De ceva timp incoace tot aud discutii in contradictoriu in legatura cu dublarea filmelor si documentarelor in limba romana.
M-am gandit sa deschid acest topic pentru a vedea si parerile celorlalti in legatura cu acest lucru. Am sa incep eu prin a-mi exprima opinia:
pe de o parte este bine, deoarece cei care nu cunosc limba engleza se pot bucura de intelegerea programelor dublate, dar se pierde incet incet un mijloc de a invata engleza.
Norocul ar fi pentru cei cu televiziune digitala, care si-ar putea schimba limba in care doresc canalul respectiv.
Astept si paririle altora pe aici.
Numai bine,
Dublarea in limba romana a filmelor si documentarelor
Moderator: Manu
-
- Capitan
- Mesaje: 503
- Membru din: 12 Sep 2009, 21:00
- Localitate: Bucuresti
Re: Dublarea in limba romana a filmelor si documentarelor
Este destul de complicat de gandit si luat decizii in mod obiectiv in legatura cu aceasta modificare, deoarece indiferent de cat de obiectiv credem ca gandim, o facem totusi foarte subiectiv in functie de cultura locala actuala.
Renumitul istoric Neagu Djuvara spunea ca el nu foloseste anumite cuvinte (pe care nu mi le amintesc acum), care sunt totusi niste cuvinte extrem de romanesti si de des folosite in prezent, deoarece, spunea el, exista alte cuvinte romanesti, iar acele cuvinte sunt cuvinte nou introduse in limba romana, importate din alte limbi.
Acele cuvinte nou importate au fost probabil importate in limba romana cam pe cand s-au nascut parintii nostri, insa pentru domnul Djuvara (care are mult peste 90 de ani) ele reprezinta cuvinte noi cu care nu s-a obisnuit.
Am citit de asemenea carti scrise in urma cu zeci de ani in care autorul, profund pasionat de limba franceza, scria cuvantul veioza ca "veilleuse", la fel cum si noi in prezent tindem sa scriem cuvintele "download", "mouse" sau "site" ca in limba originala, gandindu-ne ca ar fi cat se poate de urat sa le scriem "daunlăud", "maus" sau "sait".
Asa cum la inceputul secolului trecut romanii erau profund pasionati de limba franceza, asta neinsemnand ca o cunosteau bine, ci ca doar stiau cat de cat ccateva saluturi si cuvinte mai des folosite cu care puteau sa isi arate prestanta fata de cei mai slab pregatiti decat ei, si nivelul intelectual scazut fata de cei cu adevarat culti, astazi sunt pasionati de engleza, stiind nu cat sa poata conversa despre orice cu un bun vorbitor de engleza, dar ajutandu-i cel putin sa inteleaga unele reclame, unele cuvinte obscene din filme care nu sunt traduse de obicei corect, sa inteleaga etichetele in limba engleza de pe unele situri web romanesti, etc.
Acum frantuzismele nu mai sunt la moda si poate ca nici nu putem surprinde suficient de bine modul in care Caragiale le-a parodiat, si ne poate parea doar ca acela era pur si simplu limbajul vremii, insa la fel de demn de parodiat sunt si cuvintele in limba engleza pe care noi le folosim astazi, cand exista traduceri in limba romana pentru multe dintre ele, traduceri care sunt atat de rar folosite de catre majoritatea confuza si snoaba, incat daca cineva le-ar folosi ar deveni destul de greu de inteles, asa ca trebuie sa se adapteze la modul incorect si superficial folosit de majoritate si promovat si de presa la fel de slab pregatita si cu o lipsa de cultura evidenta.
Mai pe scurt, aceasta este cultura populara, sau limba romana vulgara, cea care pana la urma conteaza mai mult decat cea folosita de lingvisti, fiindca probabil va aduceti aminte ca si limba romana are la baza limba latina populara, si nu cea literara.
Asadar asta este. Avem o limba romgleza in prezent, la fel cum in urma cu un secol unii foloseau o limba cu influenta franceza.
In alte tari nu este chiar ca in Romania. Ungurii de exemplu folosesc mult mai mult limba maghiara, cu tot cu diacriticele lor, folosesc sisteme de operare in limba lor materna, isi promoveaza propria limba fara atat de multe influente din alte limbi, folosesc tastaturi cu caractere maghiare, etc.
In Franta la fel, dar acolo mai mult datorita urii lor istorice fata de Anglia.
Si in alte tari europene cetatenii isi vorbesc mai mult propria limba si sunt mai putin interesati de limba engleza, si lor li se pare foarte normal sa auda totul in limba lor materna, fiindca altfel nu inteleg.
Noua romanilor, care intotdauna am stat in genunchi in fata oricaror straini, ni se pare un avantaj sa stim limba lor, in loc sa ni se para un avantaj sa ne promovam propria limba atat de bine incat sa fie strainii interesati sa o invete.
Dar acesta este un lucru normal, dat fiind faptul ca pentru romani limba engleza este mai usor de invatat decat pentru maghiari sau pentru sarbi, croati, bulgari, cehi, slovaci, polonezi, rusi... fiindca si romana si engleza are radacini latine. Engleza are si radacini germanice, insa nemtii din Austria si Germania nu sunt extrem de interesati de limba engleza fiindca tarile lor au o situatie economica atat de buna si de atat de mult timp, incat majoritatea lor nu simt nevoia sa emigreze in SUA sau Anglia.
Datorita acestei situatii, romanii s-au obisnuit de foarte multa vreme sa auda filmele in engleza, sloganele din reclame in engleza, si unii pot parea chiar scarbiti daca aud acelasi lucru spus pe romaneste.
Eu de exemplu sunt scarbit sa folosesc vre-o interfata in limba romana pentru vre-un program pe computer, si asta nu fiindca nu imi place limba romana, ci fiindca pur si simplu asa m-am obisnuit de foarte mult timp, si imi este mai usor.
Pentru majoritatea ar fi foarte dificil sa se obisnuiasca cu noul mod de prezentare a filmelor, gandindu-ne bineinteles la filmele in limba engleza.
Asta este doar o parte din problema. Cealalta parte este faptul ca intr-adevar, din punct de vedere cultural este de preferat sa auzi cum vorbeste actorul in propria limba, fiindca ori are uneori o voce deosebita super hazlie, care nu poate fi inlocuita cu succes, sau alta data poate ca vorbeste o limba exotica pentru noi, ca japoneza, sau chineza, si ar fi de-a dreptul socant sa il vezi pe un chinez mic cum stramba din nas pe ecran si vorbeste romaneste de parca ar fi un bucurestean din Ferentari.
Dupa cate imi dau eu seama exista doar doua castiguri pentru a promova schimbarea modului in care sunt prezentate filmele, si anume faptul ca orbilor le devin accesibile, iar in al doilea rand pentru ca le devin accesibile si batranilor care chiar daca nu sunt orbi, nu pot citi scrisul marunt, sau nu pot citi suficient de repede, etc.
Efectul de promovare a limbii romane este un alt efect, insa eu il vad ca pe un efect pe termen foarte lung, asa ca cred ca nu trebuie luat in considerare. De ce? Fiindca toate limbile se modifica. Noi spunem ca limba romana este stricata de importurile din engleza... Dar limba engleza? Probabil ca nu exista nici o limba in care apar atat de multe cuvinte noi ca engleza si totusi nu o considera nimeni o limba stricata care trebuie evitata.
Asadar, dupa cum am mai spus, aceasta modificare aduce mari neajunsuri majoritatii populatiei in prezent, dar aduce mari beneficii orbilor si batranilor.
In aceste conditii, cred ca televiziunea ar trebui sa fie obligata sa faca aceasta modificare, deoarece chiar Legea 448 spune ca societatea trebuie sa se adapteze la nevoile persoanelor cu handicap.
Da, ar fi un mare neajuns din punct de vedere cultural, dar ar fi un avantaj pentru orbi, ceea ce ar fi un lucru normal, caci institutiile statului nu ar trebui sa favorizeze doar anumite categorii de populatie... in acest caz chiar populatia care este oricum favorizata si de natura.
Restul argumentelor care se vehiculeaza sunt doar praf in ochi. Televiziunea nu este de acord sa faca acest lucru deoarece ar fi foarte dificil din punct de vedere tehnic. Sa adaugi un text ca subtitrare este foarte simplu si au deja tehnica necesara pentru asta. Sa gaseasca o gramada de actori, sa ii puna sa studieze textul pentru a putea citi cat de cat bine, sa ii inregistreze in prealabil, sa sincronizeze partea vocala cu filmul... implica eforturi din care ei nu au nimic de castigat, ba chiar de pierdut in plan personal, deoarece pariez ca toti angajatii televiziunii sunt vazatori.
Asta cred eu, insa astfel de decizii nu se iau in functie de ceea ce ar fi normal, sau de faptul ca constitutia promoveaza sanse egale, sau de faptul ca legea 448 spune ca societatea trebuie sa se adapteze la nevoile persoanelor cu handicap (fiindca aceste persoane nu se pot adapta la pretentiile persoanelor valide), sau de faptul ca in alte tari se procedeaza altfel.
Renumitul istoric Neagu Djuvara spunea ca el nu foloseste anumite cuvinte (pe care nu mi le amintesc acum), care sunt totusi niste cuvinte extrem de romanesti si de des folosite in prezent, deoarece, spunea el, exista alte cuvinte romanesti, iar acele cuvinte sunt cuvinte nou introduse in limba romana, importate din alte limbi.
Acele cuvinte nou importate au fost probabil importate in limba romana cam pe cand s-au nascut parintii nostri, insa pentru domnul Djuvara (care are mult peste 90 de ani) ele reprezinta cuvinte noi cu care nu s-a obisnuit.
Am citit de asemenea carti scrise in urma cu zeci de ani in care autorul, profund pasionat de limba franceza, scria cuvantul veioza ca "veilleuse", la fel cum si noi in prezent tindem sa scriem cuvintele "download", "mouse" sau "site" ca in limba originala, gandindu-ne ca ar fi cat se poate de urat sa le scriem "daunlăud", "maus" sau "sait".
Asa cum la inceputul secolului trecut romanii erau profund pasionati de limba franceza, asta neinsemnand ca o cunosteau bine, ci ca doar stiau cat de cat ccateva saluturi si cuvinte mai des folosite cu care puteau sa isi arate prestanta fata de cei mai slab pregatiti decat ei, si nivelul intelectual scazut fata de cei cu adevarat culti, astazi sunt pasionati de engleza, stiind nu cat sa poata conversa despre orice cu un bun vorbitor de engleza, dar ajutandu-i cel putin sa inteleaga unele reclame, unele cuvinte obscene din filme care nu sunt traduse de obicei corect, sa inteleaga etichetele in limba engleza de pe unele situri web romanesti, etc.
Acum frantuzismele nu mai sunt la moda si poate ca nici nu putem surprinde suficient de bine modul in care Caragiale le-a parodiat, si ne poate parea doar ca acela era pur si simplu limbajul vremii, insa la fel de demn de parodiat sunt si cuvintele in limba engleza pe care noi le folosim astazi, cand exista traduceri in limba romana pentru multe dintre ele, traduceri care sunt atat de rar folosite de catre majoritatea confuza si snoaba, incat daca cineva le-ar folosi ar deveni destul de greu de inteles, asa ca trebuie sa se adapteze la modul incorect si superficial folosit de majoritate si promovat si de presa la fel de slab pregatita si cu o lipsa de cultura evidenta.
Mai pe scurt, aceasta este cultura populara, sau limba romana vulgara, cea care pana la urma conteaza mai mult decat cea folosita de lingvisti, fiindca probabil va aduceti aminte ca si limba romana are la baza limba latina populara, si nu cea literara.
Asadar asta este. Avem o limba romgleza in prezent, la fel cum in urma cu un secol unii foloseau o limba cu influenta franceza.
In alte tari nu este chiar ca in Romania. Ungurii de exemplu folosesc mult mai mult limba maghiara, cu tot cu diacriticele lor, folosesc sisteme de operare in limba lor materna, isi promoveaza propria limba fara atat de multe influente din alte limbi, folosesc tastaturi cu caractere maghiare, etc.
In Franta la fel, dar acolo mai mult datorita urii lor istorice fata de Anglia.
Si in alte tari europene cetatenii isi vorbesc mai mult propria limba si sunt mai putin interesati de limba engleza, si lor li se pare foarte normal sa auda totul in limba lor materna, fiindca altfel nu inteleg.
Noua romanilor, care intotdauna am stat in genunchi in fata oricaror straini, ni se pare un avantaj sa stim limba lor, in loc sa ni se para un avantaj sa ne promovam propria limba atat de bine incat sa fie strainii interesati sa o invete.
Dar acesta este un lucru normal, dat fiind faptul ca pentru romani limba engleza este mai usor de invatat decat pentru maghiari sau pentru sarbi, croati, bulgari, cehi, slovaci, polonezi, rusi... fiindca si romana si engleza are radacini latine. Engleza are si radacini germanice, insa nemtii din Austria si Germania nu sunt extrem de interesati de limba engleza fiindca tarile lor au o situatie economica atat de buna si de atat de mult timp, incat majoritatea lor nu simt nevoia sa emigreze in SUA sau Anglia.
Datorita acestei situatii, romanii s-au obisnuit de foarte multa vreme sa auda filmele in engleza, sloganele din reclame in engleza, si unii pot parea chiar scarbiti daca aud acelasi lucru spus pe romaneste.
Eu de exemplu sunt scarbit sa folosesc vre-o interfata in limba romana pentru vre-un program pe computer, si asta nu fiindca nu imi place limba romana, ci fiindca pur si simplu asa m-am obisnuit de foarte mult timp, si imi este mai usor.
Pentru majoritatea ar fi foarte dificil sa se obisnuiasca cu noul mod de prezentare a filmelor, gandindu-ne bineinteles la filmele in limba engleza.
Asta este doar o parte din problema. Cealalta parte este faptul ca intr-adevar, din punct de vedere cultural este de preferat sa auzi cum vorbeste actorul in propria limba, fiindca ori are uneori o voce deosebita super hazlie, care nu poate fi inlocuita cu succes, sau alta data poate ca vorbeste o limba exotica pentru noi, ca japoneza, sau chineza, si ar fi de-a dreptul socant sa il vezi pe un chinez mic cum stramba din nas pe ecran si vorbeste romaneste de parca ar fi un bucurestean din Ferentari.
Dupa cate imi dau eu seama exista doar doua castiguri pentru a promova schimbarea modului in care sunt prezentate filmele, si anume faptul ca orbilor le devin accesibile, iar in al doilea rand pentru ca le devin accesibile si batranilor care chiar daca nu sunt orbi, nu pot citi scrisul marunt, sau nu pot citi suficient de repede, etc.
Efectul de promovare a limbii romane este un alt efect, insa eu il vad ca pe un efect pe termen foarte lung, asa ca cred ca nu trebuie luat in considerare. De ce? Fiindca toate limbile se modifica. Noi spunem ca limba romana este stricata de importurile din engleza... Dar limba engleza? Probabil ca nu exista nici o limba in care apar atat de multe cuvinte noi ca engleza si totusi nu o considera nimeni o limba stricata care trebuie evitata.
Asadar, dupa cum am mai spus, aceasta modificare aduce mari neajunsuri majoritatii populatiei in prezent, dar aduce mari beneficii orbilor si batranilor.
In aceste conditii, cred ca televiziunea ar trebui sa fie obligata sa faca aceasta modificare, deoarece chiar Legea 448 spune ca societatea trebuie sa se adapteze la nevoile persoanelor cu handicap.
Da, ar fi un mare neajuns din punct de vedere cultural, dar ar fi un avantaj pentru orbi, ceea ce ar fi un lucru normal, caci institutiile statului nu ar trebui sa favorizeze doar anumite categorii de populatie... in acest caz chiar populatia care este oricum favorizata si de natura.
Restul argumentelor care se vehiculeaza sunt doar praf in ochi. Televiziunea nu este de acord sa faca acest lucru deoarece ar fi foarte dificil din punct de vedere tehnic. Sa adaugi un text ca subtitrare este foarte simplu si au deja tehnica necesara pentru asta. Sa gaseasca o gramada de actori, sa ii puna sa studieze textul pentru a putea citi cat de cat bine, sa ii inregistreze in prealabil, sa sincronizeze partea vocala cu filmul... implica eforturi din care ei nu au nimic de castigat, ba chiar de pierdut in plan personal, deoarece pariez ca toti angajatii televiziunii sunt vazatori.
Asta cred eu, insa astfel de decizii nu se iau in functie de ceea ce ar fi normal, sau de faptul ca constitutia promoveaza sanse egale, sau de faptul ca legea 448 spune ca societatea trebuie sa se adapteze la nevoile persoanelor cu handicap (fiindca aceste persoane nu se pot adapta la pretentiile persoanelor valide), sau de faptul ca in alte tari se procedeaza altfel.
-
- Capitan
- Mesaje: 503
- Membru din: 12 Sep 2009, 21:00
- Localitate: Bucuresti
sunt total de acord cu dumneavoastra in tot ceea ce ati spus.
am stat si am urmarit cat de cat ce se mai intampla cu dublajele.
sa luam in primul rand postul de animatii clasice numit boomerang, care timp de 5 ani a fost in limba engleza, iar acum este 50% dublat.
ar mai fi 15 sau 25% dublat, national geography.
ar fi interesant daca si animal planet sau discoverry ar fi dublat.
incet incet, parca incep sa isi dea drumul.
am stat si am urmarit cat de cat ce se mai intampla cu dublajele.
sa luam in primul rand postul de animatii clasice numit boomerang, care timp de 5 ani a fost in limba engleza, iar acum este 50% dublat.
ar mai fi 15 sau 25% dublat, national geography.
ar fi interesant daca si animal planet sau discoverry ar fi dublat.
incet incet, parca incep sa isi dea drumul.
Stefan
Cred ca televiziunile care prezinta desene animate si documentare nu sunt relevante, fiindca probabil ca toata lumea accepta ca acestea sa aiba un continut dublat in limba romana.
Pe de o parte, televiziunile care prezinta desene animate se adreseaza de obicei copiilor, iar pana la o anumita varsta copiii nu stiu sa citeasca, asa ca atunci cand este vorba despre accesibilizarea continutului pentru propriile odrasle, parintii vazatori accepta cu draga inima dublarea emisiunilor, dar daca este vorba despre accesibilizarea continutului pentru nevazatori, nu ii pasa aproape nimanui.
Apoi, pierderile de efect datorate dublarii desenelor animate sunt minore, deoarece niste voci anonime sunt inlocuite cu alte voci anonime, asa ca telespectatorii nu ajung sa il vada pe Jack Nicholson vorbind romaneste, si in plus, desenele animate sunt doar niste desene, asa ca in ele apar tot felul de vietati miscatoare care nu sunt asociate cu un profil cultural, adica nu vezi chinezi vorbind romaneste ca sa ti se para ciudat.
Filmele documentare intra in aceeasi categorie, adica este mai important ce se prezinta decat cum se prezinta, caci cel care prezinta spune ce are de spus destul de plat, fara sa fie nevoie sa faca glume, sa cante, sa izbucneasca intr-un stil caracteristic actorilor din filme, prezentatorii fiind si ei la fel de anonimi ca vocile care vorbesc in desenele animate.
Romanii nu sunt interesati nici sa invete limba engleza din filmele documentare, fiindca ce pot invata din acele filme pot invata din orice curs de limba engleza. Din filmele artistice insa... invata expresii uzuale, nestandard, invata sa injure, ceea ce nu pot face din cursurile de limba engleza.
Asadar, atitudinea romanilor care este interesata strict de propriul interes este perfect normala si este foarte normal sa arate un profund dezinteres fata de handicapati, dar nu este normala atitudinea statului, care ar trebui sa asigure un echilibru in societate, nu sa ii avantajeze si mai mult pe cei avantajati si sa ii dezavantajeze pe cei dezavantajati, sub motivul ca asta ar fi o atitudine "de dreapta", chiar daca legile pe care le impune doar de ochii lumii spun altceva.
Pentru a echilibra diferenta intre handicapati si ceilalti, statul trebuie sa ii avantajeze pe handicapati si sa ii dezavantajeze pe ceilalti.
In Italia cei valizi sunt dezavantajati fiindca nu au dreptul sa practice anumite meserii cum este cea de masor, caci este rezervata handicapatilor. Si cea de telefonist cred ca este de asemenea rezervata.
In Romania doar teoretic sunt dezavantajate firmele care trebuie sa plateasca o taxa daca nu angajeaza handicapati, fiindca practic acel dezavantaj este doar in beneficiul statului care incaseaza taxe mai mari, nu in beneficiul handicapatilor care oricum tot nu sunt angajati.
In alte tari statul rezerva o parte din taxele platite de catre contribuabilii valizi si subventioneaza achizitia de computere si software pentru orbi, sau diverse alte proteze pentru alti handicapati.
Asa ca nu are nici o importanta ca populatia prefera in majoritatea ei manelele si nu muzica lui Beethoven sau ca nu este interesata sa fie favorizate persoanele cu handicap, caci statul tot ar trebui sa promoveze cultura si sa impuna intr-adevar legi care sa asigure egalitatea de sanse a tuturor romanilor.
Pe de o parte, televiziunile care prezinta desene animate se adreseaza de obicei copiilor, iar pana la o anumita varsta copiii nu stiu sa citeasca, asa ca atunci cand este vorba despre accesibilizarea continutului pentru propriile odrasle, parintii vazatori accepta cu draga inima dublarea emisiunilor, dar daca este vorba despre accesibilizarea continutului pentru nevazatori, nu ii pasa aproape nimanui.
Apoi, pierderile de efect datorate dublarii desenelor animate sunt minore, deoarece niste voci anonime sunt inlocuite cu alte voci anonime, asa ca telespectatorii nu ajung sa il vada pe Jack Nicholson vorbind romaneste, si in plus, desenele animate sunt doar niste desene, asa ca in ele apar tot felul de vietati miscatoare care nu sunt asociate cu un profil cultural, adica nu vezi chinezi vorbind romaneste ca sa ti se para ciudat.
Filmele documentare intra in aceeasi categorie, adica este mai important ce se prezinta decat cum se prezinta, caci cel care prezinta spune ce are de spus destul de plat, fara sa fie nevoie sa faca glume, sa cante, sa izbucneasca intr-un stil caracteristic actorilor din filme, prezentatorii fiind si ei la fel de anonimi ca vocile care vorbesc in desenele animate.
Romanii nu sunt interesati nici sa invete limba engleza din filmele documentare, fiindca ce pot invata din acele filme pot invata din orice curs de limba engleza. Din filmele artistice insa... invata expresii uzuale, nestandard, invata sa injure, ceea ce nu pot face din cursurile de limba engleza.
Asadar, atitudinea romanilor care este interesata strict de propriul interes este perfect normala si este foarte normal sa arate un profund dezinteres fata de handicapati, dar nu este normala atitudinea statului, care ar trebui sa asigure un echilibru in societate, nu sa ii avantajeze si mai mult pe cei avantajati si sa ii dezavantajeze pe cei dezavantajati, sub motivul ca asta ar fi o atitudine "de dreapta", chiar daca legile pe care le impune doar de ochii lumii spun altceva.
Pentru a echilibra diferenta intre handicapati si ceilalti, statul trebuie sa ii avantajeze pe handicapati si sa ii dezavantajeze pe ceilalti.
In Italia cei valizi sunt dezavantajati fiindca nu au dreptul sa practice anumite meserii cum este cea de masor, caci este rezervata handicapatilor. Si cea de telefonist cred ca este de asemenea rezervata.
In Romania doar teoretic sunt dezavantajate firmele care trebuie sa plateasca o taxa daca nu angajeaza handicapati, fiindca practic acel dezavantaj este doar in beneficiul statului care incaseaza taxe mai mari, nu in beneficiul handicapatilor care oricum tot nu sunt angajati.
In alte tari statul rezerva o parte din taxele platite de catre contribuabilii valizi si subventioneaza achizitia de computere si software pentru orbi, sau diverse alte proteze pentru alti handicapati.
Asa ca nu are nici o importanta ca populatia prefera in majoritatea ei manelele si nu muzica lui Beethoven sau ca nu este interesata sa fie favorizate persoanele cu handicap, caci statul tot ar trebui sa promoveze cultura si sa impuna intr-adevar legi care sa asigure egalitatea de sanse a tuturor romanilor.