Fel de fel

[Ghita Potra]

"Ghefilte fish"
de Ion Pribeagu

"Sami, funcţionar de banca
Şi cu creştere aleasa
A fost invitat la Natan
Şi nevasta-sa, la masa.

Tânăr, c-o înfăţişare
Ce te baga în răcori,
N-a venit cu mâna goală,
Ci .. cu un buchet de flori.

Doamna, foarte încântată,
Dup’un an de măritiş,
A servit coniac, salata
Şi apoi ghefilte fish.

Sami a mâncat cu poftă,
Şi c-un sentiment firesc,
A-ntrebat-o pe Şoşana:
- Doamna, pot sa îndrăznesc ?

- Vai de mine, Domnu’ Sami –
Zise ea, înviorată –
Ca la dumneata acasă.
…Şi i-a dat înc-o bucată.

A urmat friptura, kighel,
Vin de la Ierusalaim,
Şi-ntr-o caldă atmosferă,
Au ciocnit cu toţi “lehaim !”.

Cum petrecerea se-ntinse,
Natan l-a rugat, apoi:
- Ce să te mai duci acasă,
E departe, dormi la noi !

Tocmai când erau mai veseli,
A venit un amploiant,
Şi pe Natan, de urgenţă,
La direcţie, l-a chemat.

- Nu-i nimic, mă-ntorc îndată
Maximum o oră-două.
Voi, mai staţi, fiindcă în casă
Nici nu ninge, nici nu plouă.

Şi-a plecat, şi vremea trece,
Când nici n-ai băgat de seamă,
Îmbrăcând întreg oraşul
Într-o magică năframă.

După ce-au vorbit de toate,
Într-o ambianţă dulce,
I s-a năzărit Şoşanei
C-ar fi timpul să se culce.

I-a făcut, în grabă, patul
Pe sapaua de atlas,
A făcut “lampa mai mică”
Şi sub glass-wand s-a retras.

Prin lumina roz, discretă,
Care dincolo apare,
Sami vede-o siluetă
Scumpa şi turburătoare.

A-nceput sa se dezbrace,
A pus rochia de-o parte,
Ce frumoasă-i în desso-uri,
Numai glass-wandu-i desparte.

Când alături c-o femeie
Şi bărbat-su e plecat,
Fără vrere-ţi trec prin minte,
Numai gânduri de păcat.

Ş-a mai scos şi cămăşuţa,
Rămânând ca o statuie
Capodopera celebra,
Cum în lume alta nu e.

Parul, despletit pe umeri,
Sânii ca ai Sulamitei,
Chiar de-ai fi mai sfânt ca Papa,
Nu poţi rezista ispitei.

Sami, năucit de farmec,
Şi c-un sentiment firesc,
A-ntrebat, discret, prin glass-wand:
- Doamna, pot sa îndrăznesc ?

- Vai de mine, Domnu’ Sami –
A răspuns ea, ştrengăreşte –
Ca la dumneata acasă !
Îndrăzneşte ! Îndrăzneşte !

Şi, deodată, Domnul Sami,
Din sapa s-a smuls, furiş
Şi şi-a luat înc-o bucată
Din bufet, ghefilte fish."...

[Ghita Potra]

Cum răspunde înţeleptul Confucius femeii curioase

O femeie se duce la Confucius:
- Mărite Înţelept, am şi eu o întrebare. De ce o femeie care face dragoste cu 10 bărbaţi este considerată o desfrânată, în timp ce un bărbat care se bucură de 10 femei este considerat un adevărat bărbat?
Înţeleptul Confucius îi răspunde:
- Vezi tu, copila mea. Un lacăt care este deschis de 10 chei, nu e un lacăt bun, în timp ce o cheie care deschide 10 lacăte, ce mai cheie este..

[Ghita Potra]

un fel de dicţionar!

AIUREA = loc bine determinat spre care ne îndreptăm
ALTERCAŢIE = schimb de cuvinte cu parul
AMÂNAT = fără mâini
AMPULĂ = amintiri din tinereţe
APOPLEXIE = stare de disconfort creată de apa provenită de la vecin, neconvenţional, prin tavan
AŢÂŢAT = fără sâni
BATALION = fratele mai mic al plutonierului Batal Gheorghe
BIRMANIA = predispoziţie maladivă a unui ministru de finanţe de a pune noi taxe şi impozite
BIZAR = zar dublu
CACOFONIE = proprietate a sunetului specifică manelelor
CASCĂ = ordin pe care comandantul il dă militarilor cu puţin timp înainte de culcare
CIMBRU = marcă poştală din Banat
COLONEL = intestinul subţire
COMBINEZON = lenjerie uşoară, transparentă, purtată de lucrătorii de pe combine
CONTRADICŢIE = ceva împotriva dicţiei, spre exemplu căluşul

DOGMĂ = răspunsul la întrebarea "Ce rasă e câinele ăsta?"

EVADAT = răspunsul la întrebarea "Cine dat ţie măr, Adam?"

GARGARĂ = boală parlamentară
(A) GENERALIZA = verb mai mare în grad decât "a coloneliza"
GHINIOANE = varianta moldovenească pentru ardelenescul "Bine, Ioane"
ÎMPRĂŞTIERE = rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
ÎNCHINARE = transport către China
ÎNVINUIRE = procesul de fermentare a mustului
ÎNVIORAT = prevăzut cu vioară

LEŞINĂ = pe unde circulă "le tren"
MANIPULARE = manevrarea penisului cu ajutorul mâinilor
MĂCEL = mac mic
MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri
MICROSCOP = scop mărunt
MILA = pereche de note muzicale folosită la măsurarea distanţelor; se cunosc: mila terestră, mila marină şi mila publică
MOLIERE = cutiuţe în care se păstrează naftalina
MONOLOG = olog de un picior
BIOLOG = olog de ambele piciore
MOPS = câine care a făcut ceva box la viaţa lui

NASOL = amintiri despre viitor

PAPARUDE = rudele Papei
PIRELLI = firmă care a dat faliment când or venit moldovenii cu "firma pi buni"
PIRON = locul unde opreşte trenul în gara din Iaşi
PRUDENT = pastă de dinţi cu extras de prune
RATEU = pateu din carne de raţă
SCARABEU = cetăţean ce locuieşte la bloc, la scara a doua; din aceeaşi familie de cuvinte se cunosc scaraceu şi scaradeu
SCUMPETE = termen drăgăstos adresat femeii iubite pe timp de inflaţie
SOIOS = de soi
SOPRAN = cântăreţ cu alea mici, mici
TIR ÎNCRUCIŞAT = camion turcesc în care şoferul dezleagă integrame împreună cu o fetiţă rătăcită prin parcare
TRACTOR = actor cu mult trac
ŢÂŢĂ = sân care nu ne mai place
VEDETĂ = nava mică de război care se bucură de o deosebită popularitate

[Ghita Potra]

Compunere liberă despre FEMEIE a elevului Gigel din clasa a II-a

Femeia este o fiinţă, pe care Dumnezeu a lăsat-o pe pămînt după chipul şi asemănarea lui, deşi toţi o preferă după chipul şi asemănarea lui Pamela Anderson. De fapt şi femeia este tot un fel de Dumnezeu, căci pe pământ e atotputernică. Nimic nu se face fără ea: nici politică (vezi madam Thatcher), nici vâlvă (vezi Mrs Hillary Clinton), nici miliarde (vezi madam Rotschild), nici copii (vezi mama).
Femeile sunt de două feluri: tinere şi foarte tinere.
Cele mai în vîrstă intră în categoria „femei bine”. „Femeile bine” sunt acelea care au împlinit 50 ani şi de fapt merg pe 39. Oricum, la femei nu are importanţă vîrsta, ci cosmeticele, fiindcă fiecare produs cosmetic acoperă 2-5 ani. Aşa că dacă o femeie foloseşte 20 de cosmetice poţi să spui despre ea că nici nu s-a născut încă, deşi primeşte deja pensie.
Femeia este subiectul celor mai multe cîntece de dragoste, de aceea dragostea este întotdeauna un cîntec. Tata spunea că fără femei nu se poate trăi, iar cu femei este imposibil de trăit. Cea mai mare calitate a femeii este zestrea. Cel mai mare defect al femeii este maică-sa. Dar aşa cum inventatorii au inventat avionul fără pilot, revolverul fără zgomot, tot aşa se încearcă o altă invenţie: zestrea fără nevastă şi soţ fără soacră. Cred că cel care va pune la punct aceste două mari invenţii va primi Premiul Nobel pentru Pace.
Femeile se pot împărţi, după cum spune unchiul Costel, în alte trei categorii:
femeile care au suflet şi sunt stimate, cele care au caracter şi sunt admirate şi cele care au "nu-ştiu-ce" şi sunt căutate. Eu nu ştiu de ce sunt căutate, că doar nimeni nu se joacă cu ele de-a v-aţi ascunselea, ci de-a v-aţi găsitelea. Unchiul Costel îi şoptea lui tata despre una: „Ce mi-am căutat mi-am găsit, iar acum mi-e frică să nu-mi găsească ceva şi medical”.
Femeia este de genul feminin, deşi unele poartă pantaloni, după cum unii bărbaţi sunt de genul masculin şi poartă şorţ de bucătărie. Femeia, spune legenda, s-a născut dintr-o coastă. De aceea se pricepe atît de bine să mişte şoldurile. Prima femeie care a păcătuit a fost Eva. A doua femeie au fost toate celelalte.
Cică Eva a păcătuit cînd a muşcat din măr. E posibil să fie adevărat, fiindcă într-o seară, cînd mama era plecată de acasă, l-am auzit pe tata, care era cu o vecină în salon, strigîndu-i: „Ho, nebuno, nu mă muşca!”. Probabil că pe întuneric l-a confundat pe tata cu un măr. Într-adevăr, cînd a ieşit el din cameră, avea urme de muşcătură pe gît, exact acolo unde este mărul lui Adam. Pe urmă, ca în Biblie, tata i-a şoptit vecinei: „Acum pleacă repede, că dacă vine acasă şarpele, s-a zis cu noi!”.
Eu l-am întrebat: „Despre ce şarpe vorbeşti, că acasă nu trebuie să vină decît mama!”.
Enervat, tata mi-a plesnit două palme, de m-am văzut cu toţi sfinţii, aşa cum scrie la Biblie. Cînd s-a înapoiat mama, i-am cerut să-mi explice legenda. În loc să-mi explice mie, i-a explicat lui tata, după care l-a gonit din Rai şi abia după două luni s-a întors.
Atat ştiu despre femei. Pentru rest am să mă uit pe gaura cheii.

[Ghita Potra]

Intrebari si raspunsuri.

1. O broasca fara carapace este fara locuinta sau dezbracata?...


Raspuns:
In primul rand e moarta. Pe urma... depinde de orientarea sexuala...

2. Unde gasesti un caine fara picioare?


Raspuns:
unde l-ai lasat

3. Unde au femeile parul negru si cret?


Raspuns:
In Africa

4. Ce intra de 3 ori in Femeie?


Raspuns:
Litera E (f E m E i E)

5.. O pisica alba se urca in pom. Cum se da jos?


Raspuns:
alba

6.. Cum iese un cal alb, care intra in Marea Neagra?


Raspuns:
ud

7. Care este diferenta intre 1000 ursi albi si un urs alb?


Raspuns:
999 ursi albi

8. Ce se afla intre Soare si Pamant?


Raspuns:
si

9. Cum se cheama un barbat inteligent in America ?


Raspuns:
turist

10. Ce face a Mesterul Manole cand o zidea pe sotia lui, Ana?


Raspuns:
body building

11. Care este cel mai periculos loc din lume?


Raspuns:
patul - aici mor 80% din oameni

12. Ce fac pestii cand sunt multi?


Raspuns:
bancuri

13. Care e femininul la tren?


Raspuns:
tunel

14. Cum gaseste un cioban o oaie la munte?


Raspuns:
acceptabila


15. Cum se numesc dacii care gandesc?


Raspuns:
gandaci

16. Care este antidotul la Viagra?


Raspuns:
cocolino - o face moale si pufoasa

17. Cum o cheama pe nevasta lui Florin Salam?


Raspuns:
Salam Victoria

18. cum se numesc rudele Papei?


Raspuns:
paparude

19. Cum se numesc nasii Papei?


Raspuns:
papanasi

20. Ce-i alba si are 30 cm?


Raspuns:
nimic. toata lumea stie ca, daca are 30 cm, este neagra!

21. Cum se cheama un caine fara picioare?


Raspuns:
nu se cheama, ca oricum nu vine

22.Un american care traieste in Florida poate fi inmormantat la New York ?


Raspuns:
nu, pentru ca traieste

23. Care a fost primul barbat care a spus: "E nevoie de o femeie in casa!"?


Raspuns:
Mesterul Manole

[Ghita Potra]

Datoria grecilor pe înţelesul tuturor:

Un cioban îşi păştea oile pe o pajişte. La un moment dat zăreşte un hotel, îşi lasă oile şi se duce direct la hotel.
Acolo îl întâmpină patronul şi îi zice:
Ce e cu dumneata aici? Nu cazăm ciobani!
Ciobanul: Ştiţi, eu sunt cioban, sunt obosit şi vreau ca în seara aceasta să dorm la dvs. în hotel. E singurul din zonă, vă plătesc 1000 de euro.
Patronul: 1000 de eu ro pentru o noapte? Sigur, poftiţi în apartamentul prezidenţial!
Ciobanul: Ştiţi, în seara aceasta aş dori şi eu o domnişoară dacă se poate. Vă mai dau 1000 de euro.
Patronul se conformează şi îi aduce o domnişoară.
După ce termină treaba ciobanul îl cheamă pe patron din nou.
Ciobanul: Ştiţi, nu m-am săturat numai cu domnişoara pe care aţi adus-o dvs. Am văzut pe hol o doamnă înaltă, blondă, superbă. Dacă se poate să o chemaţi la mine……..
Patronul: Păi aia e nevasta mea!
Ciobanul: Vă mai dau 3000 de euro.
Patronul: Încă 3000, hmmm… OK.
După ce termină treaba şi cu nevasta patronului, ciobanul începe să râdă în hohote timp de 10 min.
La un moment dat patronul îl întreabă nervos: Ce ai, domnule, de râzi?


Ciobanul : ÎN VIAŢA MEA NU AM AVUT ATÂTEA DATORII! DAR MĂ SIMT AŞA DE BINE!

[Ghita Potra]

Aceasta poezie sta scrisa la intrarea in biserica de la Sadinca , jud. Sibiu , loc unde s-au pus bazele unei mici manastiri condusa de parintele-calugar David.
Atat de frumoasa pe cat de adevarata.

Un lung tren ne pare viata.
Ne trezim in el mergand,
Fara sa ne dam noi seama,
Unde ne-am suit si cand.
Fericirile sunt halte,
Unde stam cate-un minut,
Pana bine ne dam seama,
Suna, pleaca, a trecut.
Iar durerile sunt statii
Lungi, de nu se mai sfarsesc
Si in ciuda noastra parca,
Tot mai multe se ivesc.
Arzatori de nerabdare,
Inainte tot privim,
Sa ajungem mai degraba
La vreo tinta ce-o dorim.
Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe si dureri,
Noi traim hraniti de visuri
Si-nsetati dupa placeri.
Multi copii voiosi se urca.
Cati in drum n-am intilnit,
Iar cate-un batran coboara,
Trist si frant, sau istovit.
Vine-odata insa vremea,
Sa ne coboram si noi.
Ce n-am da atunci o clipa,
Sa ne-ntoarcem inapoi?
Dar pe cand, privind in urma,
Plangem timpul ce-a trecut,
Suna goarna VESNICIEI:
Am trait si n-am stiut

[Ghita Potra]

Un bogat om de afaceri crestin a decis ca este timpul sa-si lase un succesor la comanda companiei sale. In loc de a se orienta spre unul din directorii firmei sau copiii sai, el a decis sa incerce ceva deosebit.
Într-o zi si-a convocat tot executivul care era format din tineri si le-a spus:
- Dragii mei, a sosit timpul sa-mi numesc un inlocuitor la conducerea companiei in calitate de manager general (CEO). Asa ca decizia mea este ca unul din voi sa ocupe acest post.
Toti au ramas socati, in timp ce seful a continuat:
- Astazi intentionez sa va dau fiecaruia cate o samanta, o samanta speciala. Vreau ca sa luati samanta aceasta acasa, s-o plantati, s-o udati si apoi exact peste un an sa veniti cu planta care a rasarit si crecut din aceasta samanta. Cu acea ocazie voi analiza planta fiecaruia si dupa un criteriu personal voi alege viitorul manager general.
Un tanar, pe nume Jim a fost prezent la intalnire si asemenea fiecaruia a primit si el o samanta. A plecat acasa si cu entuziasm a impartasit sotiei planul sefului. Sotia l-a ajutat sa gaseasca un vas potrivit, pamant de calitate imbunatatit cu ingrasamant natural si apoi a plantat samanta. In fiecare zi Jim turna apa in acel vas si astepta cu nerabdare sa vada un semn ca samanta a incoltit si o mica planta si-a facut aparitia. Dupa vreo trei saptamani, colegii lui vorbeau despre semintele lor si despre plantele care au inceput sa rasara. Jim urmarea cu atentie vasul in care plantase samanta, dar nimic nu se intampla.Trei, patru, cinci saptamani au trecut dar in vasul cu pamant nu se vedea nici un semn de incoltire si crestere. Colegii lui vorbeau deja despre plantele lor, dar Jim se simtea falimentar in incercarea lui de a face samanta sa se transforme in planta. Au trecut sase luni si nimic insa nu se intamplase in vasul cu pamant al lui Jim. Cu nespusa parere de rau Jim si-a dat seama ca omorase samanta. Fiecare din colegii lui aveau deja pomi, plante, iar el nu avea nimic. Oricum Jim a hotarat sa nu spuna colegilor sai nimic din experienta lui esuata. El a hotarat insa sa continue sa ude samata si sa-i adauge ingrasamant, cine stie? Poate intr-o zi samanta va incolti.
Dupa exact un an, fiecare din cei ce primisera o samanta de la sef, si-au adus vasele lor cu plante pentru a fi inspectate. Jim a spus sotiei ca el nu indrazneste sa mearga la companie cu un vas gol. Sotia insa l-a incurajat sa fie cinstit cu ceea ce i s-a intamplat. Desi a simtit un gol in stomac gandindu-se la experienta pe care o va avea si poate cea mai jenanta experienta din viata lui si a hotarat totusi sa dea ascultare sfatului sotiei.
Astfel, in ziua hotarata pentru inspectie, Jim si-a luat vasul in care nu era decat pamant si s-a prezentat la sala de conferinte a companiei. Cand a intrat in sala, Jim a fost socat de varietatea de plante din vasele colegilor lui. Plantele erau minunate: diferite in culori si marimi. Jim si-a pus vasul pe podea si multi din colegii lui au bufnit in ras si altii l-au compatimit sincer.
Cand seful si-a facut aparitia, a salutat membrii executivului rotindu-si privirea asupra tuturor. Jim cauta un colt cat mai indepartat pentru a se ascunde.
- Wau! Ce plante minunate, copaci, flori ati crescut voi! a spus seful. Astazi unul din voi va fi numit managerul general al companiei.
Deodata, seful l-a descoperit pe Jim in coltul cel mai indepartat al salii cu vasul sau gol. A rugat pe directorul financiar sa-l invite pe Jim in fata. Jim a inghetat! El a inceput sa gandeasca cam asa : Seful si-a dat seama de esecul meu. Mare lucru sa nu ma concedieze.
Cand Jim a a juns in fata, seful l-a intrebat ce s-a intamplat cu samanta lui. Astfel ca Jim a trebuit sa-i spuna istoria sa. Dupa ce Jim a terminat, seful a spus ca toata lumea, cu exceptia lui Jim, sa ocupe un loc. Apoi, aratand cu mana spre Jim a spus,
- Iata-l pe noul vostru manager general. Numele lui este Jim.
Lui Jim nu-i venea sa creada. Jim falimentase total in plantarea semintei. Cum putea el sa fie manager general cu un asemenea esec?
Apoi seful a continuat:
- Cu un an in urma, am dat fiecaruia din cei prezenti in aceasta sala o samanta. V-am spus sa luati samanta, sa o plantati, sa o udati si sa mi-o aduceti astazi inapoi. Ceea ce voi nu ati stiut este ca toate semintele pe care vi le-am dat au fost fierte si toate au fost seminte moarte care nu aveau cum sa incolteasca. Toti cu exceptia lui Jim mi-ati adus pomi, plante, flori. Cand v-ati dat seama ca samanta pe care v-am dat-o eu nu incolteste, ati inlocuit-o cu alta samanta procurata de voi. Jim a fost singurul care a avut curajul si cinstea de a aduce vasul cu planta mea in el. Pentru acest motiv el va fi numit managerul general al companiei mele.
Daca plantezi cinste, vei culege incredere
Daca plantezi bunatate, vei culege prieteni
Daca plantezi smerenie, vei culege maretie
Daca plantezi perseverenta, vei culege satisfactie
Daca plantezi respect, vei culege perspectiva
Daca plantezi harnicie, vei culege succes
Daca plantezi iertare, vei culege impacare
Daca plantezi credinta in Iisus, vei avea o recolta bogata.
Atentie: ce plantezi azi, vei culege maine.

[Ghita Potra]

Aceasta este o poveste despre sacrificiul unei mame în timpul cutremurului din Japonia.

După ce cutremurul a luat sfârsit, iar salvatorii au ajuns la ruinele casei acestei femei, au zărit trupul ei printre fisurile unui zid. Li s-a părut ciudat când au văzut femeia stând pe genunchi ca şi cum s-ar ruga: trupul ei era aplecat în faţă cu mâinile sprijinite de un obiect. Cu greu, liderul echipei de salvare a ajuns la trupul femeii sperând să mai fie încă în viaţă, dar trupul rece şi rigid al acesteia l-au făcut pe acesta să înţeleagă că femeia nu supravieţuise. Atât liderul, cât şi restul echipei au părăsit casa continuând operaţiunile de salvare a supravieţuitorilor. Totuşi, din unele motive, liderul echipei a fost îndemnat de propria sa conştiinţă să se întoarcă la casa femeii decedate.
Din nou, el a îngenunchiat, încercând să ajungă la trupul ei. Dintr-o dată a strigat cu entuziasm: "Un copil! Aici este un copil!" Întreaga echipa a lucrat împreună pentru a scoate copilaşul din ruine. Era un băieţel de 3 luni, înfăşurat într-o pătură, care a fost protejat de corpul mamei sale. Evident, femeia a făcut un sacrificiu enorm pentru a-şi salva fiul. În momentul în care a început cutremurul iar casa s-a prăbuşit, ea şi-a folosit corpul pentru a face un paravan care sa-i protejeze fiul. Când a fost găsit, băieţelul încă dormea liniştit. Medicul care a preluat copilul pentru a-l examina, a găsit în braţele micuţului un telefon mobil care avea următorul text pe ecran: "Dacă supravieţuieşti, trebuie să îţi aminteşti că te iubesc." Acest telefon a fost trecut din mână în mână, iar toţi cei care au citit mesajul au început să plângă.

Asta este dragostea adevărată a unei mame pentru copilul sau...

[Ghita Potra]

Leul vorbeste la telefonul mobil:
- Da, da, scumpo, - zice leul, - vin acasa curând. Ce fac acum? Sunt cu taurul la o bere. Când terminam? Aproape ca am terminat - vin in câteva minute. Ce sa cumpar? Da, bine, trec pe la supermarket inainte sa vin acasa!

Leul inchide telefonul, iar taurul incepe sa rada grosier.
- Dar cum e posibil asa ceva, te-a sunat sotia, si tu-i spui: da, termin acum, vin acasa repede, cumpar de toate.Nu poti sa trantesti si tu cu pumnul in masa, chipurile, eu sunt masculul, regele junglei si gata discutia?

La care Leul ii raspunde:

- Frate, tu nu confunda lucrurile! Sotia ta e vaca, a mea e leoaica!

[Ghita Potra]

Conduci automobilul tau Sport, de 2 locuri, intr-o

noapte cu o furtuna teribila.


Treci pe langa o statie de autobuz, unde se afla 3

persoane asteptand:


1. O batrana bolnava pe moarte


2. Un vechi prieten, care, odata, ti-a salvat viata


3. Femeia visurilor tale, sau barbatul ideal.


Pe cine ai lua in automobilul tau, tinand cont ca nu ai

decat un singur loc, doar pentru un pasager ???

Gandeste-te foarte bine la raspunsul tau, inainte de a

citi mai departe.


Aceasta este o dilema etica si morala, care se foloseste

in interviurile pentru angajare in serviciu.

Ai putea lua batrana, pentru ca este pe moarte si

trebuie salvata prima; sau ai putea lua prietenul care ti-a salvat viata

si esti obligat fata de el.


Neindoielnic e posibil ca niciodata sa nu mai

reintalnesti femeia visurilor tale, sau barbatul ideal.





Un candidat, intr-un interviu ca acesta, a fost angajat

dintre 200 de concurenti, pentru magnificul sau raspuns. Vrei sa stii

raspunsul lui ? El a raspuns simplu:


"As da cheile masinii prietenului meu si i-as cere sa

duca batrana la spital; in timpul acesta, eu as ramane sa astept

autobuzul, impreuna cu femeia visurilor mele".


Ti-a placut istorioara ? Pai, asa este si viata, pentru

asta trebuie sa ai mereu prezenta acea fraza banala:


O PROBLEMA PUSA CORECT, ESTE PRACTIC REZOLVATA.









-



--


Bine ne pot face numai unii oameni; rau ne pot face toti.

(Gracian)

[Ghita Potra]

A fost odată ca-n povesti,
A fost, de-ar mai fi iară ,
Din neamuri tracice, regeşti,
O prea frumoasă ţară.

Şi era una pe pământ
Şi mândră-n toate cele,
Cum e icoana unui sfânt
Şi Luna între stele.

Mă doare-n suflet, când privesc
La tot ce se întamplă,
Şi in mormant mă răsucesc
Şi cuie-mi intră-n tâmplă .

Eu nu mai simt miros de tei
În viata mea postumă,
Nu văd nici vajnici pui de lei,
Doar mucegai şi humă.

Luceferi nu mai strălucesc,
Cand ţara e o rană ,
Copiii mamele-şi bocesc ,
Ca n-au în blide hrană.

Cântat-am graiul românesc,
Această dulce limbă.
Dar astăzi, cei, ce-o mai vorbesc,
Prin alte ţări o schimbă .

Degeaba le-am lăsat cu dor
O "Doină", să tresară !
Trecutul nu e viitor
Şi viaţa li-i amară.

Nici harta nu-i ca-n alte dăţi,
Din Nistru până-n Tisa.
Moldova-i astăzi jumătăţi.
Cât rău făcutu-ni-s-a!

Degeaba scris-am eu scrisori
Din vremuri de urgie,
Şi m-am rugat de-atâtea ori,
Mai bine să vă fie.

Avut-am piatră la hotar
Şi-n ţara noastră singuri
Cules-am holde din brăzdar.
Acum n-aveţi nici linguri ...

O, biet popor român sărac,
Cu-o ţară prea bogată!
Tu vino-i răului de hac
Să nu ţi-o vândă toată!

Şi dă-i afară pe străini
Cu toţi îmburgheziţii,
Să nu-ţi mai fie-n alte mâini
Guverne şi poliţii!

Cu trupe de comedianţi,
Numindu-le partide ,
Sunteţi românii emigranţi
Din Rai în ţări aride.

Pierdut-aţi banii ţării-n vânt
Şi-i goală visteria.
Mai daţi şi ape şi pământ
Şi vindeţi România.

Mihai Viteazu v-a lăsat
O ţară mai rotundă.
Voi azi aţi scos-o la mezat,
Străinii vă inundă.

Aveţi întinsul Bărăgan,
Şi nu aveţi o pâine.
Aveţi şi turme şi ciobani,
Dar duceţi vieţi de câine.

Aveţi bogaţii munţi Carpaţi
Şi dulcea Mioriţă,
Păduri de brazi, ce vă sunt fraţi,
Şi flori în poieniţă.

Aveţi o deltă ca-n poveşti,
Vedeţi să nu v-o fure,
Atâtea ape, atâţia peşti
Şi nu mâncaţi nici mure...

Nici vii pe deal nu mai zăresti,
Livezile se-uscară,
Când mărul Ţarii Româneşti
Se-aduce de afară.

Nu vine Mircea cel Batrân,
Nici Ştefan de la Putna,
Să vi-l alunge pe păgân,
Cand voi lăsat-aţi lupta!

Albastrul cerului senin
Se-ntunecă mai tare
De-atâţia nouri de venin,
De-atâta delăsare.

Nu voi a vă-nvăţa de rău,
Ci-ncerc a vă-nţelege.
De ani şi ani cădeţi în hău,
Nimic nu vă mai merge.

Ruşine să vă fie-n veac,
Că v-aţi trădat străbunii,
De parcă n-aţi fi pui de dac,
Ci rude-aţi fi cu hunii!

Lasaţi pe-ai voştri guvernanţi
Să vă înece-n smoală,
Să fiţi doar simpli figuranţi
În ţara voastră goală...

[Ghita Potra]

La un moment dat,Bula ajunge intr-o mare criza de bani.Se gandi sa mearga la vecinul lui, evreul Itic sa-i ceara 2 lei,ca imprumut pana la primavara.
Itic il asculta atent,apoi ii zise:
-Bine,iti dau 2 lei imprumut pana la primavara,dar imi lasi toporul ca zalog,si la primavara imi dai 4 lei inapoi,altfel nu ne invoim.E bine?
Mai de voie mai de nevoie,intr-un final Bula se invoi.Lasa toporul ca zalog, lua banii si da sa plece
Insa Itic il striga:
-Bai Bula!Ia fi atent la mine,la ce m-am gandit.La primavara stiu ca o sa-ti fie greu sa-mi dai inapoi cei 4 lei,intrucat iarna e lunga si grea,asa ca stii ce?Ia da tu acum 2 lei inapoi,si la primavara iti mai ramane de dat decat 2 lei,ce zici,o sa-ti fie mai usor?
Bula se gandi putin,si recunoscu in sinea lui,ca Itic are dreptate,si ca uite e un vecin adevarat,asa ca se invoi,ii dete inapoi cei 2 lei,si pleca acasa,ceva mai usurat.
Insa pe drum tot calcula:
-Hmmm!Bani nu am,topor nu am,insa m-am ales cu o datorie de 2 lei,si totusi nu a fost nimic in neregula...


MORALA:Acelas Itic ne dadu si noua Romaniei imprumut de atatea ori,numai ca acum se numeste FMI!

[Ghita Potra]

După ce şi-a scrântit piciorul la 65 de ani, Grigore Moisil a afirmat: "Ştiam că la vârsta mea te scrânteşti la cap, nu la picior."

Un linguşitor îi atrase atenţia lui Oliver Cromwell, care intra biruitor în Londra, ce multă lume se strânsese să-l vadă.
"Tot atâţia ar fi fost şi dacă m-ar fi dus la eşafod", fu răspunsul.

Celebrul compozitor Hans von Bülow, plimbandu-se intr-o seara prin Berlin, ingandurat, s-a lovit de un trecator.
Acesta s-a oprit iritat si se rasti la muzician:

- Dobitoc!
Bülow isi scoase palaria si spuse:
- Incantat de cunostinta, numele meu este Bülow!

O echipa de zidari lucra la repararea parterului unei case cumparate de celebrul tenor Enrico Caruso (1873-1921). Intr-o zi, in timp ce cantaretul repeta cateva arii intr-o camera de la etajul I , se prezenta la el maistrul.
- Doriti sa terminam reparatiile luna asta?
- Bineinteles! - raspunde Caruso.
- Atunci, fiti amabil si nu mai cantati. Imediat ce va aud, oamenii mei lasa totul balta si stau sa va asculte...
A fost, povestita mai tarziu de Caruso, cel mai frumos compliment care i s-a facut vreodata.

Marele scriitor irlandez George Bernard Shaw a fost invitat ca punct de atractie la masa unor aristocrati. Amfitrioana, cunoscuta pentru inteligenta sa cam subreda, facu imprudenta sa-l intrebe:
- Spuneti-mi, va rog: am auzit ca pestele regenereaza materia cenusie. Ce peste ma sfatuiti sa consum?
- Balena ! - raspunse prompt Shaw.

După ce a eşuat în campania militară din Rusia, în 1812, Napoleon se retrăgea grăbit spre vest.
În dreptul râului Niemen, el împreună cu suita sa se opriră şi cerură ajutorul unui ţăran barcagiu din împrejurimi să-i treacă pe celălalt mal.
Când ţăranul îi ajută să treacă râul, Napoleon se interesă:
- Mulţi dezertori au trecut râul zilele acestea?
Naiv, ţăranul i-a răspuns:
- Niciunul, dumneavoastră sunteţi primul.

Împăratului Octavian Augustus îi fu prezentat un grec care semăna uimitor cu el şi, în plus, avea şi cam aceeaşi vârstă.
Glumind, Augustus îl întrebă dacă nu cumva maică-sa fusese în tinereţea ei pe la Roma, cam prin vremea când şi tatăl împăratului era tânăr. Răspunsul grecului fu prompt:
- Mama nu a fost, dar tatăl meu a stat la Roma mai de mult. Cam cu un an înainte de naşterea ta, Cezar!

N.T.Orăşanu, poet şi publicist, autor de epigrame şi pamflete politice, a fost trimis în timpul domniei lui Cuza de nenumărate ori la închisoarea Văcăreşti, fiindcă pe vremea aceea exista arestul preventiv pentru delicte de presă. De câte ori Orăşanu scria câte un articol violent sau atingător la Vodă, îşi trimitea imediat salteaua, plapuma şi pernele la Văcăreşti.
Directorul penitenciarului nu voia să le primească, însă Orăşanu îi răspundea:
- Nu-ţi fie teamă, o să primeşti şi ordinul peste câteva ceasuri.
Fapt ce se adeverea întotdeauna.

Un amic al lui Caragiale i s-a plâns acestuia într-o zi:
- Auzi, nene Iancule, neruşinatul ăla de Georgescu, nepricopsitul, coate-goale ăla, a îndrăznit să mă facă tâmpit şi idiot.
- Când, stimabile? l-a întrebat Caragiale cu un aer scandalizat.
- Acum o oră.
- Ce măgar! a exclamat Caragiale.
Apoi, luându-l gura pe dinainte:
- Totdeauna a fost în întârziere neisprăvitul ăsta!

În anul 1906 trebuia să se formeze un nou guvern francez. Cel desemnat cu formarea lui, Ferdinand Sarrien, a invitat acasă câţiva oameni politici pentru consultări, printre care şi pe Georges Clemenceau. În timpul discuţiilor s-a servit un bufet rece. Văzând că dintre oaspeţi numai Clemenceau nu mananca nimic, gazda l-a întrebat:
- Dumneata ce doreşti, domnule Clemenceau?
- Internele, a răspuns acesta.
A doua zi, Clemenceau a depus jurământul ca ministru de interne!

Ziarisul şi prozatorul Anton Bacalbaşa a fost invitat într-o seară la o petrecere. Printre ceilalţi invitaţi se afla şi un general în retragere. Acesta tocmai citise volumul de schiţe satirice în care scriitorul demasca tarele vieţii cazone. Fără să ştie că scriitorul se afla chiar în faţa sa, generalul indignat ameninţa că îl va chema pe autor în faţa justiţei pentru injurii aduse corpului ofiţeresc, la care Bacalbaşa a intervenit:
- Lăsaţi-l, domnule general. Cine ştie ce amărât o fi şi scriitorul ăsta. Nu vedeţi? Până şi numele îl are ca vai de capul lui, ba cal, ba şa!

Anton Bacalbasa a scris o epigrama referitoare la Victor Babes:
Ba bei,
Ba besi,
Tot acolo iesi.
La care Babes a raspuns :
Ba cal, ba sa,
Tot magar sadea.

[Ghita Potra]

Într-un process de divort, judecatorul o intreaba pe reclamanta: - Doamna, sunteti sigura de ceea ce cereti? Doriti divortul pentru compatibilitate de caractere? Nu ar putea fi contrariul? Femeia răspunde: - Nu, domnule judecator! Este pentru compatibilitate: Mie imi plac filmele, sotului meu la fel! Imi place sa merg la plaja, si lui de asemeneal! Imi place sa merg la teatru, el la fel! Mie imi plac barbatii, si lui la fel!