Forumul organizatiei Pontes - www.pontes.ro

Da, dragut pamflet, ce bine ma aseaman si eu din intamplare cu un licurici.

In legatura cu respinsii de la Galati... nu prea stiu mare lucru, ceva grav pe la adeverinta, probabil specialistul care le-a dat-o nu avea competenta necesara pentru a decide daca persoana este sau nu apta. Deci, fiti atenti daca psihiatrul este acreditat de la centru... Exagerez si eu pentru a mentine directia discutiei.

Deducem deci ca onorata conducere ANR are capacitatea de a evalua un medic psihiatru si de a se pronunta in privinta competentelor profesionale ale acestuia.
Asta da balamuc!

Serios vorbind, Dacian de la Valcea a avut probleme cu respectiva adeverinta. In prevederile ANR se precizeaza ca e nevoie de o adeverinta eliberata de un "medic psiholog sau psihiatru". Avand in vedere ca nu exista medic psiholog, el a luat o adeverinta de la psiholog, asa cum se obisnuieste dealtfel in medicina muncii. Dar, surpriza!... La sedinta pentru alegerea presedintelui, a aparut problema ca psihologul care eliberase adeverinta nu era medic, ci simplu psiholog. Acuma, cum sa-i pui la plata pe incompetentii care au emis respectiva prevedere. Mai bine-i interzici sa candideze omului care a nesocotit prevederile de la Centru!...
Asa se face ca omul n-a mai putut candida la "functie".
Am avut si eu probleme in sensul asta, caci nestiind unde sa merg pentru a da de un psihiatru, am mers direct la medicina muncii, gandind ca astia stiu de toate. Dar aia pe acolo au crezut ca am eu ceva probleme de nu ma multumeste un psiholog si vreau neaparat psihiatru, asa ca mi-au spus ca nu ma pot ajuta. Noroc ca am dat totusi de un medic psihiatru chiar pe strada Dorobantilor, iar tipa, dupa ce a fost usor surprinsa ca imi trebuie adeverinta tocmai de la un psihiatru, mi-a eliberat-o...

Am aflat azi ca in regulamentul electoral aprobat de consiliul director ANR, una dintre prevederile care poate transforma respectiva adunare sau cum ii zice, in una statutara, se refera la faptul ca 2x3 din delegati trebuie sa fie din spatiul urban, iar 1x3 din zona rurala.
Fapt deosebit de important ca pe lista delegatilor pentru sambata, sunt in felul urmator: 24 din spatiul urban, iar alti 7 sau 6 din zona rurala, ceea ce clar nu inseamna 1x3 din afara oraselor.
De ce poate fi asta important, ca in situatia in care cineva care isi doreste foarte mult sa fie invingator se poate lega de acest aspect daca restul de membri nu il vor vota.
Nu detin articolele corespunzatoare, deoarece nu am avut un anume interes sa le caut, dar pentru a anticipa eventuale probleme, sau chiar repetarea adunarii de sambata, verificati dvs lista delegatilor si provenienta acestora si in egala masura cautati aceasta prevedere in regulamentul electoral.
Sfatul meu este sa incercati sa anticipati eventuale nereguli pentru a nu da sansa celor care nu pot sa suporte infrangeri, de a se mai lega de vreo speranta prin diverse contestatii.

Ce nu inteleg eu cum faci sa ai exact proportiile astea de reprezentare>
Adica daca, de exemplu la o filiala sunt 31 de reprezentati tre sa ai 20 si doua treimi urban si 10 si o treime rural
Ne apucam sa transam pe cineva si ii trimitem ciosvartele la tara???

u, genial,

yincredibila creatie!
foarte bun poetul.
vom vedea maine ce va fi, am putea citi creatia in adunare.
un detaliu sugerez, nimeni sa nu plece perdant in cursa...

Fi serios, domnu Alin!
Acolo va fi o intalnire serioasa, tovaraseasca, in care se vor discuta chestiuni arzatoare la ordinea zilei, se vor lectura planuri manageriale, cv-uri, se vor verifica stampile pe adeverinte psihiatrice, etc etc.
Nu este locul sau momentul pentru citit poezele.
Sincer, eu abia astept sa se termine odata mizeria asta electorala si cred cu tarie ca oricine ar iesi aici presedinte cu o floare nu se face primavara si ca anr isi va continua trendul descendent pe care s-a inscris cu succes in ultimii ani. Din pacate conducerea centrala are mentalitatea lotului Italiei de la cupa mondiala: Teoretic, izolati acolo in lumea lor din turnul de fildes al sediului central, sunt cei mai buni dar faptic ii bat echipe din urna a cincea valorica.
Daca ANR nu incepe repede sa deschida ochii la realitatile cotidiene nu prea sunt sanse de progres.
Exemplu punctual legat si de lucrarea mea de dizertatie: Ce rost are sa reinfintam biblioteci braille cand majoritatea nevazatorilor citesc astazi in audio si cand, chiar si cei care mai citesc in braille apeleaza mai mult la servicii de imprimare la cerere precum cel de la Pontes sau cel de la Cata in loc sa se complice cu caratul unui metru cub de hartie prafuita de colo pana colo ???

din pacate trebuie sa fiu de acord cu campus. se pare ca cei care sunt in frunte nu prea au nimic in comun cu progresul organizatilor de la nivel european. biblioteca braille, concurs de citit sau de invatat carti pe dinafara nu cred ca mai fac parte din actualitate.

da, interesanta abordare,
intr-un fel ar fi cazul sa se termine cu mizeria asta electorala; ar fi insa bine de stiut si cum se termina.
Nu e cazul acuma sa se rrenunte la atitudini si optiuni.

Probabil ca unii prea siguri pe ei de succes, au riscat totul pe o singura carte, si dand-usi seama ca vor pierde, incearca disperat sa asi asigneze electorat pe orice cale.
Cei care mai vedeti forumul azi e bine sa stiti ca puteti vota liber fara nici o retinere; avem posibilitatea sa stopam matrapazlacuri suburbane si practici de ghetou; sa ai lasam pe cei mutati la turda in urma pensionarii sa stea in tihna acolo, sa viziteze salina si baile sarate, iar la nvoie sa se reculeaga in virful cheilor.

Prin pădurea tutelară
Azi e mare tărăboi
Unul se arată fiară
Dar să nu fie pisoi.

Vânătorul stă la pândă
Lupta el o urmăreşte
A bursucului izbândă
Cu speranţă o doreşte.

Puşca a lăsat-o’n cui
Pe ogari îi întărâtă
Că nu sunt de partea lui
Într-o luptă cam urâtă.
Dar pădurea revoltată
Se arată liniştită
V-a dori ca altădată
Să fie bine privită.

Pana la urma totul s-a terminat, iar ca rezultat avem si noi doua pamflete pe forum.
Sa speram ca vom avea si la filiala ANR Cluj o deschidere, ceva nou in stil european.

foarte amara colncluzia lui Manu.
Mi se pare justa insa si denota inca odata incapacitatea noastra de a avea un mesaj coerent si credibil.
Am asistat la cea mai ciudata evolutie a unui tablou electoral la nivel n v.
Un om contestat de toata lumea, expulzat dintre intelectuali isi gaseste locul intre nulitati si cu ajutorul lor, repurteaza un succes in care probabil nici el nu mai credea.
echipa constituita in spatele lui este dovada a cea afirm eu acuma.
Cand ai o echipa cu nume grele gen: Ludusan, Iordan, Cristea Tiberiu si atasament Silviu Vanda, te poti declara fericit si te poti bucura de succes; cu toate astea insa, putem colabora in mod normal;
de fapt si de drept, am asistat la o disputa pe viata si pe moarte, intre Podosu si Irimia; previzibil cum era, irimia avea sa piarda disputa, deoarece nu mai conteaza pe nicaieri.

Mărturisire
Am fost delegat măi frate
La alegeri democrate
Cu un vot secret curat
Foarte bine controlat.

Dacă tot ne-am ales cu praful de pe tobă de la marea adunare populară electorală o să de scriu puţin atmosfera de acolo. În definitiv, ăsta e singurul câştig pe care l-am avut de acolo: experienţa participării ... of, şi ce mai experienţă....
O să încerc să îmi adaptez stilul de scris la organele de presă ANR (Litera Noastră, Impact, etc.) pentru a surprinde mai bine atmosfera tovărăşaască de acolo. Atenţie, urmează o lălăială foarte lungă cu pretenţii de stenogramă de şedinţă PCR!

Deci.....

O ploaie mocănească întămpina sîmbătă dimineaţa delegaţii la Marea Adunare Electorală a filialei Cluj ANR. Ploaia şi frigul instauraseră parcă o atmosferă de somnolenţă generală. Totul era liniştit, poate prea liniştit: telefoanele fuseseră date, voturile contabilizate, taberele împărţite, mai rămânea de îndeplinit o formalitate statutară..... aducerea tuturor orbeţilor într-o sală şi întocmirea procesului verbal.
Înainte cu douăzeci de minute de ora preconizată pentru începerea acestei adunări făceam schimb de impresii literare cu domnul GP în curticica din faţa LDV şi observam şirul de nevei ce se scurgeau apatic spre sala de şedinţe. ... Vorbe puţine, saluturi din vârful buzelor, icneli bătrâneşti la coborâtul treptelor de la intrarea în şcoală.... totul era în grafic.
Pe la fără un sfert aterizează o parte substanţială din grupa provinciei (nu ştiu exact dacă Dej sau Turda) plasând două maşini în faţa şcolii şi debarcând ţintă spre scăunelele din sală fără a se obosi să acorde vreo atenţie figuranţilor de noi care stăteam aşa, în dorul lelii, ca Moromete pe prispă, profund interesaţi de cine mai trece pe uliţă. După un minut unul dintre onor delegaţi provinciali se întoarce la maşină şi revine cu o plasă mare de rafie burduşită .... probabil niscaiva voturi de corectat în ultimul moment...
Ne adunăm în sală, stăm cuminţi pe scăunel şi aşteptăm deschiderea "lucrărilor". Doamna I ne serveşte cu cafeluţe, apă plată şi croissante. Nu e vorba de mită electorală... doamne fereşte... e doar aşa, să nu votăm pe inima goală. Croissantele ridică totuşi unele probleme pentru onoraţii domni de la prezidiu. vedeţi dumneavoastră, aceste două croissante umplute cu o substanţă greu de definit - probabil asemănătoare cu brânza deşi această asemănare este mult hazardată - au nesimţirea să fie învelite într-un plastic şi nu orice fel de plastic... unul din cel foşnitor la maxim. Iar acest plastic bădăran de zgomotos a lezat profund urechiuşele sensibile ale mahărilor de la prezidiu judecând după îndemnurile lansate sporadic de aceştia în primele minute ale şedinţei "Nu mai foşniţi, mă!" sau "Care foşneşte acolo???"
Dar să revenim la chestiune. Am tot vorbit de prezidiu şi voi, cititorii, nu îi cunoaşteţi deocamdată componenţa. Ca să remediez acest lucru o să vă spun că, pe lângă clasicul personal angajat al ANR (contabila plus referentul CM şi nea Mişu care încheia două decenii de împliniri măreţe) la masa adusă din cantină şi acoperită în stilul oficial LDV cu celebra faţă de masă roş-vişinie ce aminteşte de plenarele CC ale PCR şi care, vai, oricât ar fi încercat, de data asta nu mai reuşea să acopere pe deplin burţile revărsate şi pline de osânză puhavă ale reprezentanţilor de la centru, au mai luat loc, aşa cum spuneam, stimabilii domni B de la oradea şi M de la Târgu Mureş în calitate de supervizori ai consiliului central, angajaţi trup şi suflet în a transmite atmosfera generală de la nivelul forului naţional de conducere, lucru care, de altfel le-a reuşit cu prisosinţă. Cei doi stimabili erau atât de asemănători în caracteristici fizice (consistenţa ldepozitelor lipidice pe abdomen) şi psihicie (coerenţa nesimţirii) încât eu îi confundam frecvent, de aceea o să mă refer la ei ca la un tot unitar inclus în cuvântul Prezidiul. Pe lângă personajele amintite şi-au mai găsit câte un loc mai lateral şi domnul IP, care nu mai are nevoie de nici o prezentare în calitate de .... aici nu ştiu ce să scriu ... candidat.... vicepreşedinte ... sforar şef .... în fine, încercuiţi dumneavoastră varianta corectă precum şi doamna I, consecventă ideii conform căreia femeia e în toate, şi beneficiind de o odihnă binemeritată după efortul substanţial depus în împărţirea croissantelor mai sus menţionate. Despre calitatea doamnei I. de a lua loc la prezidiu încă nu suntem în măsură să comentăm... e suficient să spunem că dânsa era peste tot: îţi turnai o cafea - hop şi domnia sa în spatele tău; mergeai să votezi - nişte bucle blonde îţi zâmbeau din lateral supervizând părinteşte atingerea hârtiei de către ştampilă.
Ei dar ne-am lungit în detalii şi încă nu am început să intrăm în discuţiile propriu zise. Acum ar fi momentul să sărim momentele mai plicticoase precum cel în care ni se cerea să închidem telefoanele că, vorba aia, aveau şi ele dreptul să se odihnească după cât fuseseră folosite zilele trecute sau momentul în care s-a făcut milităreşte prezenţa, prilej binevenit pentru unii dintre delegaţi să mai deschidă gura puţintel, nu mult, doar atâta cât să se vadă că totuşi s-au trezit în acea dimineaţă ploioasă. Din câte am observat eu această trecere în revistă nu i-a împiedicat pe mulţi dintre ei să adoarmă la loc într-o moţăială eternă, netulburată de discuţii până pe la doişpe fără un sfert când s-a sunat încolonarea pentru vot.
S-a mai aprobat şi ordinea de zi şi comisia de validare a voturilor. Uite-aşa ne-am dat seama că doamna I. făcea parte şi din aceste două comitete şi comiţii. Discuţii aprinse despre ideea conform căreia să mai apară doi reprezentanţi ai delegaţilor în comisie. Doar auziserăm că pe la unele filiale existaseră candidaţi care obţinuseră 110 la sută din voturile exprimate şi nu doream să sfidăm şi aici matematica. Între timp domnii de la prezidiu erau tot mai preocupaţi de foşnetul pungilor de croissante şi ne sugerau să le introducem în buzunare. Din păcate îmbrăcămintea marii majorităţi a delegaţilor nu este dotată cu buzunare suficient de încăpătoare pentru a găzdui două croissante plus punga de plastic aferentă dar acest amănunt putea fi uşor scăpat din vedere deoarece presupun că domnii preşedinţi de filială deţin prin fişa postului astfel de buzunare corespunzătoare.
În continuare onorabilul domn M., reprezentant al consiliului naţional rosteşte un discurs emoţionant, pe un ton tovărăşesc, cu intonaţie de plenară comunistă. Suntem avertizaţi prin decupaje perfecte din limbajul de lemn al unor vremuri aparent apuse că "E bine ca să daţi dumneavoastră dovadă de multă multă atenţie la ceea ce veţi desfăşura în ziua de azi" pentru că "se încheie o lume a cărui ... ăăă ... a căror beneficii le-am văzut cu toţii (şi eu care mă credeam la asociaţia nevăzătorilor) şi, probabil, va începe în mijlocul dumneavoastră o altceva decât până acum" (deocamdată în mijlocul meu abia începuse cafeaua să îşi facă efectul), discurs încheiat apoteotic cu urarea "Dumnezeu să vă îndricuiască (???) şi să vă dea puterea ... bla bla bla ... conducere puternică ... bla bla bla ...".
Domnul CM a fost rugat "să ne citească materialele pe care vrea să ni le spună" şi abia acum a început distracţia.
Raportul de activitate care puncta "marile realizări din ultimii cinci ani" a avut un conţinut pasionant. Filiala se mândreşte cu servicii de calitate, eliberări de foi de drum, procent de încasare la cotizaţii de optzeci la sută (douzeci la sută dintre orbişori au descoperit totuşi că pot trăi şi fără ANR), are maşină nouă (mă rog, din 2007) are site, are statut nou (deşi încă nu e publicat pe site), distribuie ceasuri electronice "cu comandă vocală" (probabil raportul era redactat de cineva obişnuit cu comandatul), cîştigă procese şi adaugă 90 de centimetri la o clădire (când eşti mic orice centimentru contează), şi este reacreditată ca furnizor de servicii. De asemenea a colaborat cu LDV, cu "fundaţia Pontes" , cu consiliul local, cu Views din Belgia. Activităţi sportive, culturale, etc etc. Turnee, concursuri de cultură generală, de citit în braille, tot tacâmul.
Se mai citeşte şi un proiect (doar nea Mişu e obişnuit să facă unu la fiecare alegeri şi probabil a uitat că anu ăsta nu mai candidează) din care aflăm că se vor încasa cotizaţii, se vor căuta orbişori în cele mai îndepărtate cotloane, etc etc. Bineîntţeles se va participa la concursuri sportive şi de cultură generală. se vor face cursuri de calculatoare şi se vor lansa cărţi, etc etc.
Timid apar şi reacţii, domnul IP combate reparaţiile pe o fundaţie de cărămidă de la clădirea aia alungită cu nouăz-ji de ţenti prin decizia instanţei, dar tot e bine că au fost multe concursuri atractive şi bine organizate de cultură generală. Domnia sa este îngrijorat de asemenea de imaginea decandentă a filialei şi de fluctuaţiile de personal din sediul de lângă fast food-ul popilor. Prezidiul e preocupat între timp de care filială bate mai mult la şah.
Mai vorbeşte şi delegatul A., laudă măreţul site al filialei, şi îi roagă pe onorabilii conducători să facă totuşi ceva activităţi că deh, lumea ar mai ieşi din casă. Asta le aduce aminte domnilor de la prezidiu de tinerreţile lor de aur când se strângeau la sediul filialei şi cântau de le ieşeau bojocii. Acuma tinerii sunt de vină că nu merg la filială. ei pe vremea lor aveau ansambluri artistice şi dădeau spectacole. Să vină tineretul cu iniţiative, nu să se ceară la conducere să organizeze excursii. Că doar voluntariatul s-a cam terminat în ziua de astăzi. ( ce chestie şi eu care ştiam că fac muncă de voluntar). A. le explică frumos că poate tinerii ar mai face şi altele, ar juca şah, ar ieşii la călărie, etc.
Old boys stau tari pe poziţie: se simte nevoia de sânge tânăr şi se dă cuvântul domnişoarei C. "apropo de călărie".
Şi se trezeşte domnişoara C să dea exemplul asociaţiei Pontes care a implicat tineri în activităţi voluntare. Stupefacţie.... Tensiunea prezidiului creşte, obrajii osânzoşi se înroşesc şi apare reacţia. "Avem tot respectul dar... trebuia să faceţi la noi... şi noi am fost tineri... am călărit la vremea noastră ..." sau "nu aţi găsit ce vă trebuie la mama noastră, Asociaţia" discuţia alunecă pe pante pseudo libidinoase: "Orice bărbat pleacă la alta când n--are acasă ce-i trebuie. Eu nu plecam de la nevastă că ... mie îmi dă ce îmi trebuie .... Dumneavoastră ...." sau "vă răspund eu după şedinţă .. da aşa scurt"
Vine şi nea Mişiu cu justificările. în traducere liberă din limbajul său de lemn "măi IP i nu da vina pe mine că şi tu ai fost acolo". Aflăm că nea Mişu a făcut chiar ceva pentru tineri: o statistică a lor "să vedem care cum activează". Exemple ilustrative din discursul domniei sale "... Să punem umărul ... bla bla bla ... să ne unim .... bla bla bla ... am angajat 26 de tineri până în 2000 .... bla bla bla ... nu mai e Mucartul care era odată .... bla bla ... să se facă o comisie de ingineri la nivel naţional să se vadă meseriile care trebuie la nevăzători ... bla bla ... excursiile.... bla bla ... Filiala Cluj nu primeşte subvenţii ... trăieşte exact din sucul lor" .
Prezidiul: "Mulţumesc ... Multe lucruri care a spus dânsul sunt adevărate .... N-aţi primit nici un leu de la centru???"
Nea Mişu ".... pentru 2010 ... PAUZĂ"
Prezidiul "... Voi pune întrebarea conducerii operative ..."
După aceste mici neînţelegeri financiare prezidiul ne iluminează:
Aflăm că în Bulgaria se taie pensii de nevei la oamenii care lucrează, în Olanda la fel, noroc că avem ANR care se luptă pentru pensia noastră.
Mai aflăm că în occident orbii fac lucruri mărunte, nici măcar nu au meseria lor, sunt ţinuţi închişi în casă, noroc că la noi măicuţa asociaţie ne ţine împreună uniţi sub flamura conducerii centrale.
Sunt aprobate documentele prezentate, nea Mişu e trimis la plimbare şi aflăm că sunt multe nereguli în legea electorală. Adică de ce la o grupă aici au fost 3 reprezentanţi (nu se pomeneşte deloc de reprezentanţii care au candidat la mai multe grupe). Expunerea devine încâlcită, firul logic se pierde, şi până la urmă ni se spune ceva de genu "hai că vă lăsăm pe toţi acuma să candidaţi". Spicuim din construcţia logică: " ... să punem umărul ... de toţi sunt nevoie .... toţi avem obligativitatea să punem umărul la muncă .... ". mai apar completări din public pentru că avem situaţii hilare, paragrafe care se bat cap în cap, candidaţi care pierd la o grupă şi îşi fac disperaţi altă grupă pentru a câştiga, candidaţi merituoşi care nu sunt aleşi de grupă... Lumea este pătrunsă de prevederile statutare şi ascultă căscând cu precauţie ( de fapt cred că aici s-a instaurat starea generală de somn chiar şi la cei mai rezistenţi dintre reprezentanţii din provincie).
Apoi apare de la prezidiu sentinţa: "Asociaţia Nevăzătorilor este mama ... că ne place sau nu de la ea trebuie să sugem ... că doar nu o să sugem de la tata!"

WOW .... deci WOW!

Cu toate astea nu aflăm de ce nu putem consulta fantomaticul regulament electoral, de fapt cred că nimeni nu ştie cu adevărat dacă a văzut în ultima vreme un astfel de document.
Apoi "Să depăşim acest moment ... avem mult de lucru ... " şi domnul CM este rugat să citească niscaiva articole din regulament şi aflăm că lumea vrea doar cinci membrii în consiliul director. Nu se mai votează numărul acestora ... se întreabă verbal dacă lumea e de acord, unii strigă că DAAA! ..., clar... rămân cinci membrii. (Numai bine nu au şanse aşa să intre acolo tot felul de impertinenţi care nu vor să sugă de la tata asociaţei sau de la tata filialei.)
Lumea se mai ceartă puţin despre cum va numi viitorul preşedinte echipa de conducere, sala are "libertatea să valideze ce li se livrează pe gâtlej ... e foarte clar ...sala e disciplinată, validează orice se propune.
Deja am intrat prea mult în amănunte.... a devenit chiar plictisitoare darea asta de seamă ... Dar vine şi partea interesantă. În sfârşit catindaţii pot să îşi expună planul managerial. în două minute că doar "atâta îi trebuie lui A. la călărie".
Prezidiul este interesat în special dacă candidaţii au actul medical adică "sunt întregi la minte". Probabil experienţe anterioare au fost traumatizante în acest sens la nivel central.
Câte ceva din expunerile candidaţilor:
MI:
Aş dori ca să facem toţi acelaşi lucru .... inima bate, mintea judecă ... am 11 copii ... de azi înainte mă voi implica total maxim .... democraţie înseamnă civilizaţie, ordonaţie ...Vă mulţumesc!
Studii n-are domnul MI decât opt clase, (perfect calificat pentru această funcţie având în vedere faptul că fostul preşedinte cu acelaşţi nivel de studii a ocupat vreo 4 sau 5 mandate)
IP:
M-am născut la ... am absolvit ...am fost director la ....sunt reprezentant la ebu unde am realizat un raport foarte bine primit de preşedinte
Apoi promisiuni: (ce am înţeles eu din ele) Voi interveni la Dej şi Turda să le dea sedii mai bune, Trebuie să negociem cu popii să ne mai ţină în sediu, O să fac formaţii de muzică şi o să le dau la solişti instrumente. O să fac bibliotecă braille chiar dacă nu prea mai citeşte nimeni. Să deschidem un cabinet de masaj ... cu doi sau trei maseuri .. citiţi şi voi proiectul meu dacă vreţi mai multe gogoşi.
GP.
Şcoli absolvite, cursuri, etc, membru al asociaţiei din .... implicat intens în activităţi ...
Planul de activitate: Atragerea membrilor şi întârirea unităţii, atragerea de fonduri prin scrierea de proiecte.
Prezidiul este încântat de faptul că domnul GP a fost bucătar ospătar, înţeleg că pentru ei acest lucru este mult mai relevant decât proiectele sale de activitate. Adevărul e că se citeşte clar pe postamentul acestor onorabili reprezentanţi ai conducerii centrale faptul că şi-au petrecut mult mai mult timp în compania respectivei categorii profesionale decât scriind proiecte europene.
domnişoara C.
Şcoli absolvite, burse prin italia, lucrări de licenţă, ... "Domnule B. să ştiţi că totuşi în alte ţări nevăzătorii lucrează, dacă vreţi vă dau şi o listă cu meserii." Apoi alte proiecte, masterate, etc.
"Nu am vrut să concurez Anr cu Pontes, am vrut să colaborăm"
Prezidiul: "Adică ai vrut să conduci!"
Planuri de activitate pe termen scurt, mediu şi lung.
Prezidiul "Mie mi-ar place să am o colaborare cu dumneavoastră . (răs din barbă: hăhăhă!) să facem proiecte! (fă-ţi-le singur dacă te mai ajută dreapta ... dacă nu încearcă cu stânga).
SV:
Am terminat şcoala ... masteratul ....
Am adus calculatoare ... la bibliotecă ... la filială ... la şcoală ....
Gânduri pentru viitor ...Sarcini pentru cei din consiliul director ...întâlniri cu organizatorii ... grupuri de lucru ... proiecte europene ... tineri la filială ...
Aparat de cafea şi ceai la filială (probabil pentru utilizarea optimă a mărunţişului rămas după plata cotizaţiei).
Prezidiul (ton de ardelean jmecher) Tot la bucătar ajungem He He He!
Revenim la programul lui SV: Reînfinţarea bibliotecii braille , Aducem de la Târgu mureş cărţi audio în limba maghiară, Conferinţe de presă, timp liber, fonduri, implicare, etc.
Să fim uniţi, solidari, problemele sunt grave!
În sfârşit populaţia află cum trebuie să voteze:
Domnul B. ne explică clar situaţia "Când e vorba de găuri... eu sunt" (Adică el e gaura???)
Apoi îşi trece în revistă găurile din buletine fără a uita să specifice "La a patra gaură (zâmbet libidinos) E firesc, domnişoara C."
Foarte drăguţ, cum ne-a obişnuit de altfel!!!!
Ei şi uite aşa, dragii mei cititori ... câţi oţi mai fi rămas "pe poziţie" ca să mă exprim în dulcele stil de B., ne pornirăm noi să votăm. Laboratorul de chimie al şcolii era transformat în cabină de vot, cică secretă iar holul de la parter era plin de potenţiali votanţi. Atmosfera semăna cu cea de la secţiile speciale din vremea realegerii lui Băse.
Lumea buluc pe hol, Tanti I. - cine alta .- lua pe fiecare de mânuţă şi îl îndemna să purceadă spre altarul expresiei democratice a mamei asociaţii. Între timp lumea admira peisajul "Ia uite mă cum au făcut peretele ăsta ... mai demult nu era aşa" sau căsca într-o tentativă de înviorare generată de revenirea la statura bipedă.
Personal am avut două impresii foarte puternice în momentul în care am votat. Prima dintre ele a constat în faptul că nu am înţeles unde pitise mai nou doamna profesoară de chimie scheletul din laboratorul de ştiinţe. De obicei nu trec niciodată pe acolo fără să îl salut călduros.
A doua impresie era că oriunde te-ai întoarce cu buletinul tot găseşti o pereche de ochişori care veghează să pui ştampila bine. Pe lângă secretarul care împărţea buletinele, în respectiva cabină de vot gravitau permanent vreo doi sau trei indivizi, gata oricând să îşi sugereze direcţia corectă sau, mai degrabă numărul corect de găuri. Şi dacă prin absurd, scăpai cumva de ochişorii ăştia tot dădeai de doamna I. care era gata să te ajute să nu te rătăceşti în tranziţie.
Lumea votează ordonat, civilizat, după indicaţiile binevoitorilor şi aflăm rezultatele în ordine alfabetică:
M.I. 1 vot (scor record în comparaţie cu substanţa planului managerial al domniei sale)
P.I. 18 voturi (dovada clară a faptului că mecanismele de vot erau bine unse şi că ceilalţi candidaţi îşi răciseră organele fonatorii degeaba). Aplauze furtunoase, mai lipseau scandările de genu Ceauşescu Pace!
P.G. 5 voturi (locul 2 în ordinea voturilor)
domnişoara C (cea cu sânge tânăr şi preferinţe pentru călărie): 4 voturi (domnişoara este surprinsă că totuşi a mai convins un votant în afară de cei doi spiriduşi de pe lângă ea)
SV: 3 voturi (ce mai putem comenta aici ???)
Prezidiul ne informează că vom suporta consecinţele alegerii noastre "prin vot liber exprimat" şi îi doreşte viitorului preşedinte "multă putere de muncă" . De asemenea îi oferă acestuia o bomboană de diabet (cică această afecţiune e frecventă printre preşedinţii ANR - probabil de la dulcegăriile din forurile naţionale de conducere).
Domnul preş ales mulţumeşte celor care l-au susţinut şi promite că va fi preşedintele tuturor românilor orbeţi (oare unde am mai auzit eu asta recent ???) specificând clar că va fi şi preşedintele membrilor Pontes (din câte ştiam eu noi avem deocamdată propriul nostru preşedinte, culmea, netrimis de la bucureşti sau ales pe şestache la Turda). Mai mult decât atât, domnia sa ne stupefiază afirmând că Pontes este organizaţia de tineret a asociaţiei Nevăzătorilor "... într-un fel ..." Altfel spus : uite unde erau şi uteciştii noştri.
Şi începe domnul preş să îşi propună echipa de conducere, echipă aprobată cu promptitudine de delegaţii din sală. Doar câteva elemente recalcitrante (mai ales dintre uteciştii mai sus menţionaţi şi-au permis să se opună sau să se abţină la votul pentru marile personalităţi aduse de pe la Turda, de pe la Dej să ne păstorească. Nu o sa îi amintim aici, nu îi cunosc şi nu cred că o să facă ceva semnificativ în următorii ani astfel încât să avem plăcerea de a-i cunoaşte. Mă bucur totuşi că actualul preşedinte are o echipă unită, care "se dedică trup şi suflet", echipă sudată temeinic în chermeze tovărăşeşti pe la sucursalele ale căror sedii doreşte să le renoveze (probabil nu îţi alunecă aşa bine ţuica de prune pe gât atunci când ştii că există pericolul iminent de a cădea tencuiala de pe tavan.
Maximum de înţelepciune al noului preşedinte a fost cooptarea printre consilieri a domnului SV. Probabil sarcina principală a acestuia din urmă va fi să trimită copii de la şcoală ca să participe la celebrele concursuri de cultură generală. Pe de altă parte experienţa managerială a celuilalt consilier e construită mai ales pe participarea la concursuri sportive (şah, table, cărţi, etc), deci e un om perfect potrivit pentru funcţia respectivă în noua viziune de conducere.
Se aleg şi cenzorii ... nici o surpriză, feţele tradiţionale.
Prezidiul îşi exprimă uşurat bucuria pentru că nimenni nu a făcut scandal la celebra adunare şi nea mişu ne rosteşte un discurs scurt de adio în care ne spune că e disponibil oricând pentru a-şi pune întreaga sa experienţă la dispoziţia noii conduceri. "... ieuu felicit pe domnu ... şi îi urez de bine şi de sănătate ... " etc.
Domnul preş rosteşte un discurs de încheiere în linia trasată de tezele directoare ale consiliului central: "voi continua ce a fost bine .... iertaţi-mi falsa modestie: sunt primul profesor care conduce această filială" Împăciuitor ne spune că oricând putem contribui cu idei , să mergem pe la sediu, deşi deocamdată trebuie să mai negocieze cu popii să vadă dacă mai poate rămâne acolo.
Cei doi domni de la prezidiu încheie la rândul lor lucrările cu inflexiuni de staroste de nuntă de la ţară comparându-se între ei în tăria organelor şi povestindu-ne sugubăţ un banc cu Bulă (cine altul), banc din care trebuia să înţelegem odată pentru totdeauna că toată lumea se trage din Adam şi Eva (Mama şi tata asociaţie) numai unii dintre noi vor să creadă că se trag totuşi din maimuţă (probabil uteciştii de pe la Pontes).
Cam atât despre lucrările plenare. Ce ar mai fi de comentat??? bancul ce a încheiat lucrările mi se pare ilustrativ pentru toată situaţia şi înmagazinează în el şi morala poveştii: Conducerea ANR încă crede cu tărie că se trage din Adam şi Eva sau, cine ştie, poate că ei sunt Adam şi Eva. Noi ăştia, evoluţioniştii, ne tragem din maimuţe şi irităm destul de mult docmele ortodoxe impuse de înaltul conclav.
Principalul lucru învăţat din toată experienţa asta este că, din păcate, în interiorul ANR Pontes irită. Irită prin faptul că face ceva. Irită de asemenea prin faptul că nu se pleacă pupând mânuşiţele puhabilor prezidenţi şi servindu-le de-a gata activităţi pentru filialele lor tradiţionale. Nea Mişu o fi avut multe păcate în activitatea sa dar în relaţia cu Pontes a fost deschis chiar mai mult decât ne aşteptam noi să fie. Viitorul preşedinte ar trebui să continue această deschidere. Fiind "primul profesor care conduce această filială" ar fi normal să înţeleagă că e mai important să scanezi sau să imprimi materiale în braille decât să faci masaje anticelulitice. Sperăm totuşi că nu aduce vreo trei maseuri de la Dej sau de la Turda în viitorul său cabinet de întreţinere corporală.
Revenind la iritarea provocată de Pontes, noi, tinerii utecişti ne luăm angajamentul solemn să facem totul pentru propăşirea organizaţiei noastre de tineret şi pentru ridicarea acesteia pe cele mai înalte culmi de civilizaţie şi progres. Şi, bineînţeles, nu vom precupeţi nici un efort pentru aceasta. Cât despre afirmaţia conform căreia Pontes este organizaţia de tineret a ANR Cluj, vă rugăm să ne scuzaţi dar dacă punem în balanţă imaginea filialei cu imaginea Pontes nu ştiu, zău, cine iese în avantaj! (aici aş putea folosi şi eu stilul domnilor de la prezidiul amintit mai sus şi să presupun că doriţi să "sugeţi" ceva de la noi dar nu o să mă cobor la astfel de bălăcăreli tipice pentru menopauza masculină).
Cam atât despre alegerile ANR Cluj. S-a dorit mult, s-a obţinut nimic! Personal mi s-a confirmat faptul că am avut dreptate acum 5 ani când nu am dorit să particip ca reprezentant la adunarea electorală.
Licuricii nu au deocamdată puterea sau dreptul să deranjeze, prin agitaţia lor, somnul dinozaurilor din pădurea întunecată. Lor le rămâne însă libertatea de-a lumina viaţa celorlalte animale care trăiesc în umbra acestor giganţi.

Campus

M-am distrat bine citind Darea de seama, este cuprinzatoare, coerenta si plina de umor.
10 pagini A4 la un rand si jumatate care vor ramane aici pentru a infatisa o etapa a istoriei institutiei care ne ajuta pe noi zi de zi.
Eu zic ca ar trebui sa fie trimisa si la Litera noastra, sa vada si alti curiosi cum arata o dimineata de alegeri intr-o filiala ANR. Ieri Radio Pontes a transmis de la Sibiu concursul de muzica usoara si folk, nu a putut fi prezent la lucrarile de la Cluj, astfel ca aceasta cronica ii poate dumiri pe multi.