţa Marthei apare Christopher Birdwood, ataşat militar la legaţia Marii Britanii, omul care i-a oferit iubirea vindecătoare. Calm, stăpânit, disciplinat, englezul ascundea cu artă latura indealistă şi romantică a firii sale. Are răbdarea de a o aştepta pe Martha să se vindece, are tăria de a o iubi dincolo de zâmbetul ei îndepărtat, adresat mereu unui absent, îi este alături în cel mai greu moment al vieţii ei: moartea tatălui său, Ion Lahovary. Zile în şir, închisă la Posada, nu l-a primit decât pe el. Christopher Birdwood aducea în viaţa ei ceva unic- tactul. Arta de a şti când şi ce să spui şi, mai ales, când să taci. "Kit", cum îi spunea ea, nu cerea nimic. Îi era doar alături, iar Martha era prea obosită. Într-o seară cu trandafiri, la Mogoşoaia, devine amanta lui. Pe toată perioada războiului, ea va depinde practic de sprijinul lui, înfuntând împreună acuzaţiile tot mai frecvente de spionaj.
În 1917, Emanuel se sinucide. Fusese atins, se pare, de o boală miserioasă. Martha, aflată în zilele acelea la Saint Morritz, suferă cumplit. Va scrie în jurnalele ei despre cel dus: "El m-a învăţat să am sentimente. Nu avusesem decât idei".
În 1919 o regăsim purtându-i lui Charles Louis aceeaşi dragoste şi bucurându-se de iubirea lui Kit, devenit lord Thomson of Cardington. Strălucea în viaţa pariziană. Era prezentă la toate marile dineuri. Şi totuşi noaptea, singură, în camera ei, îşi spune cu sinceritate: Charles Louis a fost "adevărata mea dragoste". Tocmai se întorsese de la un dineu unde stătuse alături de lordul Thomson!
În toamnă, George Valentin vine să-i ceară divorţul, oferindu-i în schimb "un fluviu de bani" şi mărturisindu-i în stilul său brutal: "Îmi eşti dragă şi tu, fireşte, dar nu îndeajuns încât să-mi petrec restul vieţii alături de tine!" Martha refuză, îi promisese soacrei ei pe patul de moarte că nu-l va părăsi niciodată. A fost ultima oară când s-a vorbit despre divorţ în viaţa Marthei.
Henry Bertrand Leon de Jouvenel
În 1923 primeşte pentru a doua oară Premiul Academiei Franceze, de data aceasta pentru "Izvor. Ţara sălciilor" şi devine ţinta iubirii lui Henry Bertrand Leon de Jouvenel. La 47 de ani, fostul soţ al scriitoarei Colette era "o forţă a vieţii" cum nota Martha. Ea avea cu zece ani mai puţin şi era copleşită de pasiunea pur fizică pentru Jouvenel. Maestru al cuvîntului, agresiv, ambiţios şi egoist acesta era un celebru vânător de femei. Legătura lor a durat trei ani furtunoşi, presăraţi cu infidelităţile lui. Cu toate acestea, efectul asupra Marthei a fost unul pozitiv - a făcut-o mai feminină şi mai puţin arogantă. Se descoperă vulnerabilă în mâinile unui bărbat puternic şi fără scrupule, este pasionată fizic, are emoţii ieftine în aşteptarea unui telefon şi nutreşte dorinţe necunoscute până atunci. Jouvenel nu seamănă cu niciunul dintre bărbaţii din viaţa ei şi, până când temperamentalul orator şi om politic a considerat-o prea puternică şi pretenţioasă pentru gustul lui, Martha a avut timp să se descopere pe sine într-o lumină nouă.
Martha la Mogosoaia
Cu toate acestea, o iubire a traversat nealterată viaţa Marthei Bibescu. Una singură - iubirea pentru Mogoşoaia. Banii ei, cîştigaţi de pe urma vânzării moşiilor Lahovary şi de pe urma publicării cărţilor, energia, inteligenţa, bunul gust, simţul artistic au mers acolo, între zidurile micului palat de lângă Bucureşti. A iubit Mogoşoaia cu toată inima.
Mogosoaia pe vremea Marthei
Prima noapte a lucrărilor de reconstrucţie a dormit lângă schele, într-un cort! În 1945, Mogoşoaia îi este luată. După 33 de ani, a plecat de acolo cu doar câteva lucruri personale şi fără să gândească măcar ca nu va reveni vreodată.
Iubită de regi - Ferdinand al României îi făcea lungi vizite la Mogoşoaia, Alfonso XIII al Spaniei o vizita incognito la hotel, ţarul Bulgariei îi spusese odată, îngrijorat pentru sensibilitatea ei: "Câte zile veţi petrece alături de vitele mele?" (bulgarii, adică!) - această femeie a ştiut să păstreze prietenii la fel de profunde ca şi iubirile.
Abatele Mugnier, confidentul şi duhovnicul ei odată cu trecerea la religia catolică, n-a ezitat până la 92 de ani să-şi consilieze fiica spirituală. A fost cel mai puternic reazem al sufletului ei de-a lungul vremii. Winston Churchill nu i-a refuzat nici sfatul, nici prezenţa ori de câte ori a putut.
Ramsay McDonald
Un alt premier britanic, Ramsay McDonald a pus toată atenţia, răbdarea şi influenţa lui la picioarele Marthei. Iar această femeie a rezistat tentaţiilor şi nu a abuzat de toate acestea niciodată. Abatele Mugnier nu se înşelase, Martha avea "darul extrem de rar al prieteniei".
Îl mai avea şi pe acela al datoriei: datorie faţă de ţară, faţă de numele pe care îl purta, faţă de familia ei, faţă de unicul copil. Martha Bibescu a fost mamă la nici 17 ani.
Martha cu fiica sa, Valentina, mireasa
Într-o zi de august, la Posada, în liniştea unui colţ al Bucegilor, după chinuri cumplite, a născut o fetiţă, singurul ei descendent. Era ea însăşi un copil speriat, resimţind acut lipsa tatălui ei, vegheată de soacră - femeie rece şi cu principii de neclintit, aşteptându-l pe George care lipsea zile întregi. Fiica s-a numit Valentina, după numele bunicii dinspre tată şi a crescut în umbra imensei personalităţi a mamei sale. Martha Bibescu s-a învinovăţit toată viaţa că nu a fost mai apropiată de Valentina, dar soarta i-a dat prilejul să se revanşeze.
Martha si George Valentin Bibescu, la Posada, cu Valentina si Dimitrie Ghyka
Aproape 8 ani s-a chinuit să scoată din ţară pe fiica şi ginerele ei, aflaţi aici în arest la domiciliu! În aceşti ani n-a ezitat şi nu s-a oprit nici o clipă din a căuta soluţii. Atunci şi în anii de după s-a dus tot ce avea Martha: smaraldele Bibescu - bijuterii care uimiseră Europa, tablouri primite în dar şi purtând semnături valoroase - tot. Până la urmă, în 1956 a reuşit să-i vadă alături de ea. Dar nu mai avea nimic în afara talentului ei. Şi l-a exploatat cît a putut. La 72 de ani, atinsă de flebită, cu o sănătate care nu fusese niciodată strălucită nu pregetă să meargă în diferite ţări ale lumii. Susţinea conferinţe şi acestea îi aduceau banii necesari întreţinerii celor doi nepoţi la şcoală şi a Valentinei, bolnavă.
Acuzată de ambiţie nemăsurată, de aroganţă, de inconstanţă, având în multe pagini de jurnal cuvinte răutăcioase la adresa multora, ţinând mai mult la ranguri decât la oameni, temută din pricina replicii spirituale si tăioase, bănuită de spionaj, Martha Bibescu nu era un om perfect. Abia atunci ar fi fost "plictisitoare", vorba lui George Valentin Bibescu. Nu. Martha a fost altceva. Întotdeauna altceva, greu de definit, greu de înţeles, copleşitor.
Martha in ultimii ani ai vietii, la Paris
O viaţă strălucitoare, dar nu uşoară. La şaizeci de ani era o prezenţă excentrică. Casa Dior, a cărei reclamă vie fusese decenii, realiza pentru ea haine speciale, ca nişte fastuoase tunici, lungi până în pământ. Era cuceritoare, deşi, cum o caracterizează logodnica nepotului ei, Judy Ghica, puţin cam "imperativă". Se bucura de o mare recunoaştere. În 1954, Academia Franceză îi conferă Marele Premiu de Literatură pentru întraga operă, iar un an mai târziu, Academia Regală de Limbă şi Literatură Franceză a Belgiei o alege ca membru. În 1962 primeşte Legiunea de Onoare, marea ei bucurie, ceea ce aştepta de 30 de ani. Pentru Martha Bibescu, viaţa apunea glorios.
Charles de Gaulle
Ultimii ani s-au scurs sub semnul legăturii cu Charles de Gaulle. Unii cred că a fost ultima ei mare iubire. E mult spus. Primul preşedinte francez a priceput însă cel mai bine cine era cu adevărat Martha Bibescu. I-a scris:"Pentru mine, dumneavoastră sunteţi personificarea Europei." Ea n-a vrut să fie însă decât "un martor al istoriei". Şi a fost.
"E mult prea puţină dragoste pe lume!"
Martha Bibescu
A nins mult in iarna asta. Peste tot şi peste toate. A nins la Mogoşoaia, viscolind aprig linţoliul aşternut pe amintiri. În mica biserică îngheţată, sub o placă de marmură regal-impresionantă, George Valentin Bibescu singur, aşteaptă. Ce ironie, ce răzbunare! La poarta palatului aşteptărilor Marthei! Acolo unde el venea rar şi stătea puţin, chemat mereu de-o iubire nouă sau de capriciile unei iubiri vechi ce agoniza zgomotos. Martha a învins. Din nou.
La mii de kilometri, la Menars, alături de Emilia, unica fiică a lui Napoleon, pe vechiul domeniu al familiei soacrei sale, Martha pare că nu aşteaptă nimic. Poate doar împlinirea unui crez ca o profeţie: "Va veni o vreme când acest popor, care n-a fost cunoscut până acum, va fi luat în seamă".
Martha Bibescu s-a născut la Bucureşti - în 1886 zic unii, în 1888 spun alţii - dar a fost una dintre fiicele Nimfei Europa. Mai iute de mână, Franţa şi-a însuşit-o în detrimentul surorii ei mai mici şi mai naive, România. Pe piatra de mormânt epitaful suna ca o sentinţă: scriitoare franceză.
* * *
Despre Martha Bibescu s-au scris multe. Se scrie încă, iată! Se va ma scrie, cu siguranţă, pentru că subiectul e departe de a fi epuizat. Era frumoasă, cultă, bogată- "toate la un loc pentru o singură fiinţă sunt un păcat de neiertat"- definiţie dată de un om care a iubit-o cu toată puterea, Christopher Birdwood, lord Thomson of Cardington.
Mulţi şi-au făcut o profesie din a-i enumera iubirile. Ea însăşi coborâtoare din Mavrocordaţi, s-a căsătorit la 15 ani cu descendentul unei familii ilustre, prinţul George Valentin Bibescu.
George Valentin Bibescu
Jurnalele ei spun cât l-a iubit şi câtă dezamăgire a trăit tânăra femeie. Frumos, fabulos de bogat, încăpăţânat, adulat de o mamă pentru care nimic altceva nu exista, George Valentin Bibescu este un om capricios, infidel şi egoist care o va privi pe Martha ca pe o decoraţie: odata primită, nu mai e râvnită! Atât! Martha l-a definit perfect: "A crezut toată viaţa că e suficient să existe pentru a fi iubit, nu i-a trecut niciodată prin minte să ofere şi el ceva în schimb."
Emanuel Bibescu
La 17 ani, privirile Marthei, dezamăgită de eşecul începutului de căsnicie, se îndreaptă către Emanuel Bibescu, vărul princiarului ei soţ. Nefericită alegere! Pasionat de istoria artei şi de vechile catedrale ale Franţei, exemplar masculin construit ireproşabil, prieten al lui Marcel Proust, Emanuel Bibescu respinge amorul pasionat al tinerei verişoare. Este un enigmatic, marcat de inteligenţă, bun simţ si superioritate morală. Atitudinea lui rezervată şi melancolică reprezintă o adevărată provocare pentru exuberanta Martha. Ea îi scrie rânduri aprinse, Emanuel îi impune să fie "cuminţi". A doua mare dezamăgire. Este o lecţie aspră pentru tânăra prinţesă care învaţă că e mai bine să se facă iubită fără a iubi neapărat.
Printul Wilhelm, mostenitorul tronului Germaniei
În 1909, prinţul Wilhelm, moştenitorul tronului Germaniei se îndrăgosteşte de Martha. Atât de mult încât îi scrie lui George Valentin Bibescu cerându-i privilegiul de a coresponda cu soţia lui "cea mai frumoasă şi mai inteligentă femeie din România". Marthei nu-i făcuse decât impresia că e o "vulpe argintie pe întinsul zăpezii" când îl văzuse prima dată. Cu toate acestea, o săptămână petrecută în luna mai a aceluiaşi an alături de Wilhelm al Germaniei va rămâne un reper al vieţii ei. Nu va uita niciodată momentul când a trecut, în maşina prinţului, pe sub poarta Brandenburg. Înconjurată de flori, asaltată de scrisori şi telegrame, în împrejurări în care puţine femei s-au aflat la vârsta ei, Martha îl priveşte doar ca pe un adolescent amorezat. Este flatată, dar nu îndrăgostită. Jurnalele ei o demonstrează. Martha se lasă adorată, spunându-şi în gând: "Domnind peste el, domnesc peste un imperiu." Avea puţin peste 20 de ani!
În 1908, considerată "plictisitoare" de soţul ei, Martha trăise în interior imens pentru cei 23 de ani ai ei. Din această trăire se născuse cartea "Cele opt paradisuri" pe care Academia Franceză i-o premiază. Numai că, odată cu această primă recunoaştere, viaţa o ironizează din nou pe Martha: Emanuel, tocmai el!, îi prezintă pe Charles Louis de Beauvau Craon, cel care avea să fie bărbatul vieţii ei. Descendent al vechii aristocraţii franceze, cu un arbore genealogic ale cărui rădăcini coborau în istorie până la 1500, cultivat, cu maniere perfecte, bărbatul înalt cu ochi albaştri şi mâini frumoase îi va marca existenţa. Lipsit de rezerve, direct, plin de iniţiativă, Beuavau Craon are asupra Marthei un efect la care ea se aştepta cel mai puţin. Pasiunea, reprimată până acum, se dezlănţuie. Martha îşi pune problema divorţului atât de imperios solicitat de Charles Louis. Împrejurările ţin cu el: George Valentin Bibescu contactase un sifilis care provoacă Marthei o îndreptăţită oroare. Aveau un singur copil, o fată. Numele princiar apunea. Martha refuză orice relaţie cu George Valentin. Beauvau Craon o iubea. Avea de ales între a-şi păstra poziţia de femeie etern înşelată sau de a deveni stăpâna unui întins domeniu nobiliar cu două castele şi soţia unuia dintre cei mai râvniţi burlaci ai Franţei începutului de veac, dar blamată social. Lucrurile se precipită. Martha se clatină în principiile ei descoperind că impetuosul aristocrat francez îi este egal intelectual, adică exact ceea ce dorise mereu de la un bărbat. Îl iubea de trei ani, el ameninţa cu sinuciderea, mama lui intervenise "ca în cea mai proastă farsă bulevardieră" cerându-i să nu mai "abuzeze" de fiul ei, iar contesa de Caraman Chimay, rigida mamă a lui George Valentin, o imploră să nu-şi părăsească soţul. Dezorientată, traumatizată sufleteşte, Martha alege să se retragă o vreme la o mânăstire din Alger. Cel care taie nodul gordian este chiar George. Printr-o telegramă trimisă pe drum şi primită la Marsilia, o anunţă că a cumpărat de la verii lui Brâncoveni Mogoşoaia, locul pe care ea şi-l dorea demult, şi i-o dăruieşte. Răvăşită, tentată de Mogoşoaia şi urmarită de zvonul că lui Charles Louis i s-a găsit în urgenţă o soţie, Martha ajunge în Alger, la mânăstirea unde stareţă era prinţesa călugărită Ioana Bibescu. O aştepta însă o lovitură de teatru: Ioana Bibescu îşi încălca jurământul şi dezbrăca rasa carmelitelor îndrăgostită de Emil Combes, premierul francez. Avea 40 de ani şi se călugărise la 18, el avea 65 şi era anticlerical convins. Martha revine în ţară. Nu va mai încerca niciodată să-l părăsească pe George.
Christopher Birdwood, lord THomson of Cardington
Încercând cu disperare să uite de Charles Louis, trimis de familie într-o călătorie în Lumea Nouă, în viaţa Marthei apare Christopher Birdwood, ataşat militar la legaţia Marii Britanii, omul care i-a oferit iubirea vindecătoare. Calm, stăpânit, disciplinat, englezul ascundea cu artă latura indealistă şi romantică a firii sale. Are răbdarea de a o aştepta pe Martha să se vindece, are tăria de a o iubi dincolo de zâmbetul ei îndepărtat, adresat mereu unui absent, îi este alături în cel mai greu moment al vieţii ei: moartea tatălui său, Ion Lahovary. Zile în şir, închisă la Posada, nu l-a primit decât pe el. Christopher Birdwood aducea în viaţa ei ceva unic- tactul. Arta de a şti când şi ce să spui şi, mai ales, când să taci. "Kit", cum îi spunea ea, nu cerea nimic. Îi era doar alături, iar Martha era prea obosită. Într-o seară cu trandafiri, la Mogoşoaia, devine amanta lui. Pe toată perioada războiului, ea va depinde practic de sprijinul lui, înfuntând împreună acuzaţiile tot mai frecvente de spionaj.
În 1917, Emanuel se sinucide. Fusese atins, se pare, de o boală miserioasă. Martha, aflată în zilele acelea la Saint Morritz, suferă cumplit. Va scrie în jurnalele ei despre cel dus: "El m-a învăţat să am sentimente. Nu avusesem decât idei".
În 1919 o regăsim purtându-i lui Charles Louis aceeaşi dragoste şi bucurându-se de iubirea lui Kit, devenit lord Thomson of Cardington. Strălucea în viaţa pariziană. Era prezentă la toate marile dineuri. Şi totuşi noaptea, singură, în camera ei, îşi spune cu sinceritate: Charles Louis a fost "adevărata mea dragoste". Tocmai se întorsese de la un dineu unde stătuse alături de lordul Thomson!
În toamnă, George Valentin vine să-i ceară divorţul, oferindu-i în schimb "un fluviu de bani" şi mărturisindu-i în stilul său brutal: "Îmi eşti dragă şi tu, fireşte, dar nu îndeajuns încât să-mi petrec restul vieţii alături de tine!" Martha refuză, îi promisese soacrei ei pe patul de moarte că nu-l va părăsi niciodată. A fost ultima oară când s-a vorbit despre divorţ în viaţa Marthei.
Henry Bertrand Leon de Jouvenel
În 1923 primeşte pentru a doua oară Premiul Academiei Franceze, de data aceasta pentru "Izvor. Ţara sălciilor" şi devine ţinta iubirii lui Henry Bertrand Leon de Jouvenel. La 47 de ani, fostul soţ al scriitoarei Colette era "o forţă a vieţii" cum nota Martha. Ea avea cu zece ani mai puţin şi era copleşită de pasiunea pur fizică pentru Jouvenel. Maestru al cuvîntului, agresiv, ambiţios şi egoist acesta era un celebru vânător de femei. Legătura lor a durat trei ani furtunoşi, presăraţi cu infidelităţile lui. Cu toate acestea, efectul asupra Marthei a fost unul pozitiv - a făcut-o mai feminină şi mai puţin arogantă. Se descoperă vulnerabilă în mâinile unui bărbat puternic şi fără scrupule, este pasionată fizic, are emoţii ieftine în aşteptarea unui telefon şi nutreşte dorinţe necunoscute până atunci. Jouvenel nu seamănă cu niciunul dintre bărbaţii din viaţa ei şi, până când temperamentalul orator şi om politic a considerat-o prea puternică şi pretenţioasă pentru gustul lui, Martha a avut timp să se descopere pe sine într-o lumină nouă.
Martha la Mogosoaia
Cu toate acestea, o iubire a traversat nealterată viaţa Marthei Bibescu. Una singură - iubirea pentru Mogoşoaia. Banii ei, cîştigaţi de pe urma vânzării moşiilor Lahovary şi de pe urma publicării cărţilor, energia, inteligenţa, bunul gust, simţul artistic au mers acolo, între zidurile micului palat de lângă Bucureşti. A iubit Mogoşoaia cu toată inima.
Mogosoaia pe vremea Marthei
Prima noapte a lucrărilor de reconstrucţie a dormit lângă schele, într-un cort! În 1945, Mogoşoaia îi este luată. După 33 de ani, a plecat de acolo cu doar câteva lucruri personale şi fără să gândească măcar ca nu va reveni vreodată.
Iubită de regi - Ferdinand al României îi făcea lungi vizite la Mogoşoaia, Alfonso XIII al Spaniei o vizita incognito la hotel, ţarul Bulgariei îi spusese odată, îngrijorat pentru sensibilitatea ei: "Câte zile veţi petrece alături de vitele mele?" (bulgarii, adică!) - această femeie a ştiut să păstreze prietenii la fel de profunde ca şi iubirile.
Abatele Mugnier, confidentul şi duhovnicul ei odată cu trecerea la religia catolică, n-a ezitat până la 92 de ani să-şi consilieze fiica spirituală. A fost cel mai puternic reazem al sufletului ei de-a lungul vremii. Winston Churchill nu i-a refuzat nici sfatul, nici prezenţa ori de câte ori a putut.
Ramsay McDonald
Un alt premier britanic, Ramsay McDonald a pus toată atenţia, răbdarea şi influenţa lui la picioarele Marthei. Iar această femeie a rezistat tentaţiilor şi nu a abuzat de toate acestea niciodată. Abatele Mugnier nu se înşelase, Martha avea "darul extrem de rar al prieteniei".
Îl mai avea şi pe acela al datoriei: datorie faţă de ţară, faţă de numele pe care îl purta, faţă de familia ei, faţă de unicul copil. Martha Bibescu a fost mamă la nici 17 ani.
Martha cu fiica sa, Valentina, mireasa
Într-o zi de august, la Posada, în liniştea unui colţ al Bucegilor, după chinuri cumplite, a născut o fetiţă, singurul ei descendent. Era ea însăşi un copil speriat, resimţind acut lipsa tatălui ei, vegheată de soacră - femeie rece şi cu principii de neclintit, aşteptându-l pe George care lipsea zile întregi. Fiica s-a numit Valentina, după numele bunicii dinspre tată şi a crescut în umbra imensei personalităţi a mamei sale. Martha Bibescu s-a învinovăţit toată viaţa că nu a fost mai apropiată de Valentina, dar soarta i-a dat prilejul să se revanşeze.
Martha si George Valentin Bibescu, la Posada, cu Valentina si Dimitrie Ghyka
Aproape 8 ani s-a chinuit să scoată din ţară pe fiica şi ginerele ei, aflaţi aici în arest la domiciliu! În aceşti ani n-a ezitat şi nu s-a oprit nici o clipă din a căuta soluţii. Atunci şi în anii de după s-a dus tot ce avea Martha: smaraldele Bibescu - bijuterii care uimiseră Europa, tablouri primite în dar şi purtând semnături valoroase - tot. Până la urmă, în 1956 a reuşit să-i vadă alături de ea. Dar nu mai avea nimic în afara talentului ei. Şi l-a exploatat cît a putut. La 72 de ani, atinsă de flebită, cu o sănătate care nu fusese niciodată strălucită nu pregetă să meargă în diferite ţări ale lumii. Susţinea conferinţe şi acestea îi aduceau banii necesari întreţinerii celor doi nepoţi la şcoală şi a Valentinei, bolnavă.
Acuzată de ambiţie nemăsurată, de aroganţă, de inconstanţă, având în multe pagini de jurnal cuvinte răutăcioase la adresa multora, ţinând mai mult la ranguri decât la oameni, temută din pricina replicii spirituale si tăioase, bănuită de spionaj, Martha Bibescu nu era un om perfect. Abia atunci ar fi fost "plictisitoare", vorba lui George Valentin Bibescu. Nu. Martha a fost altceva. Întotdeauna altceva, greu de definit, greu de înţeles, copleşitor.
Martha in ultimii ani ai vietii, la Paris
O viaţă strălucitoare, dar nu uşoară. La şaizeci de ani era o prezenţă excentrică. Casa Dior, a cărei reclamă vie fusese decenii, realiza pentru ea haine speciale, ca nişte fastuoase tunici, lungi până în pământ. Era cuceritoare, deşi, cum o caracterizează logodnica nepotului ei, Judy Ghica, puţin cam "imperativă". Se bucura de o mare recunoaştere. În 1954, Academia Franceză îi conferă Marele Premiu de Literatură pentru întraga operă, iar un an mai târziu, Academia Regală de Limbă şi Literatură Franceză a Belgiei o alege ca membru. În 1962 primeşte Legiunea de Onoare, marea ei bucurie, ceea ce aştepta de 30 de ani. Pentru Martha Bibescu, viaţa apunea glorios.
Charles de Gaulle
Ultimii ani s-au scurs sub semnul legăturii cu Charles de Gaulle. Unii cred că a fost ultima ei mare iubire. E mult spus. Primul preşedinte francez a priceput însă cel mai bine cine era cu adevărat Martha Bibescu. I-a scris:"Pentru mine, dumneavoastră sunteţi personificarea Europei." Ea n-a vrut să fie însă decât "un martor al istoriei". Şi a fost.
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
Tzzzrrrrrrrrrrrrr!, Tzzzrrrrrrrrrrrr! (telefonul)
Fetita ridica receptorul:
- Alo?
- Buna, scumpo; sunt eu, tati. Mami e cumva in apropierea telefonului?
- Nu, tati, mami e la etaj, in dormitor, cu unchiul Paul.
Dupa o scurta pauza, tati zice:
- Dar, scumpa mea, tu nu ai niciun unchi Paul!
- Oh, ba da, am, si el e la etaj, in camera cu mami, chiar in acest moment.
O alta scurta pauza.
- Uf, bine atunci, vreau ca tu sa faci ceva pentru mine: lasa receptorul pe masa, alerga la etaj si bate la usa dormitorului si striga la mami: “Masina lui tati tocmai a intrat în parcare!”
- Bine, tati, doar un minut.
Cateva minute mai tirziu, fetita vine inapoi la telefon.
- Am facut ce mi-ai spus, tati.
- Si ce sa intâmplat, scumpa mea?
- Ei bine, mami s-a speriat rau, a sarit din pat fara nicio haina pe ea, a inceput sa alerge in stanga si in dreapta tipand, apoi s-a impiedicat de covor, s-a lovit cu capul de masa de toaleta si acum zace nemiscata!
- O, Doamne! Si ce poti sa-mi spui despre unchiul tau Paul?
- Si el a sarit din pat, fara haine pe el si el s-a speriat rau si a sarit pe fereastra din spate direct in piscina. Dar cred ca nu stia ca saptamana trecuta ati scos apa, ca sa o curatati. S-a lovit de fundul piscinei si cred ca a murit.
O lunga pauza.
O pauza si mai lunga.
O foarte lunga pauza, apoi tati spune:
- Piscina zici? Ããããã…. Aveti numarul 486-5731?
- Nu, cred ca ati gresit numarul.
Fetita ridica receptorul:
- Alo?
- Buna, scumpo; sunt eu, tati. Mami e cumva in apropierea telefonului?
- Nu, tati, mami e la etaj, in dormitor, cu unchiul Paul.
Dupa o scurta pauza, tati zice:
- Dar, scumpa mea, tu nu ai niciun unchi Paul!
- Oh, ba da, am, si el e la etaj, in camera cu mami, chiar in acest moment.
O alta scurta pauza.
- Uf, bine atunci, vreau ca tu sa faci ceva pentru mine: lasa receptorul pe masa, alerga la etaj si bate la usa dormitorului si striga la mami: “Masina lui tati tocmai a intrat în parcare!”
- Bine, tati, doar un minut.
Cateva minute mai tirziu, fetita vine inapoi la telefon.
- Am facut ce mi-ai spus, tati.
- Si ce sa intâmplat, scumpa mea?
- Ei bine, mami s-a speriat rau, a sarit din pat fara nicio haina pe ea, a inceput sa alerge in stanga si in dreapta tipand, apoi s-a impiedicat de covor, s-a lovit cu capul de masa de toaleta si acum zace nemiscata!
- O, Doamne! Si ce poti sa-mi spui despre unchiul tau Paul?
- Si el a sarit din pat, fara haine pe el si el s-a speriat rau si a sarit pe fereastra din spate direct in piscina. Dar cred ca nu stia ca saptamana trecuta ati scos apa, ca sa o curatati. S-a lovit de fundul piscinei si cred ca a murit.
O lunga pauza.
O pauza si mai lunga.
O foarte lunga pauza, apoi tati spune:
- Piscina zici? Ããããã…. Aveti numarul 486-5731?
- Nu, cred ca ati gresit numarul.
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
Nunta copilei
(după George Coşbuc)
A fost o vreme supărat
Și, cât fusese suspendat,
La inimă avea un cui,
Dar, azi, ca el un altul nu-i,
Căci Eba, Nicuşoara lui,
S-a măritat.
Şi dacă prinţi din largul zării
Şedeau la capătul cărării
Şi-i trimiteau bezele-ades,
Ei inima nu i-a dat ghes
Decât când şi-a găsit ales
Mai acătării.
S-au înţeles dintr-un privit
Şi fata nu s-a-mpotrivit,
Cum a făcut cu alţi coconi
De-asfaltatori şi de baroni,
Semn că puţinii neuroni
S-au isprăvit.
S-a anunțat, fără istov,
Că-i nuntă mare la Snagov,
La care cică-s așteptați
Puzderie de invitați,
Numai să fie îmbrăcaţi
În haine mov.
S-a dat de veste-n lung şi-n lat
Că vor fi singuri în Palat,
Doar miri, şi invitaţi, şi naşi,
Nici vorbă nu-i de alţi nuntaşi,
Şi n-o să vezi, la mii de paşi,
Vreun nespălat.
Căci socrul mic a dat ucaz,
În zi de luni, pe la amiaz,
Ca nici ţipenie de om,
Român de-o fi sau de-o fi rrom,
Să nu stea cocoţat prin pom
Sau pe pârleaz.
În ziua de Răpciune întâi,
Oricine fără căpătâi
Sau paparazzi băgăcioşi
Din perimetru vor fi scoşi
De lefegii credincioşi,
Cum hotărât îi.
Când soarele a scăpătat,
Pe drum cu flori împrospătat,
Aleargă sutele de cai,
Ducând împărătesc alai
Spe locul unde socrul-crai
I-a invitat.
Monica, fostă procuror,
Se-avântă-n fruntea tuturor,
Veghind făclia din garaj
Ce-o duce Neamţu, micul paj,
Iar MRU, prinzând curaj,
E-n urma lor.
Sosit era micuţul Boc,
Făcându-şi printre fuste loc,
Să-l vadă şeful, socrul mic,
Cât a ajuns el de voinic,
Că şi-a luat, pe mai nimic,
Pantofi cu toc.
Din fund de munţi, de la Pleşcoi,
Purtând podoabe mai de soi,
Blondina de la Cotroceni
Făcea furori printre meseni
Şi iar le promitea pomeni,
Chiar un purcoi.
De peste Prut, cum a aflat
De nuntă, a venit Filat
Să îl asigure pe Crai
Că fraţii de acelaşi grai,
Ca să nu-i strice bunul trai,
Nu au votat.
Şi alţii, Doamne! Câţi supuşi!
Lingăi ce-aşteaptă pe la uşi
Ţineau privirile în jos,
La socrul mic făcând frumos,
Cu gândul la un os de ros,
Precum Lăbuş.
Când a fost vorba de ospăţ,
Ce opulenţă, ce dezmăţ!
Un râu de vin, somon şi pui,
Ficat de ciută cu gutui,
Purcei n-aveai unde să-i pui,
Să dai prin băţ.
Rapsozi de-ai noştri, populari,
Ce cântă pe la case mari,
Nu stau o clipă la cuvânt
Şi-nchină cânturi după cânt
Mesenilor care-şi fac vânt
Doar cu dolari.
Trei paşi la dreapta şi alţi trei
La stânga face Macovei
Şi cât se-nvârte ea, sirena,
Micuţul paj îi poartă trena,
Să n-o apuce iar migrena,
Ca de-obicei.
Când nunta fu către final,
Bătu Videanu în pocal
Şi, închinând spre socrul mic,
Îşi drese glasul doar un pic
Şi-i zise, ca unui amic
Aflat pe val:
Măria ta, să ne trăieşti
Şi-acest mandat să-l împlineşti,
Să-ţi fie viaţa fără pante,
Iar camere de-or fi vacante,
Pe-nsurăţei, la vila Dante,
Să-i găzduieşti!
PS.
Are Băsescu o domnişoară
Cum alta-n lume n-o să vezi
Nu-i pasă că n-a fost la şcoală
Şi visează numai cai verzi.
Ea vorbele le-mpleticeşte
Că şi la dicţie a lipsit
La Bruxelles ea doar gângureşte
De la externe ce-a primit.
Şi neavând cuvinte multe
La dânsa-n propriul dicţionar Ea de „succesuri” se ocupă
Şi asta nu se-ntâmplă rar.
La fel ca si alte Elene Sulfine, Ane sau Monici
Ea face ce le spune tata
Mai priceput in politici
(după George Coşbuc)
A fost o vreme supărat
Și, cât fusese suspendat,
La inimă avea un cui,
Dar, azi, ca el un altul nu-i,
Căci Eba, Nicuşoara lui,
S-a măritat.
Şi dacă prinţi din largul zării
Şedeau la capătul cărării
Şi-i trimiteau bezele-ades,
Ei inima nu i-a dat ghes
Decât când şi-a găsit ales
Mai acătării.
S-au înţeles dintr-un privit
Şi fata nu s-a-mpotrivit,
Cum a făcut cu alţi coconi
De-asfaltatori şi de baroni,
Semn că puţinii neuroni
S-au isprăvit.
S-a anunțat, fără istov,
Că-i nuntă mare la Snagov,
La care cică-s așteptați
Puzderie de invitați,
Numai să fie îmbrăcaţi
În haine mov.
S-a dat de veste-n lung şi-n lat
Că vor fi singuri în Palat,
Doar miri, şi invitaţi, şi naşi,
Nici vorbă nu-i de alţi nuntaşi,
Şi n-o să vezi, la mii de paşi,
Vreun nespălat.
Căci socrul mic a dat ucaz,
În zi de luni, pe la amiaz,
Ca nici ţipenie de om,
Român de-o fi sau de-o fi rrom,
Să nu stea cocoţat prin pom
Sau pe pârleaz.
În ziua de Răpciune întâi,
Oricine fără căpătâi
Sau paparazzi băgăcioşi
Din perimetru vor fi scoşi
De lefegii credincioşi,
Cum hotărât îi.
Când soarele a scăpătat,
Pe drum cu flori împrospătat,
Aleargă sutele de cai,
Ducând împărătesc alai
Spe locul unde socrul-crai
I-a invitat.
Monica, fostă procuror,
Se-avântă-n fruntea tuturor,
Veghind făclia din garaj
Ce-o duce Neamţu, micul paj,
Iar MRU, prinzând curaj,
E-n urma lor.
Sosit era micuţul Boc,
Făcându-şi printre fuste loc,
Să-l vadă şeful, socrul mic,
Cât a ajuns el de voinic,
Că şi-a luat, pe mai nimic,
Pantofi cu toc.
Din fund de munţi, de la Pleşcoi,
Purtând podoabe mai de soi,
Blondina de la Cotroceni
Făcea furori printre meseni
Şi iar le promitea pomeni,
Chiar un purcoi.
De peste Prut, cum a aflat
De nuntă, a venit Filat
Să îl asigure pe Crai
Că fraţii de acelaşi grai,
Ca să nu-i strice bunul trai,
Nu au votat.
Şi alţii, Doamne! Câţi supuşi!
Lingăi ce-aşteaptă pe la uşi
Ţineau privirile în jos,
La socrul mic făcând frumos,
Cu gândul la un os de ros,
Precum Lăbuş.
Când a fost vorba de ospăţ,
Ce opulenţă, ce dezmăţ!
Un râu de vin, somon şi pui,
Ficat de ciută cu gutui,
Purcei n-aveai unde să-i pui,
Să dai prin băţ.
Rapsozi de-ai noştri, populari,
Ce cântă pe la case mari,
Nu stau o clipă la cuvânt
Şi-nchină cânturi după cânt
Mesenilor care-şi fac vânt
Doar cu dolari.
Trei paşi la dreapta şi alţi trei
La stânga face Macovei
Şi cât se-nvârte ea, sirena,
Micuţul paj îi poartă trena,
Să n-o apuce iar migrena,
Ca de-obicei.
Când nunta fu către final,
Bătu Videanu în pocal
Şi, închinând spre socrul mic,
Îşi drese glasul doar un pic
Şi-i zise, ca unui amic
Aflat pe val:
Măria ta, să ne trăieşti
Şi-acest mandat să-l împlineşti,
Să-ţi fie viaţa fără pante,
Iar camere de-or fi vacante,
Pe-nsurăţei, la vila Dante,
Să-i găzduieşti!
PS.
Are Băsescu o domnişoară
Cum alta-n lume n-o să vezi
Nu-i pasă că n-a fost la şcoală
Şi visează numai cai verzi.
Ea vorbele le-mpleticeşte
Că şi la dicţie a lipsit
La Bruxelles ea doar gângureşte
De la externe ce-a primit.
Şi neavând cuvinte multe
La dânsa-n propriul dicţionar Ea de „succesuri” se ocupă
Şi asta nu se-ntâmplă rar.
La fel ca si alte Elene Sulfine, Ane sau Monici
Ea face ce le spune tata
Mai priceput in politici
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
Se mai dă vreun "examen de admitere" în ziua de azi !?
Iată testul de admitere la Harvard, din 1869!
Lipsește un test de cunoștinte muzicale...vreun solfegiu,...în rest, are de toate!
Examenul ăsta nu-l ia nimeni, în ziua de azi, indiferent ce facultate sau facultăți a terminat!
POTI INCERCA SI TU !... SUCCES !!
Admiterea la Harvard, "floare la ureche"? Pentru nivelul actual de pregătire al majorităţii tinerilor, cu siguranţă nu. Cu toate acestea, în 1869, renumita universitatea americană a dat un anunţ în ziar pentru a atrage cât mai mulţi studenţi. Din 210 de candidaţi, 185 au trecut testul de admitere.
Subiectele testului de admitere la universitatea Harvard, din 1869, date publicităţii de "The New York", au fost preluate de întreaga presă internaţională.
"Acest test este o fereastră incredibilă prin care descoperim ce însemna cândva educaţia de elită din America ", notează "Good Culture". Totuşi, la vremea respectivă, examenul a fost considerat "floare la ureche", dat fiind că din 210 candidaţi au intrat 185.Publicaţia "Good Culture" a publicat un material intitulat "Poţi să treci examenul de admitere la Harvard din 1869? (Punem pariu că nu)", în timp ce "Business Insider" a expus subiectele.
Ce trebuia să ştie, în 1869, un candidat la Harvard?
Pe lângă latină, greacă, greacă veche şi geografie antică, candidaţii trebuiau să aibă cunoştinţe semnificative de artimetică, algebră şi geometrie.
Iată câteva dintre subiectele examenului de admitere la Harvard, din 1869
- Reduceţi următoarea expresie la cea mai simplă formă:
(9a2b2- 4b4) (a2- b2) - (3ab - 2b2) (3a [a2 + b2] - 2b [b2 + 3ab - a2])b
- Un om a cumpărat un ceas, un lanţ şi un medalion cu 216 dolari. Ceasul şi medalionul împreună au costat de trei ori mai mult decât lanţul, iar lanţul şi medalionul costă împreună jumătate din cât a costat ceasul. Care a fost preţul fiecăruia?
- Demonstraţi formula pentru cosinusul sumei a două unghiuri şi deduceţi formulele pentru cosinusul dublului unghiului şi cosinusul a jumătate dintr-un unghi
- Cât reprezintă 50 lire sterline şi 12 şilingi la o dobândă de 8%, la sfârşitul a cinci ani, două luni şi trei zile.
- Descrieţi traseul urmat de "Cei zece mii" (un grup de mercenari, majoritatea greci, conduşi de Cyrus cel tânăr în încercarea de a prelua cu forţa tronul Imperiului Persan, de la fratele său Artaxerxes II - n.n) sau desenaţi-l pe o hartă.
- Traduceţi în latină: Cine a fost mai ilustru în Grecia decât Temistocle, care atunci când a fost condus în exil nu a făcut rău ţării sale nerecunoscătoare, dar a făcut acelaşi lucru pe care Coriolanus l-a făcut cu douăzeci de ani înainte.
- Gramatica latină : Care sunt părţile principale ale termenilor : cado, cacdo, tono, reperio, curro, pasco , paciscor.
- Precizaţi toate infinitivele şi participiile de la abeo, ulciscor, indicativul prezent pentru fio, indicativ viitor activ şi prezentul subjonctiv pasiv pentru munio.
- Gramatică greacă: Daţi un exemplu de omitere a unuia sau a mai multor sunete într-un cuvânt sau o frază (pentru a face pronunţia mai uşoară). În ce cuvinte accentul vocalei omise dispare cu vocala?
- Arătaţi cum poate fi aflată aria unui poligon circumscris unui cerc, apoi modul în care aria unui cerc poate fi caculată. Apoi demonstraţi că cercurile sunt unul faţă de altul în aceeaşi relaţie precum pătratele razelor lor.
- Pericle: omul şi politica sa
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
PS
Fara legatura cu HARVARD
Trebuie sa spun ca la nivelul unei scoli de cartier (nr 166 din Giulesti/Bucuresti sector 6) profesoara de istorie din clasele 5-8(1970-1973) pe langa memorarea evenimentelor si a logicii/cauzelor producerii lor ne cerea periodic sa facem planse mari in culori ce reprezentau evolutia pe etape a imperiilor, a expeditiilor militare, localizarea pe harta a bataliilor celebre sau a rascoalelor sau a marilor realizari artistice/arhitectonice. La fel si profesorul de geografie ne cerea sa aveam caiete speciale in care desenam uneori din memorie harti ce redau in detaliu formele de relief cu denumiri exacte insotite de simbolurile resurselor naturale si ale industriilor care se aflau in fiecare zona sau oras mai important. In anul unu de liceu(1974) tot intr-un liceu de cartier (nr 25 din Giulesti/Bucuresti sector 6) aveam ore de limba latina si limba germana, iar in anii 2,3,4 la Liceul teoretic N. Balcescu/Sf. Sava pe langa matematica, fizica, chimie trebuia sa raspunzi la fel de bine si la istorie, limba romana, engleza, sau rusa. Mergeam la petreceri zgomotoase private sau in discotecile de la munte/mare condimentate cu TOT ce se face astazi, (exceptand drogurile) dar citeam si din clasicii literaturii franceze, engleze sau ruse ca sa nu fim chiar aerieni cand ne intalneam cu elevii (cei mai boemi) de la liceul umanist Gheorge Lazar sau Liceul 24(foarte boemi) sau Mihai Viteazul, I.L. Caragiale etc. Procentul de promovare al elevilor din liceele serioase la examenul de admitere in facultatile cele mai grele (de la 3 la 9 pe un loc) era de aproape 100%. Nu pe pile sau referinte trucate. Apoi in urmatorii ani de facultate, cum era admiterea de grea asa erau si restul examenelor. Sita era deasa. Majoritatea acestor oameni de valoare, isi vad de meserie si nu sunt vazuti in fruntea tarii, iar cand indraznesc totusi sa se arate sunt repede impinsi in jos de catre politicieni analfabeti, sau cu examene/diplome cumparate in facultati private centrate pe profit nu pe competenta, de mascarici guralivi si tupeisti ce din 1990 acapareaza functiile publice si distrug/jefuiesc sistematic totul pe unde trec. In rest numai de bine.
Iată testul de admitere la Harvard, din 1869!
Lipsește un test de cunoștinte muzicale...vreun solfegiu,...în rest, are de toate!
Examenul ăsta nu-l ia nimeni, în ziua de azi, indiferent ce facultate sau facultăți a terminat!
POTI INCERCA SI TU !... SUCCES !!
Admiterea la Harvard, "floare la ureche"? Pentru nivelul actual de pregătire al majorităţii tinerilor, cu siguranţă nu. Cu toate acestea, în 1869, renumita universitatea americană a dat un anunţ în ziar pentru a atrage cât mai mulţi studenţi. Din 210 de candidaţi, 185 au trecut testul de admitere.
Subiectele testului de admitere la universitatea Harvard, din 1869, date publicităţii de "The New York", au fost preluate de întreaga presă internaţională.
"Acest test este o fereastră incredibilă prin care descoperim ce însemna cândva educaţia de elită din America ", notează "Good Culture". Totuşi, la vremea respectivă, examenul a fost considerat "floare la ureche", dat fiind că din 210 candidaţi au intrat 185.Publicaţia "Good Culture" a publicat un material intitulat "Poţi să treci examenul de admitere la Harvard din 1869? (Punem pariu că nu)", în timp ce "Business Insider" a expus subiectele.
Ce trebuia să ştie, în 1869, un candidat la Harvard?
Pe lângă latină, greacă, greacă veche şi geografie antică, candidaţii trebuiau să aibă cunoştinţe semnificative de artimetică, algebră şi geometrie.
Iată câteva dintre subiectele examenului de admitere la Harvard, din 1869
- Reduceţi următoarea expresie la cea mai simplă formă:
(9a2b2- 4b4) (a2- b2) - (3ab - 2b2) (3a [a2 + b2] - 2b [b2 + 3ab - a2])b
- Un om a cumpărat un ceas, un lanţ şi un medalion cu 216 dolari. Ceasul şi medalionul împreună au costat de trei ori mai mult decât lanţul, iar lanţul şi medalionul costă împreună jumătate din cât a costat ceasul. Care a fost preţul fiecăruia?
- Demonstraţi formula pentru cosinusul sumei a două unghiuri şi deduceţi formulele pentru cosinusul dublului unghiului şi cosinusul a jumătate dintr-un unghi
- Cât reprezintă 50 lire sterline şi 12 şilingi la o dobândă de 8%, la sfârşitul a cinci ani, două luni şi trei zile.
- Descrieţi traseul urmat de "Cei zece mii" (un grup de mercenari, majoritatea greci, conduşi de Cyrus cel tânăr în încercarea de a prelua cu forţa tronul Imperiului Persan, de la fratele său Artaxerxes II - n.n) sau desenaţi-l pe o hartă.
- Traduceţi în latină: Cine a fost mai ilustru în Grecia decât Temistocle, care atunci când a fost condus în exil nu a făcut rău ţării sale nerecunoscătoare, dar a făcut acelaşi lucru pe care Coriolanus l-a făcut cu douăzeci de ani înainte.
- Gramatica latină : Care sunt părţile principale ale termenilor : cado, cacdo, tono, reperio, curro, pasco , paciscor.
- Precizaţi toate infinitivele şi participiile de la abeo, ulciscor, indicativul prezent pentru fio, indicativ viitor activ şi prezentul subjonctiv pasiv pentru munio.
- Gramatică greacă: Daţi un exemplu de omitere a unuia sau a mai multor sunete într-un cuvânt sau o frază (pentru a face pronunţia mai uşoară). În ce cuvinte accentul vocalei omise dispare cu vocala?
- Arătaţi cum poate fi aflată aria unui poligon circumscris unui cerc, apoi modul în care aria unui cerc poate fi caculată. Apoi demonstraţi că cercurile sunt unul faţă de altul în aceeaşi relaţie precum pătratele razelor lor.
- Pericle: omul şi politica sa
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
PS
Fara legatura cu HARVARD
Trebuie sa spun ca la nivelul unei scoli de cartier (nr 166 din Giulesti/Bucuresti sector 6) profesoara de istorie din clasele 5-8(1970-1973) pe langa memorarea evenimentelor si a logicii/cauzelor producerii lor ne cerea periodic sa facem planse mari in culori ce reprezentau evolutia pe etape a imperiilor, a expeditiilor militare, localizarea pe harta a bataliilor celebre sau a rascoalelor sau a marilor realizari artistice/arhitectonice. La fel si profesorul de geografie ne cerea sa aveam caiete speciale in care desenam uneori din memorie harti ce redau in detaliu formele de relief cu denumiri exacte insotite de simbolurile resurselor naturale si ale industriilor care se aflau in fiecare zona sau oras mai important. In anul unu de liceu(1974) tot intr-un liceu de cartier (nr 25 din Giulesti/Bucuresti sector 6) aveam ore de limba latina si limba germana, iar in anii 2,3,4 la Liceul teoretic N. Balcescu/Sf. Sava pe langa matematica, fizica, chimie trebuia sa raspunzi la fel de bine si la istorie, limba romana, engleza, sau rusa. Mergeam la petreceri zgomotoase private sau in discotecile de la munte/mare condimentate cu TOT ce se face astazi, (exceptand drogurile) dar citeam si din clasicii literaturii franceze, engleze sau ruse ca sa nu fim chiar aerieni cand ne intalneam cu elevii (cei mai boemi) de la liceul umanist Gheorge Lazar sau Liceul 24(foarte boemi) sau Mihai Viteazul, I.L. Caragiale etc. Procentul de promovare al elevilor din liceele serioase la examenul de admitere in facultatile cele mai grele (de la 3 la 9 pe un loc) era de aproape 100%. Nu pe pile sau referinte trucate. Apoi in urmatorii ani de facultate, cum era admiterea de grea asa erau si restul examenelor. Sita era deasa. Majoritatea acestor oameni de valoare, isi vad de meserie si nu sunt vazuti in fruntea tarii, iar cand indraznesc totusi sa se arate sunt repede impinsi in jos de catre politicieni analfabeti, sau cu examene/diplome cumparate in facultati private centrate pe profit nu pe competenta, de mascarici guralivi si tupeisti ce din 1990 acapareaza functiile publice si distrug/jefuiesc sistematic totul pe unde trec. In rest numai de bine.
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
Una dintre hartile amiralului turc din secolul 16, Piri Reis, starneste controverse si poate da peste cap toata istoria umanitatii.
Concluziile savantilor – o harta facuta din avion sau alt aparat de zbor, o harta mai veche decat gheata care acopera Antarctica, o harta mai detaliata decat hartile tactice ale armatei americane, o harta pe care a folosit-o si Columb ca sa “descopere” America – o harta venita din adancurile istoriei umanitatii, care ne poate schimba sistemele de valori sau istoria asa cum o stim.
Piri Reis a fost un faimos amiral turc din secolul saisprezece, care avea ca pasiune colectionarea de harti de navigatie vechi. Dupa o batalie pe mare, amiralul a capturat cativa marinari dusmani. Unul dintre ei, ca sa scape cu viata, s-a laudat ca a fost pilot in flota lui Columb pe parcursul celor trei voiaje ale acestuia in Lumea Noua. Piri Reis, intotdeauna in cautare de noi informatii, l-a intrebat pe om daca Columb a descoperit Lumea Noua din intamplare sau stia ca exista pamant peste ocean. Pilotul i-a raspuns ca acesta avea o harta, a carei copie o detine si el si pe care i-a inmanat-o amiralului. Acesta, folosindu-se de ea si de colectia lui de harti antice, a desenat o harta a lumii in 1513. Aceasta este povestea hartii lui Piri Reis, mai mult sau mai putin romantata. Surprizele si semnele de intrebare de-abia acum incep.
In 1929, un grup de istorici, cercetand sectiunea haremului Palatului Topkapi din Istanbul, a gasit aceasta harta intr-o gramada de moloz. Istoricii au fost uimiti cand au descoperit ca harta prezinta clar coasta de nord si de sud a continentului american. Si mai uimiti au fost sa descopere pe vechea harta facuta la 1513, continentul Antarctica, care nu a fost descoperita pana in 1818.
In 1953, un ofiter al marinei turce a trimis harta lui Piri Reis inginerului sef al Oficiului Hidrografic Naval al Statelor Unite. Pentru a o cerceta, acesta i-a cerut ajutorul capitanului Arlington T. Mallerey, cu care mai colaborase, o autoritate in materie de harti antice. Raportand harta la cele existente, aceasta nu numai ca s-a dovedit a fi perfecta, dar chiar a mai adus corecturi hartilor moderne. De exemplu, pe harta lui Piri Reis, Groenlanda e reprezentata prin doua insule separate. Aceasta informatie a fost confirmata recent de un explorator polar francez, care a descoperit cu ajutorul sondelor ca sub stratul de gheata sunt intr-adevar doua insule. In Antarctica, prin acelasi procedeu, s-a descoperit ca sub calota de gheata exista vaile si muntii descrisi de harta lui Piri Reis, deoarece harta reproduce nu numai conturul continentelor, ci da si indicatii topografice privind interiorul acestor continente. Lanturile muntoase, varfurile, insulele, fluviile si platourile sunt insemnate cu cea mai mare exactitate.
Confirmand toate acestea si multe alte lucruri, cartografii Marinei Americane au ajuns la urmatoarele concluzii:
1. Columb a avut o harta in calatoria sa spre America, care arata coastele Yucatanului, Guatemalei, Americii de Sud pana la Stramtoarea Magellan si o mare parte a coastei Antarcticii.
2. Harta originala are cel putin 5.000 de ani, iar unele date arata ca poate chiar mai mult. Unele parti de uscat care apar pe harta sunt acoperite de gheturi de mii de ani.
3. Doar cartografi foarte experimentati din zilele noastre ar putea desena o harta cu un grad de acuratete atat de mare si numai dintr-un avion.
Ca sa adanceasca misterul acestei harti, studii ale unor profesori ca Charles H. Hapgood sau Richard W. Strachan au aratat ca originalul hartii dupa care s-a inspirat Piri Reis a fost o fotografie aeriana de la o foarte mare inaltime, deoarece harta seamana perfect cu o fotografie a pamantului realizata din satelit, unde, datorita formei sferice a Pamantului, continentele situate mai departe de centrul imaginii “aluneca in jos” , la fel ca pe harta lui Piri Reis.
Capitanul Mallery sustine, de asemenea, ca harta nu se putea realiza decat dintr-un aparat de zbor, fiind prinse pe ea piscuri muntoase din nordul Canadei si din Alaska care nu erau trecute nici pe hartile strategice ale Armatei americane. Pe langa asta, adauga el, “stiau sa calculeze longitudinea, lucru pe care noi inca nu il stiam acum doua sute de ani”.
Profesorul Charles H. Hapgood sustine ca, deoarece calota glaciara a Antarcticii se presupune ca are 100 de milioane de ani, exista doua posibilitati asupra perioadei in care a fost facuta harta initiala: ori calota glaciara este de factura recenta, cateva mii sau zeci de mii de ani, ori originalul hartii a fost facut acum milioane de ani, cand inca omul nu exista. Aceste doua prezumtii sunt respinse de comunitatea stiintifica, deoarece fiecare din ele ar da peste cap tot ceea ce credem noi ca reprezinta istoria umanitatii, de aceea harta lui Piri Reis este considerata doar o curiozitate, printre multe altele care ne-ar schimba poate sistemele de valori sau istoria.
Concluziile savantilor – o harta facuta din avion sau alt aparat de zbor, o harta mai veche decat gheata care acopera Antarctica, o harta mai detaliata decat hartile tactice ale armatei americane, o harta pe care a folosit-o si Columb ca sa “descopere” America – o harta venita din adancurile istoriei umanitatii, care ne poate schimba sistemele de valori sau istoria asa cum o stim.
Piri Reis a fost un faimos amiral turc din secolul saisprezece, care avea ca pasiune colectionarea de harti de navigatie vechi. Dupa o batalie pe mare, amiralul a capturat cativa marinari dusmani. Unul dintre ei, ca sa scape cu viata, s-a laudat ca a fost pilot in flota lui Columb pe parcursul celor trei voiaje ale acestuia in Lumea Noua. Piri Reis, intotdeauna in cautare de noi informatii, l-a intrebat pe om daca Columb a descoperit Lumea Noua din intamplare sau stia ca exista pamant peste ocean. Pilotul i-a raspuns ca acesta avea o harta, a carei copie o detine si el si pe care i-a inmanat-o amiralului. Acesta, folosindu-se de ea si de colectia lui de harti antice, a desenat o harta a lumii in 1513. Aceasta este povestea hartii lui Piri Reis, mai mult sau mai putin romantata. Surprizele si semnele de intrebare de-abia acum incep.
In 1929, un grup de istorici, cercetand sectiunea haremului Palatului Topkapi din Istanbul, a gasit aceasta harta intr-o gramada de moloz. Istoricii au fost uimiti cand au descoperit ca harta prezinta clar coasta de nord si de sud a continentului american. Si mai uimiti au fost sa descopere pe vechea harta facuta la 1513, continentul Antarctica, care nu a fost descoperita pana in 1818.
In 1953, un ofiter al marinei turce a trimis harta lui Piri Reis inginerului sef al Oficiului Hidrografic Naval al Statelor Unite. Pentru a o cerceta, acesta i-a cerut ajutorul capitanului Arlington T. Mallerey, cu care mai colaborase, o autoritate in materie de harti antice. Raportand harta la cele existente, aceasta nu numai ca s-a dovedit a fi perfecta, dar chiar a mai adus corecturi hartilor moderne. De exemplu, pe harta lui Piri Reis, Groenlanda e reprezentata prin doua insule separate. Aceasta informatie a fost confirmata recent de un explorator polar francez, care a descoperit cu ajutorul sondelor ca sub stratul de gheata sunt intr-adevar doua insule. In Antarctica, prin acelasi procedeu, s-a descoperit ca sub calota de gheata exista vaile si muntii descrisi de harta lui Piri Reis, deoarece harta reproduce nu numai conturul continentelor, ci da si indicatii topografice privind interiorul acestor continente. Lanturile muntoase, varfurile, insulele, fluviile si platourile sunt insemnate cu cea mai mare exactitate.
Confirmand toate acestea si multe alte lucruri, cartografii Marinei Americane au ajuns la urmatoarele concluzii:
1. Columb a avut o harta in calatoria sa spre America, care arata coastele Yucatanului, Guatemalei, Americii de Sud pana la Stramtoarea Magellan si o mare parte a coastei Antarcticii.
2. Harta originala are cel putin 5.000 de ani, iar unele date arata ca poate chiar mai mult. Unele parti de uscat care apar pe harta sunt acoperite de gheturi de mii de ani.
3. Doar cartografi foarte experimentati din zilele noastre ar putea desena o harta cu un grad de acuratete atat de mare si numai dintr-un avion.
Ca sa adanceasca misterul acestei harti, studii ale unor profesori ca Charles H. Hapgood sau Richard W. Strachan au aratat ca originalul hartii dupa care s-a inspirat Piri Reis a fost o fotografie aeriana de la o foarte mare inaltime, deoarece harta seamana perfect cu o fotografie a pamantului realizata din satelit, unde, datorita formei sferice a Pamantului, continentele situate mai departe de centrul imaginii “aluneca in jos” , la fel ca pe harta lui Piri Reis.
Capitanul Mallery sustine, de asemenea, ca harta nu se putea realiza decat dintr-un aparat de zbor, fiind prinse pe ea piscuri muntoase din nordul Canadei si din Alaska care nu erau trecute nici pe hartile strategice ale Armatei americane. Pe langa asta, adauga el, “stiau sa calculeze longitudinea, lucru pe care noi inca nu il stiam acum doua sute de ani”.
Profesorul Charles H. Hapgood sustine ca, deoarece calota glaciara a Antarcticii se presupune ca are 100 de milioane de ani, exista doua posibilitati asupra perioadei in care a fost facuta harta initiala: ori calota glaciara este de factura recenta, cateva mii sau zeci de mii de ani, ori originalul hartii a fost facut acum milioane de ani, cand inca omul nu exista. Aceste doua prezumtii sunt respinse de comunitatea stiintifica, deoarece fiecare din ele ar da peste cap tot ceea ce credem noi ca reprezinta istoria umanitatii, de aceea harta lui Piri Reis este considerata doar o curiozitate, printre multe altele care ne-ar schimba poate sistemele de valori sau istoria.
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
O femeie se duce la doctor, batuta mar, plina toata de vanatai negre
si albastre. Doctorul o intreaba: "Ce s-a-ntamplat?" Zice ea:
"Doctore, nu stiu ce sa mai fac. De fiecare data cand barbatu-meu vine
beat acasa, ma bate de ma usuca..."
Doctorul: "Am o cura foarte eficienta pentru treaba asta. Cand vine
barbatul acasa sa ai pregatit un pahar cu ceai de menta. Cum apare, tu
incepi sa sorbi incetisor din pahar. Si sorbi, sorbi pana-l vezi ca
s-a dus la culcare."
Doua saptamani mai tarziu, vine iarasi femeia la doctor, proaspata si
renascuta...
"Doctore, ai avut o idee minunata. De fiecare data cand vine
barbatu-meu acasa beat, eu sorb ceai de menta, sorb si sorb, iar el nu
se atinge de mine. Poti sa-mi spui cum influenteaza ceaiul de menta
chestia asta?"
Doctorul: "Ceaiul de menta n-are nici o treaba... Iti tine
gura-nchisa. Aici e toata smecheria!"
si albastre. Doctorul o intreaba: "Ce s-a-ntamplat?" Zice ea:
"Doctore, nu stiu ce sa mai fac. De fiecare data cand barbatu-meu vine
beat acasa, ma bate de ma usuca..."
Doctorul: "Am o cura foarte eficienta pentru treaba asta. Cand vine
barbatul acasa sa ai pregatit un pahar cu ceai de menta. Cum apare, tu
incepi sa sorbi incetisor din pahar. Si sorbi, sorbi pana-l vezi ca
s-a dus la culcare."
Doua saptamani mai tarziu, vine iarasi femeia la doctor, proaspata si
renascuta...
"Doctore, ai avut o idee minunata. De fiecare data cand vine
barbatu-meu acasa beat, eu sorb ceai de menta, sorb si sorb, iar el nu
se atinge de mine. Poti sa-mi spui cum influenteaza ceaiul de menta
chestia asta?"
Doctorul: "Ceaiul de menta n-are nici o treaba... Iti tine
gura-nchisa. Aici e toata smecheria!"
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
Un tip beat critza,suna la interfonul unui bloc:
-E acasa sotu’?
-Da! la celalalt capat al firului.
Suna la alt nr:
-E acasa sotu’ ?
...-Da!
Tot asa, pana una zice ca nu-i acasa. La care betivul: Coboara atunci sa vezi daca-s io!
-E acasa sotu’?
-Da! la celalalt capat al firului.
Suna la alt nr:
-E acasa sotu’ ?
...-Da!
Tot asa, pana una zice ca nu-i acasa. La care betivul: Coboara atunci sa vezi daca-s io!
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
ROBOTUL TELEFONIC AL BUNICII :
- Bună ziua , în acest moment nu sunt disponibilă. Vă rog să lăsaţi un mesaj după sunetul caracteristic: Beeeeeppp! .
- Dacă eşti unul dintre copiii mei , apasă 1 , 2 , 3 , ... (în funcţie de care copil eşti) şi foloseşte următoarele opţiuni:
... ... ... ...
- Dacă vrei să-ţi ţin copiii , apasă 2.
- Dacă vrei să-ţi spăl hainele şi să ţi le calc , apasă 3.
- Dacă vrei să doarmă copiii aici , apasă 4.
- Dacă vrei să-ţi iau copiii de la şcoală , apasă 5.
- Dacă vrei să-ţi trimit mâncare acasă , apasă 6.
- Dacă vrei să vii să mănânci aici , apasă 7.
- Dacă vrei bani , apasă 8.
- Dacă vrei să vin ca să-ţi fac curat in casa , apasa 9.
- Dacă vrei să mă chemi la cină , să mă duci la teatru , sau la restaurant , să ma inviţi la o ieşire la plimbare in wek-end ,
să ma inviţi în vacanta la mare sau la munte , atunci începe să vorbeşti !
- Bună ziua , în acest moment nu sunt disponibilă. Vă rog să lăsaţi un mesaj după sunetul caracteristic: Beeeeeppp! .
- Dacă eşti unul dintre copiii mei , apasă 1 , 2 , 3 , ... (în funcţie de care copil eşti) şi foloseşte următoarele opţiuni:
... ... ... ...
- Dacă vrei să-ţi ţin copiii , apasă 2.
- Dacă vrei să-ţi spăl hainele şi să ţi le calc , apasă 3.
- Dacă vrei să doarmă copiii aici , apasă 4.
- Dacă vrei să-ţi iau copiii de la şcoală , apasă 5.
- Dacă vrei să-ţi trimit mâncare acasă , apasă 6.
- Dacă vrei să vii să mănânci aici , apasă 7.
- Dacă vrei bani , apasă 8.
- Dacă vrei să vin ca să-ţi fac curat in casa , apasa 9.
- Dacă vrei să mă chemi la cină , să mă duci la teatru , sau la restaurant , să ma inviţi la o ieşire la plimbare in wek-end ,
să ma inviţi în vacanta la mare sau la munte , atunci începe să vorbeşti !
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
Cum a aparut criza economica
Intr-o dimineata, stapanitorul unei cetati a fost trezit de niste strigate care se auzeau din piata: "Hai la mere! Mere dulci cum n-ati mai gustat!". Ridicandu-se indispus din pat si privind pe fereastra, a vazut un targovet care vindea, intr-adevar, mere, inconjurat de o multime de musterii.
"Trebuie sa fie tare bune merele alea", isi spuse mai-marele cetatii si, facandu-i-se pofta, il chema pe primul sau sfetnic si ii porunceste: "Ia cinci galbeni si mergi in piata sa cumperi mere de la targovetul acela".
Primul sfetnic il chema pe paharnic si ii spuse: "Uite patru galbeni, du-te si cumpara mere". Paharnicul se adresa, la randul sau, stolnicului: "Poftim trei galbeni, de care sa cumperi mere de la targovetul acela".
Stolnicul il chema pe primul strajer ii dadu doi galbeni si il trimise in piata. Acesta dadu un galben unui strajer din subordine, iar acela se duse la targovet si ii lua la rost: "Hei, ce tot strigi asa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetatii, iar drept pedeapsa mi-a poruncit sa-ti confisc caruta asta cu mere". Zis si facut.
Intors la seful sau, strajerul se lauda: "Am facut un targ nemaipomenit. Cu un galben am cumparat o jumatate din caruta cu mere a targovetului".
Primul strajer merse la stolnic: "M-am targuit si, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reusit sa cumpar un sac cu mere!".
Stolnicul - repede la paharnic: "Cu trei galbeni am luat o tolba intreaga cu mere". Paharnicul dosi jumatate din cantitate si apoi merse la primul sfetnic: "Iata, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumatate de tolba cu mere".
Iar primul sfetnic se infatisa dinaintea stapanitorului cetatii si glasui: "Maria ta, iata, am indeplinit porunca. Numai ca de acei cinci galbeni n-am reusit sa targuiesc decat cinci mere".
Mai-marele cetatii musca dintr-un mar si cugeta: "Hmmm. Cinci mere pentru cinci galbeni. Scump, foarte scump! Si, cu toate astea, targovetul acela avea o multime de cumparatori. Inseamna ca lumea o duce bine, are bani. Ia sa maresc eu birurile!"
Intr-o dimineata, stapanitorul unei cetati a fost trezit de niste strigate care se auzeau din piata: "Hai la mere! Mere dulci cum n-ati mai gustat!". Ridicandu-se indispus din pat si privind pe fereastra, a vazut un targovet care vindea, intr-adevar, mere, inconjurat de o multime de musterii.
"Trebuie sa fie tare bune merele alea", isi spuse mai-marele cetatii si, facandu-i-se pofta, il chema pe primul sau sfetnic si ii porunceste: "Ia cinci galbeni si mergi in piata sa cumperi mere de la targovetul acela".
Primul sfetnic il chema pe paharnic si ii spuse: "Uite patru galbeni, du-te si cumpara mere". Paharnicul se adresa, la randul sau, stolnicului: "Poftim trei galbeni, de care sa cumperi mere de la targovetul acela".
Stolnicul il chema pe primul strajer ii dadu doi galbeni si il trimise in piata. Acesta dadu un galben unui strajer din subordine, iar acela se duse la targovet si ii lua la rost: "Hei, ce tot strigi asa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetatii, iar drept pedeapsa mi-a poruncit sa-ti confisc caruta asta cu mere". Zis si facut.
Intors la seful sau, strajerul se lauda: "Am facut un targ nemaipomenit. Cu un galben am cumparat o jumatate din caruta cu mere a targovetului".
Primul strajer merse la stolnic: "M-am targuit si, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reusit sa cumpar un sac cu mere!".
Stolnicul - repede la paharnic: "Cu trei galbeni am luat o tolba intreaga cu mere". Paharnicul dosi jumatate din cantitate si apoi merse la primul sfetnic: "Iata, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumatate de tolba cu mere".
Iar primul sfetnic se infatisa dinaintea stapanitorului cetatii si glasui: "Maria ta, iata, am indeplinit porunca. Numai ca de acei cinci galbeni n-am reusit sa targuiesc decat cinci mere".
Mai-marele cetatii musca dintr-un mar si cugeta: "Hmmm. Cinci mere pentru cinci galbeni. Scump, foarte scump! Si, cu toate astea, targovetul acela avea o multime de cumparatori. Inseamna ca lumea o duce bine, are bani. Ia sa maresc eu birurile!"
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
-
Ghita Potra
- General de corp de armata
- Mesaje: 6070
- Membru din: 15 Oct 2007, 12:29
- Localitate: Cluj-Napoca
Ursul isi cumpara un Ferrari. Il agata pe iepure sa mearga cu el.
- Iepurasule, vrei sa-ti arat ca ii dau 300 (viteza) si ne oprim la 2 cm de prapastie ?
Iepurasul, amator de senzatii tari, accepta. Pornesc ; ii da 100, 200, 300 si se opresc la exact 2 cm de prapastie. Ursul intreaba :
- Te-ai pisat pe tine?
- Da, ursule,sunt ud tot, da' pot sa incerc si eu ?
Se urca iepurele si ii da: 100 , 200 , 300, 350, apoi il intreaba pe urs:
- Ursuleee, te-ai pisat pe tine ?!
- DAAA ,sunt ud tot ......
- Atunci poti sa te si caci, ca n-ajung la franaaaaaa !!!!!
- Iepurasule, vrei sa-ti arat ca ii dau 300 (viteza) si ne oprim la 2 cm de prapastie ?
Iepurasul, amator de senzatii tari, accepta. Pornesc ; ii da 100, 200, 300 si se opresc la exact 2 cm de prapastie. Ursul intreaba :
- Te-ai pisat pe tine?
- Da, ursule,sunt ud tot, da' pot sa incerc si eu ?
Se urca iepurele si ii da: 100 , 200 , 300, 350, apoi il intreaba pe urs:
- Ursuleee, te-ai pisat pe tine ?!
- DAAA ,sunt ud tot ......
- Atunci poti sa te si caci, ca n-ajung la franaaaaaa !!!!!
Rezolvaţi online sute de şarade
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum
Puteţi încerca şi Pontes Şarade, o aplicaţie pentru Android cu toate şaradele de pe acest forum