Sari la conţinut

ENGLISH ENGLISH Language | ROMÂNĂ Limba ROMÂNĂ

+ Mărește textul - Micșorează textul

Caută Prima pagină  Contact


Muzeu virtual


Galeria Naţională
Muzeul Naţional de artă Cluj



Pietà - LADEA Romul



Personalitate care a contribuit la dezvoltarea sculpturii româneşti, promotor a unei şcoli de sculptură transilvane bazată pe prin¬cipii moderne de abordare a formei plastice, Romul Ladea (1901-1970) se integrează eforturilor de transfigurare şi statornicire prin artă a idealurilor Unirii în sufletul şi conştiinţa unei întregi generaţii de creatori. Studiul cu Paciurea, cât şi cunoaşterea sculpturii europene (Paris, Viena, etc.) au catalizat propriul său univers plastic în care arhitecturarea formei uneori abruptă şi încrâncenată este secondată de o ştiinţă subtilă a modelării planurilor, ce cheamă vehement lumina. Debutul său, originalitatea sa este salutată de L. Blaga: „sincer, simplu, cu un misticism vag al durerii, el stă de acum în faţa noastră, rezistând oricărei analize critice". Mitopoetica lui Ladea se izvodeşte pe fondul ancestral românesc, întruchipând eroi de sorginte bănăţeană, ca apoi să evolueze către embleme ale mitului satului românesc, ce proclamă înclinarea balanţei existenţiale prin luptă şi sacrificiu totdeauna către bine, frumos şi adevăr, subliniind atotputernicia solară a iubirii. Plecând de la motive-personalităţi din istoria noastră, depăşind convenţiile genului şi uneori ale epocii, Ladea, începând cu deceniul trei inovează, ajungând la valoroase sinteze expresive monu¬mentale ce vor fi definitorii pentru arta românească din Transilvania. Viguroasă, sinceră şi originală - opera lui Ladea se revendică unui mod de a gândi şi simţi propriu spiritualităţii româneşti, dar şi conferirii artei unui rol misionar pe plan moral şi social (ecouri expresioniste intrate în România pe filiera Jugendstil - în special în portret cu valenţe simbolice expresive în primele decenii ale secolului nostru - Stmion Bărnuţtu, Horea, Cloşca, dar şi mai târziu, sinteza plastică de înaltă spiritualitate şi mare expresivitate - Şcoala Ardeleană). în acest orizont de creaţie în care tradiţia se îngemănează cu inovaţia rezidă puterea, suportul formării tuturor generaţiilor de sculptori, îndrumate de mentorul spiritual, profesorul Ladea în cadrul Şcolii de Arte Frumoase din Cluj sau al Institutului „Ion Andreescu". în lumea cuprinsă de spaimă şi incertitudine determinată de cel de-al doilea război mon¬dial, Ladea afirmă prin creaţie stabilitatea valorilor etern umane, înţelepciunea, puterea simplă a iubirii în sculpturile sale în lemn, bronz şi mai ales în reliefuri. în esenţă, pornind de la forma cioplită abrupt, expresia devine mai calmă cu o notă de reţinută gravi¬tate, plecând de la fervoarea tumultuoasă a expresivului la îmbinarea acestuia cu armonicul. In anii de restrişte de la Suceag (1951-1961) când i s-a impus să renunţe la cariera didactică, Ladea opune greutăţilor existenţei seninătatea unei înalte spiritual¬ităţi - opera sa marchează gradul unei expresii lirice complexe şi rafinate. Prietenia cu L. Blaga se cristalizează nu numai în cea mai valoroasă întruchipare a poetului, ci şi într-o consonanţă sub zodia descifrării tainelor lumii şi întruchipării lorjta poezie sau sculptură. Se naşte un emoţionant „hronic al vârstelor" în sculptură, dar şi ipostazieri ale iubirii, durerii, credinţei. în patrimoniul nostru se află poate cea mai valoroasă lucrare din această perioadă: Pietà, 1951, concepută piramidal în altorelief, renunţând la detalii fizionomice, volumele abrupte sunt în contrapunct cu stilizări rafinate ale suprafeţelor. Ladea dă întreaga măsură a calităţii şi nobleţii modelajului său.

(A.R.)

Înapoi la lista lucrărilor

Site creat din 2006 și dezvoltat până în 2024 de Departamentul IT Pontes