Campionii din umbră
În majoritatea cazurilor, când un sportiv cucereşte o medalie, îl vedem doar pe medaliat şi, eventual, pe antrenorul acestuia. Dar, în cele mai multe cazuri există şi campionii din umbră care merită medalia în aceeaşi măsură ca şi sportivul urcat pe podium. Să facem cunoştinţă cu doi dintre aceşti campioni din umbră, cu Elena Maria Bodnar (centură galbenă) şi cu Sensei Bogdan Ilieş (centură neagră 2 dan), pe care i-am văzut în mai multe situaţii antrenându-i pe karatiştii nevăzători (care au câştigat numeroase medalii europene şi mondiale); acum mă voi referi la activitatea lor de la Openul Ungariei din 2019.
În 9 februarie, la Budapesta a avut loc Openul Ungariei şi Cupa Halom, la care au participat karatiştii nevăzători din România Szanto Attila şi Vasile Tinu Pop, care se antrenează de 6 ani la Clubul Sakura din Tîrgu Mureş. Acestora li s-au alăturat mai nou să reprezinte România şi să promoveze artele marţiale pentru cei cu deficienţe vizuale karatistele nevăzătoare Nagy Biro Ibolya, Astalos Apollonia şi Rodica Sonea. La aceste competiţii au mai fost prezenţi sportivi din Belgia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Ucraina şi, bineînţeles, din Ungaria.
De la această competiţie ne-am întors cu 14 medalii, 6 de aur, 5 de argint şi 3 de bronz. Evident, cele mai multe au fost cucerite de Szanto Attila şi Vasile Tinu Pop (Titi). Amândoi au centură albastră şi au avut Şansa de a participa la inaugurarea competiţiilor mondiale şi europene de arte marţiale pentru nevăzători. Ca în orice concurs, numărul medaliilor, ordinea şi culoarea lor pot fi discutate, neîndoielnic rămânând rolul campionilor din umbră, adică al asistenţilor şi al antrenorilor.
Dacă în probele individuale (la kata şi arme) prezenţa campionilor din umbră a fost mai puţin remarcată în timpul concursului, în probele de kata sincron şi duo demonstrativ contribuţia asistenţilor are o importanţă deosebită. Felul în care ei ştiu să cadă când nevăzătorii le resping atacurile, rapiditatea cu care se ridică, felul în care-şi sincronizează atacurile cu contraatacurile nevăzătorilor, creează fluenţa şi valoarea pentru întreaga demonstraţie.
Sensei Bogdan Ilieş a evoluat în timpul concursului alături de Attila şi Titi în probele de duo demonstrativ, iar micuţa, energica şi eficienta asistentă Elena Maria Bodnar (centură galbenă) a realizat în acest turneu 30 de tehnici, evoluând atât alături de fete (în probele de duo demonstrativ şi kata sincron), cât şi alături de Szanto Attila şi Vasile Tinu Pop la kata sincron. Astfel Elena a arătat că are o bună capacitate de concentrare, căci fiecare dintre concurenţi aveam tehnici diferite cu care să răspundem unui atac, iar Elena trebuia să fie atentă să nu încurce felul şi ordinea atacurilor asupra fiecăruia dintre noi.
Deşi Elena are doar 15 ani, am remarcat la ea maturitatea cu care-şi gestionează durerea fizică, precum şi emoţiile. Menţionez că a participat la această competiţie chiar dacă nu se recuperase total după o accidentare anterioară. În ciuda durerii de la picior ne spunea: „dacă mergeţi la plimbare, vin şi eu, unde mergeţi voi vin şi eu!” De asemenea am remarcat şi felul matur prin care Elena îşi exprimă bucuria sau chiar nemulţumirea atunci când situaţia o cere. Este înbucurător pentru mine când întâlnesc adolescente care, asemenea Elenei, sunt preocupate de dezvoltarea lor personală şi altfel decât prin imitarea vedetelor „la modă”.
Sensei Bogdan Ilieş are o mai îndelungată experienţă atât în predarea artelor marţiale pentru nevăzători, cât şi în a-i însoţi în mersul pe stradă, în deplasările internaţionale şi chiar în a-i servi la masă. Lămuritoare este următoarea situaţie: am fost cazaţi la un hotel unde aveam bufet suedez la micul dejun; deci, era de nedorit ca nevăzătorii să se servească singuri. Dar a venit Bogdan să-i întrebe pe cei pe care i-a mai însoţit şi în alte deplasări: „tu vrei cafeaua fără zahăr, tu o vrei cu zahăr, tu o vrei cu zahăr şi lapte, aşa-i?” Răspunsul unanim: „Da!” şi Bogdan le spune: „vedeţi, vă ştiu tabieturile mai bine ca o soţie!”
Este frumos numărul mare de medalii cu care ne-am întors acasă, este frumoasă culoarea lor, dar mai presus de ele este felul în care ne îmbogăţim personalitatea datorită complexităţii experienţelor avute şi în afara competiţiei propriu-zise.
Le transmitem felicitări şi recunoştinţa noastră campionilor din umbră, atât celor prezenţi la acest campionat, cât şi celor rămaşi acasă de această dată. Felicitări Sensei Bogdan Ilieş şi Elena Bodnar! Vă mulţumim, Shihan Adrian Belean, pentru contextul creat ca aceste experienţe să fie posibile!
Mai jos aveţi un stimulent, pentru cei accidentaţi, ca să vă fie recuperarea mai uşoară, un standard motivaţional pentru campioni, precum şi posibilitatea pentru cei interesaţi în a vă familiariza cu artele marţiale şi cu atmosfera de la Clubul Sakura din Tg-Mureş.
https://www.youtube.com/watch?v=Nl-iMADElvo
Campionii din umbra
Moderator: Manu
Campionii din umbra
Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.
(Anonim)
(Anonim)