Salut tuturor,
Postez si aici acest anunt invitandu-va sa reactionati:)
Pontes deruleaza in perioada mai 2015 aprilie 2016 un proiect pt atenuarea excluziunii sociale a celor cu deficiente de vedere, inserez mai jos o scurta descriere a proiectului, dupa care veti gasi draftul unui plan de masuri care dorim sa fie adoptat si asumat active de catre companiile de stat si private din jud Cluj care vor face parte dintr-o retea care se va implica in atingerea scopului proiectului mai sus mentionat.
Ne-am dori sa imbunatatim aceasta schita de plan cu alte masuri pertinente, utile si care sa serveasca acelas scop, asadar, va rugam postati mai jos punctele dvs de vedere!
Denumirea proiectului (in limba română) Paşaport de succes pentru copii şi tineri cu deficienţe de vedere
Proiectul se desfasoara in regiunea de nord-vest, Judeţul CLUJ pe o perioada de 12 luni de zile incepand de la data de 12 mai 2015 pana la data de …
Grantul acordat fiind de 90% din Total costuri eligibile estimate (lei) 883,936.00. = (lei) 795,542.40.
Proiectul Pasaport de succes pentru copii și tineri cu deficiențe de vedere propus de Asociația Pontes în parteneriat cu Direcția de Asistență Socială și Medicală Cluj Napoca și Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români Filiala Cluj Napoca va asigura reducerea inegalităţilor şi a excluziunii sociale a copiilor şi tinerilor cu dizabilități (deficienţe de vedere) prin implicarea participativă a actorilor sociali publici şi privați într-o rețea sustenabilă pe termen mediu și lung la nivelul comunității. Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 12 luni la nivelul județului Cluj, iar grupul țintă este format din 122 de persoane din care 100 de copii și tineri cu deficiențe de vedere, 22 de factori de decizie și specialiști ai sectorului public și privat precum și repezentanți ai grupurilor de
cetățeni.
Scop general : Reducerea inegalităţilor şi excluziunii sociale a copiilor şi tinerilor cu dizabilități (deficienţe de vedere) prin implicarea participativă a actorilor sociali publici şi privați într-o rețea sustenabilă pe termen mediu și lung la nivelul comunității. Obiectivul general al proiectului contribuie la realizarea obiectivului programului și anume la întărirea coeziunii economice şi sociale la nivel naţional, regional şi local prin dezvoltarea de iniţiative menite să reducă inegalităţile şi să îmbunăţească măsurile de combatere a discriminării grupurilor vulnerabile, concret prin realizarea atât a unui plan de acțiune pentru copiii și tinerii cu deficiențe de vedere cât și a unui plan de monitorizare a inițiativelor realizate în conformitate cu strategia națională, a unei campanii de conștientizare și înființarea unei rețele. Obiectivul general al proiectul contribuie la atingerea rezultatelor preconizate ale programului cât și la cele ale apelului de proiect anume: contribuie cu 100 de copii și tineri aflați în situații de risc la cei 7000 de copii și tineri vizați prin program, 22 de repezentați din cei 300 de reprezentanţi ai autorităţilor locale, judeţene, regionale sau naţionale şi ai sectorului privat şi societăţii civile vor dobândi cunoştinţe noi şi specifice, cel puțin 1 rețea din cele 10 noi reţele de schimb şi transfer de bune practici, parteneriate, coaliţii şi alte asocieri, cel puțin 1 plan de acțiune din cele 15 metodologii, instrumente, proiecte, planuri de acţiune sau planuri de dezvoltare locală, alte măsuri menite să asigure internalizarea valorilor şi practicilor anti-discriminatorii şi incluzive, bazate pe principiul egalităţii de şanse etc. în lucrul cu/ în folosul grupurilor dezavantajate.
Obiective :
A) Dezvoltarea unei reţele în rândul actorilor sociali publici și privați co-interesați în problematica persoanelor cu deficiențe de vedere, prin formarea a 22 specialiști în vederea conceperii (4 luni) și monitorizării (8 luni) consecvente a unui plan de acțiune menit să diminueze fenomenul de discriminare, la nivelul județului Cluj.
B) Reducerea inegalităţilor şi discriminării în rândul a 100 copii și tinerii cu disabilități (persoane cu deficienţe de vedere) din jud. Cluj prin implementarea unui plan de acţiune menit să crească accesul la educație, la viața socială și pe piaţa muncii a acestora, timp de 8 de luni.
C) Creșterea gradului de informare și conștientizare a 200 de persoane văzătoare (specialiști, elevi și studenți, cadre didactice, persoanal administrativ, etc.) cu privire la fenomenul de discriminare a persoanelor cu deficiențe de vedere, timp de 12 luni, la nivelul jud. Cluj.
Iata si planul despre care va scriam la inceput, acesta este deschis spre a fi imbunatatit:
Plan de măsuri privind facilitarea integrării sociale a persoanelor cu deficiențe de vedere în relația cu instituțiile publice sau private din județul Cluj
1. Necesitate
De introdus argumente juridice, tratate și acorduri internaționale privind drepturile omului, și ale persoanelor cu dizabilități respectiv legislația națională
În urma numeroaselor interacțiuni personale avute de-a lungul anilor cu funcționarii instituțiilor de stat sau angajații firmelor din sfera privată și a multelor observații consemnate de membrii comunității nevăzătorilor din țară am constatat că se impune elaborarea unui plan de măsuri care să faciliteze accesul persoanelor cu deficiențe de vedere la servicii, fie că este vorba despre spitale, primărie, transport în comun respectiv, bănci, restaurante, marile magazine sau operatorii de poștă și telecomunicații care activează la nivel local în județul nostru precum și de o rețea formată din astfel de prestatori de servicii care să adopte acest plan și să urmărească implementarea lui în cadrul propriei instituții.
2. Măsuri propuse:
2.1. Măsuri de accesibilitate:
Accesibilitatea instituțională pentru persoanele cu deficiențe de vedere privește următoarele aspecte:
2.1.1. Accesibilitatea fizică a clădirii;
- Marcaj cu pavaj în relief al traseului de la trotuarul din fața clădirii pînă la intrarea principală a acesteia;
- Elaborarea unei scheme funcționale de deplasare eficientă în clădire care să permită persoanelor cu deficiențe de vedere să se deplaseze în siguranță și să poată accesa toată gama de servicii oferite celorlalți membrii ai comunității
precum și marcarea în relief a traseului acesteia
Realizarea unei machete a clădirii, cu principalele puncte de interes din aceasta, precum și a schemei de deplasare mai sus menționată;
Marcarea punctelor de interesdin clădirea / clădirile instituției cu signalistică ușor detectabilă de către slab văzători și nevăzători.
Se vor prefera acele mijloace de semnalizare care pot fi ușor de reperat de la distanță și în condiții de zgomot (signalistică sonoră, detectabilă cu telecomandă sau smartphone, în detrimentul plăcuțelor marcate în relief, despre a căror prezență și localizare nu au cum să afle persoanele cu deficiențe de vedere);
2.1.2 Accesibilitatea paginii web a instituției:
În realizarea pagini de internet a prestatorului se vor avea în vedere respectarea standardelor w3c privind accesibilitatea
pentru persoane cu deficiențe de vedere precum și opțiunea de a depune cereri și sau documente în format scanat, prin interfața web sau email, respectiv urmărirea statusului cererii, acolo unde este posibil;
2.2 Abordarea persoanei cu deficiențe de vedere și tehnica standardizată de ghidare:
Abordarea persoanei cu deficiențe de vedere se va face cu prioritate și ținând cont de următoarele aspecte:
Inițiativa în comunicare aparține angajatului, acesta menținând dialogul, cu persoana în cauză, dând indicii despre acele aspecte inaccesibile fără vedere sau având o vedere slabă;
Tonul vocii rămâne obișnuit, moderat, ca pentru orice altă persoană, *(aceste persoane au deobicei doar o deficiență de vedere parțială sau totală, nu și alte deficiențe asociate)
Propunerea asistenței se realizează într-o manieră, nonintruzivă, ponderată, discretă, cu formule de genul: Cu ce vă putem fi de folos? Aveți nevoie de asistență? etc
În cazul în care angajatul trebuie să întrerupă dialogul urmând să părăsească camera, trebuie să își anunțe indisponibilitatea temporară, pentru ca persoana cu deficiențe de vedere să nu continuie dialogul în absența interlocutorului său.
Tehnica de ghidaj presupune următoarele aspecte:
Persoana care ghidează un nevăzător sau slab văzător merge întotdeauna înaintea acestuia, pentru ca acesta să poată anticipa mai bine direcția,, ritmul deplasării, respectiv urcatul și coborâtul treptelor;
Nevăzătorul este invitat să țină cu mîna sa stângă brațul persoanei care îl conduce prin contact cu zona de deasupra cotului acestuia, înșfăcatul de praț sau inițiativele de manevrare prin tragere și împingere respectiv săltat în sus de subțioară sunt mjloace de ghidare total inadecvate, care riscă să lezeze, jeneze sau să predispună la accidente persoana cu deficiențe de vedere;
Ghidarea prin formula tradițională, braț la braț ar putea să lezeze ghidul sau persoana cu deficiențe de vedere prin gradul mai înalt de apropiere / intimitate;
2.3. Oferire spontană a suportului în sarcinile în care vederea este indispensabilă
Atunci când trebuiesc completate formulare, lecturat documente etc pinstituția pune la dispoziție în mod spontan, natural, un angajat care să asiste persoana cu deficiențe de vedere în îndeplinirea acestor sarcini, angajatul desemnat urmând să o însoțească pe aceasta dacă traseul respectiv, care trebuie parcurs nu este accesibilizat prin ghidaj în relief.
3. Principii:
În implementarea măsurilor din acest plan se vor avea în vedere următoarele principii:
- Principiul maximei autonomii a persoanei cu deficiențe de vedere;
Atunci când se poate opta între mai multe soluții de accesibilizare se va alege acea variantă care oferă ppersoanei cu deficiențe de vedere cel mai înalt grad de independență.
- Principiul esențializării :
Atunci când resursele materiale și umane nu permit decât implementarea parțială a măsurilor propuse prin prezentul plan, se vor prefera acelea care oferă persoanei cu deficiențe de vedere acces la cele mai importante servicii oferite de prestatorul în cauză.
Principiul discreției: toate măsurile de accesibilizare precum și cele comportamentale ale angajaților vor fi realizate cu discreție și naturalețe fără să iasă în evidență și să stânjenească persoanele cu deficiențe de vedere sau pe ceilalți consumatori;
Pasaport de succes pentru copii si tineri cu def de vedere
Moderator: Manu
Re: Pasaport de succes pentru copii si tineri cu def de vede
Excelent! Este foarte bine daca se are in vedere si accesibilizarea serviciilor oferite de firme private, cum sunt de exemplu bancile.
O sugestie ar fi sa nu se ceara ca doar site-urile web sa fie accesibile, adica partea cu informatii generale despre produse si servicii, ci chiar si serviciile oferite prin internet, cum sunt de exemplu cele de internet banking, care ar putea fi mai dificil de accesibilizat si lasate pe dinafara.
Nu inteleg insa de ce titlul proiectului este legat de copii si tineri, dar proiectul are in vedere accesibilizarea pentru orbi in general. Poate ca cu institutiile publice si private copiii au chiar mai putine contacte decat persoanele mature.
"re?ea sustenabilă pe termen mediu ?i lung la nivelul comunită?ii".
Inseamna ca se va crea un fel de centru care va pastra legatura cu toate institutiile publice si private si care va ajuta/finanta/da sugestii cu privire la accesibilizarea serviciilor lor? Ar fi bine daca ar fi asa.
"Proiectul se va desfă?ura pe o perioadă de 12 luni la nivelul jude?ului Cluj".
Parca se spunea ca e pe termen lung. Cine va finanta activitatea dupa primul an?
"grupul ?intă este format din 122 de persoane din care 100 de copii ?i tineri".
Asta nu am inteles. Inseamna ca doar cele 122 de persoane din grupul tinta vor beneficia de servicii accesibile din partea institutiilor publice si private? Sau care este rolul celor 122?
O alta sugestie ar fi ca acea retea sa poata fi contactata de catre persoanele care intampina diverse probleme de accesibilitate cand incearca sa acceseze serviciile unor institutii publice si private de interes public, pentru a se incerca diminuarea problemelor de accesibilitate.
Adica o adresa de email, numar de telefon care pot fi apelate etc.
"Marcaj cu pavaj", "machete a clădirii", "signalistică".
Toate acestea vor fi finantate din acest grant de 883,936 lei?
Ca daca nu, s-ar putea sa spuna toti ca nu au fonduri.
Apropos de mijloacele de semnalizare usor reperabile de la distanta, poate ar fi o buna idee utilizarea acelor "beacons".
Sunt nostime principiile de ghidare si comunicare civilizata cu nevazatorii, si bine sa fie promovate, insa cred ca vor avea un efect minor, fiindca exista o multime de functionari si angajati, care se mai si schimba, asa ca probabil putini orbi vor avea de a face cu persoane care sa stie sa comunice si sa ghideze un orb.
Este foarte buna idea ca fiecare institutie sa aiba un angajat care la nevoie sa poata ghida/ajuta un orb. Indiferent cat de bine ar fi marcata tactil podeaua sau ce semnalizari electronice s-ar pune la dispozitie, ele nu ar fi suficiente. Ar fi bine sa se ofere un numar de telefon la care orbii pot suna si anunta ca vor veni si ca vor avea nevoie de ghidare/sprijin pentru cutare si cutare lucru. Acel numar de telefon la care se poate suna ar fi cat de cat o dovada ca chiar exista cineva care sa se ocupe cu asta, nu sa trebuiasca orbul sa se deplaseze la o anumita institutie si abia atunci sa incearca sa se gaseasca un angajat liber care sa il poata ajuta.
Si chiar daca traseul are ghidaj in relief, el s-ar putea sa nu insemne nimic pentru un orb care contacteaza pentru prima data o institutie, fiindca nu stie unde duce acel ghidaj, nu stie unde este biroul cutare, acolo nu stie unde incepe coada la care trebuie sa astepte etc.
O sugestie ar fi sa nu se ceara ca doar site-urile web sa fie accesibile, adica partea cu informatii generale despre produse si servicii, ci chiar si serviciile oferite prin internet, cum sunt de exemplu cele de internet banking, care ar putea fi mai dificil de accesibilizat si lasate pe dinafara.
Nu inteleg insa de ce titlul proiectului este legat de copii si tineri, dar proiectul are in vedere accesibilizarea pentru orbi in general. Poate ca cu institutiile publice si private copiii au chiar mai putine contacte decat persoanele mature.
"re?ea sustenabilă pe termen mediu ?i lung la nivelul comunită?ii".
Inseamna ca se va crea un fel de centru care va pastra legatura cu toate institutiile publice si private si care va ajuta/finanta/da sugestii cu privire la accesibilizarea serviciilor lor? Ar fi bine daca ar fi asa.
"Proiectul se va desfă?ura pe o perioadă de 12 luni la nivelul jude?ului Cluj".
Parca se spunea ca e pe termen lung. Cine va finanta activitatea dupa primul an?
"grupul ?intă este format din 122 de persoane din care 100 de copii ?i tineri".
Asta nu am inteles. Inseamna ca doar cele 122 de persoane din grupul tinta vor beneficia de servicii accesibile din partea institutiilor publice si private? Sau care este rolul celor 122?
O alta sugestie ar fi ca acea retea sa poata fi contactata de catre persoanele care intampina diverse probleme de accesibilitate cand incearca sa acceseze serviciile unor institutii publice si private de interes public, pentru a se incerca diminuarea problemelor de accesibilitate.
Adica o adresa de email, numar de telefon care pot fi apelate etc.
"Marcaj cu pavaj", "machete a clădirii", "signalistică".
Toate acestea vor fi finantate din acest grant de 883,936 lei?
Ca daca nu, s-ar putea sa spuna toti ca nu au fonduri.
Apropos de mijloacele de semnalizare usor reperabile de la distanta, poate ar fi o buna idee utilizarea acelor "beacons".
Sunt nostime principiile de ghidare si comunicare civilizata cu nevazatorii, si bine sa fie promovate, insa cred ca vor avea un efect minor, fiindca exista o multime de functionari si angajati, care se mai si schimba, asa ca probabil putini orbi vor avea de a face cu persoane care sa stie sa comunice si sa ghideze un orb.
Este foarte buna idea ca fiecare institutie sa aiba un angajat care la nevoie sa poata ghida/ajuta un orb. Indiferent cat de bine ar fi marcata tactil podeaua sau ce semnalizari electronice s-ar pune la dispozitie, ele nu ar fi suficiente. Ar fi bine sa se ofere un numar de telefon la care orbii pot suna si anunta ca vor veni si ca vor avea nevoie de ghidare/sprijin pentru cutare si cutare lucru. Acel numar de telefon la care se poate suna ar fi cat de cat o dovada ca chiar exista cineva care sa se ocupe cu asta, nu sa trebuiasca orbul sa se deplaseze la o anumita institutie si abia atunci sa incearca sa se gaseasca un angajat liber care sa il poata ajuta.
Si chiar daca traseul are ghidaj in relief, el s-ar putea sa nu insemne nimic pentru un orb care contacteaza pentru prima data o institutie, fiindca nu stie unde duce acel ghidaj, nu stie unde este biroul cutare, acolo nu stie unde incepe coada la care trebuie sa astepte etc.
Re: Pasaport de succes pentru copii si tineri cu def de vede
Da, speram sa avem in retea, alaturi de noi si o banca importanta, si sa ridicam si problemele cu semnaturile si ibanking-ul.
Proiectul se axeaza pe copii si tineri, fiindca acestia poseda cel mai mare grad de activism si dorinta de implicare, iar, obiectivele se refera la sporirea interactiunii intre persoanele cu deficiente de vedere si ceilalti, se doreste o apropiere a celor doua grupuri, atat prin reteaua despre care vorbim cat si printr-o campanie de constientizare si prin activitati concrete care sa implice grupuri mixte de copii si tineri. e practic un proiect ,cu trei componente.
Prima componenta este aceasta retea care va avea si o platforma online si care va functiona la nivel local, fiind compusa din firme, ong-uri, institutii publice etc. Timp de un an de zile, va fi finantata de proiect iar ulterior Pontes va trebui sa gaseasca mijloace prin care sa o tina treaza si in functiune. Aceasta retea va urmari atingerea scopului general, prin ameliorarea interactiunii persoanelor cu deficiente de vedere cu diversii prestatorii de servicii, firme, institutii ...
Componenta nr 2 este Campania de sensibilizare la deficienta de vedere, cu accent pe cunoastere reciproca, apropiere intre grupul expus excluziunii si populatia generala, aceasta componenta urmareste atingerea aceluiasi scop, pe alta cale.
Componenta 3 este organizarea de activitati mixte, sub diverse scopuri, activitati de petrecerea timpului liber, gospodarire, etc, creeand astfel conditii ca oamenii sa se cunoasca intre ei, sa lege amicitii, sa isi inlature prejudecatile.
E o mica greseala, e vorba despre 322 de persoane, beneficiari directi, vor fi 22 de reprezentanti ai organizatiilor firmelor institutiilor etc, 100 copii si tineri intre 12 si 35 ani cu def de vedere si 200 de copii si tineri din comunitate. acestia din urma vor fi implicati in activitati de petrecerea timpului liber, excursii, tabere, ciclism in tandem, activitati de autogospodarire, Daly leaving skils etc
"O alta sugestie ar fi ca acea retea sa poata fi contactata de catre persoanele care intampina diverse probleme de accesibilitate cand incearca sa acceseze serviciile unor institutii publice si private de interes public, pentru a se incerca diminuarea problemelor de accesibilitate.
Adica o adresa de email, numar de telefon care pot fi apelate etc."
Asa speram sa fie.
Nu, acestea sunt niste sugestii, iar noi vom incerca sa revenim cu ele si sa urmarim implementarea lor.
Da, ne-am gandit si noi la utilizarea acelor "beacons", sunt de preferat in locul acelor tablite scrise in braille si in alfabet obisnuit in relief.
" Sunt nostime principiile de ghidare si comunicare civilizata cu nevazatorii, si bine sa fie promovate, insa cred ca vor avea un efect minor, fiindca exista o multime de functionari si angajati, care se mai si schimba, asa ca probabil putini orbi vor avea de a face cu persoane care sa stie sa comunice si sa ghideze un orb."
Speram ca treptat lumea sa afle, despre aceste lucruri.
Multumim pentru sugestii
Proiectul se axeaza pe copii si tineri, fiindca acestia poseda cel mai mare grad de activism si dorinta de implicare, iar, obiectivele se refera la sporirea interactiunii intre persoanele cu deficiente de vedere si ceilalti, se doreste o apropiere a celor doua grupuri, atat prin reteaua despre care vorbim cat si printr-o campanie de constientizare si prin activitati concrete care sa implice grupuri mixte de copii si tineri. e practic un proiect ,cu trei componente.
Prima componenta este aceasta retea care va avea si o platforma online si care va functiona la nivel local, fiind compusa din firme, ong-uri, institutii publice etc. Timp de un an de zile, va fi finantata de proiect iar ulterior Pontes va trebui sa gaseasca mijloace prin care sa o tina treaza si in functiune. Aceasta retea va urmari atingerea scopului general, prin ameliorarea interactiunii persoanelor cu deficiente de vedere cu diversii prestatorii de servicii, firme, institutii ...
Componenta nr 2 este Campania de sensibilizare la deficienta de vedere, cu accent pe cunoastere reciproca, apropiere intre grupul expus excluziunii si populatia generala, aceasta componenta urmareste atingerea aceluiasi scop, pe alta cale.
Componenta 3 este organizarea de activitati mixte, sub diverse scopuri, activitati de petrecerea timpului liber, gospodarire, etc, creeand astfel conditii ca oamenii sa se cunoasca intre ei, sa lege amicitii, sa isi inlature prejudecatile.
E o mica greseala, e vorba despre 322 de persoane, beneficiari directi, vor fi 22 de reprezentanti ai organizatiilor firmelor institutiilor etc, 100 copii si tineri intre 12 si 35 ani cu def de vedere si 200 de copii si tineri din comunitate. acestia din urma vor fi implicati in activitati de petrecerea timpului liber, excursii, tabere, ciclism in tandem, activitati de autogospodarire, Daly leaving skils etc
"O alta sugestie ar fi ca acea retea sa poata fi contactata de catre persoanele care intampina diverse probleme de accesibilitate cand incearca sa acceseze serviciile unor institutii publice si private de interes public, pentru a se incerca diminuarea problemelor de accesibilitate.
Adica o adresa de email, numar de telefon care pot fi apelate etc."
Asa speram sa fie.
Nu, acestea sunt niste sugestii, iar noi vom incerca sa revenim cu ele si sa urmarim implementarea lor.
Da, ne-am gandit si noi la utilizarea acelor "beacons", sunt de preferat in locul acelor tablite scrise in braille si in alfabet obisnuit in relief.
" Sunt nostime principiile de ghidare si comunicare civilizata cu nevazatorii, si bine sa fie promovate, insa cred ca vor avea un efect minor, fiindca exista o multime de functionari si angajati, care se mai si schimba, asa ca probabil putini orbi vor avea de a face cu persoane care sa stie sa comunice si sa ghideze un orb."
Speram ca treptat lumea sa afle, despre aceste lucruri.
Multumim pentru sugestii
Ultima oară modificat 17 Iun 2015, 19:19 de către Florin, modificat 1 dată în total.
Un aspect pe care-l consider foarte important de inclus în proiect e relaţia notarilor publici cu deficienţii de vedere. E nefiresc ca să nu putem legaliza un act banal pe motiv că nu vedem să citim, mai ales că majoritatea formularelor sunt tipizate. Din câte ştiu, notarii au obligaţia chiar de a citi documentele în faţa semnatarilor (cu sau fără deficienţe) înainte de semnare. Dar asta nu se întâmplă, cu toate că convenţia ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi obligă toţi prestatorii de servicii sociale să le asigure acestora condiţiile favorabile pentru a putea accesa serviciile.
Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.
(Anonim)
(Anonim)
Hmm, pai deja suna destul de rau, ci si acest proiect pare a fi tot o "facatura" ca in cazul majoritatii proiectelor finantate din fonduri europene. 
Spui ca proiectul se bazeaza pe copii fiindca acestia au un grad ridicat de activism, or eu cred ca acel activism este in general inutil unor lucruri serioase cum este problema accesibilitatii.
Ce stiu si pot face copiii pentru ca primariile, camerele de munca, bancile sa ofere orbilor servicii accesibile?
Nu prea vad ce interactiune au copiii cu institutiile publice sau firmele. Poti da niste exemple?
Probabil ca nu am inteles eu bine despre ce este vorba.
Suna de asemenea destul de rau partea cu "proiect de trei proiecte". Am mai auzit eu de un proiect din 3 parti organizat tot de 3 organizatii care insa avea drept scop principal atragerea de fonduri europene in beneficiul organizatorilor proiectului, nu in interesul beneficiarilor. Si tot pentru "binele orbilor".
Si l-am criticat si pe ala inainte de a incepe, dar am fost contrazis.
Spuneai ca va avea o platforma online. Are acea platforma un alt rol decat acela de a afisa numele finantatorului?
Daca da, care este scopul ei? Si de ce ii spune "platforma", asa cum fac de obicei institutiile corupte ale statului, ca sa para ceva mai pompos, in loc sa ii spuna "site web"?
Probabil ca tinerea ei in functiune dupa perioada de un an va costa extrem de putin, si chiar daca nu va mai fi tinuta in functiune, dupa un an si dupa ce fondurile vor fi incasate, nu va mai interesa pe nimeni.
Ce legatura are scopul proiectului, adica atenuarea excluziunii sociale a celor cu deficiente de vedere, cu ceea ce se face in acest proiect, adica tabere pentru copii?
Da, am citit despre "daily living skills" care poate fi un pretext, insa tot simplu pretext ramane, fiindca nici notariatele, nici bancile, nici primariile nu vor oferi servicii mai accesibile in urma acelor tabere.
Sau nu am inteles eu bine si ma insel?
Spui ca speri ca acea retea sa poata fi contactata telefonic de cei care au de raportat probleme de accesibilitate, insa asta inseamna ca nu esti sigur. Ca se vor organiza insa tabere pentru copii, de asta pare sa fi mult mai sigur.
Adevarul este ca inca de la inceput am avut ceva indoieli cand am vazut ca din grupul organizatorilor face parte si o institutie a statului. Institutie care probabil nu are angajati deloc persoane cu handicap, dar totusi organizeaza proiecte pentru a atenua discriminarea lor. Nu ar fi mai simplu sa faca asta angajand niste orbi?
Ai dat un simplu raspuns "nu" care nu este clar, insa presupun ca raspunsul complet era ca nu, cheltuielile institutiilor publice si ale firmelor in vederea accesibilizarii nu se vor face din acea suma de peste 800000 lei.
In ce scop se vor cheltui acei bani in acest caz? Cine sunt beneficiarii proiectului si cat au ei de castigat din acest proiect, si cat au de castigat organizatorii?
DNA cred ca este prea ocupata in aceasta perioada, fiindca altfel cred ca s-ar putea sa fie destul de interesata si de astfel de proiecte.
In concluzie tot nu este clar ce anume se va intampla in afara de acele tabere pentru copii.
Cine va acoperi cheltuielile cu accesibilizarea, cu acele beacon-uri de exemplu, daca ele vor fi folosite?
Primul obiectiv seamana destul de mult cu asa zisul "Contract cu Romania" in care Conventia Democratica a lui Emil Constantinescu promitea ca in nu stiu cate luni se vor face planuri pentru nu stiu cate camine studentesti si alte lucruri. Deci doar planuri.
Adica in acest caz proiectul va crea 22 de specialisti in vederea conceperii si monitorizarii unui plan de actiune. Planuri este intr-adevar mai usor de facut, indiferent ce menire au ele.
Al doilea obiectiv pare ceva de umplutura. Adica reducerea inegalitatii si a discriminarii de care au parte fix 100 de copii. Acesta nu este un obiectiv fiindca nu e clar. Clar ar fi fost daca s-ar fi spus ca 100 de copii nu merg la scoala, dar ca acest proiect ii va aduce la scoala, sau ca 100 de tineri nu au un loc de munca, dar in urma acestui proiect vor avea, sau ca cel putin se va incerca acest lucru.
Al treilea obiectiv pare a fi ceva util, si anume cresterea gradului de informare si constientizare a 200 de persoane cum ar fi elevi, studenti, cadre didactice, personal administrativ in ceea ce priveste discriminarea orbilor.
Ar fi interesant de vazut cat costa realizarea acestui obiectiv, adica informarea celor 200 de persoane.
Ar fi chiar interesant daca la finalul proiectului s-ar putea spune cat a costat indeplinirea acestui singur obiectiv care ar fi util. Restul ar fi si ele utile daca nu ar fi doar realizarea si monitorizarea unor planuri.
Nu prea se vede o legatura intre planuri de masuri, referitor la accesul in restaurante, spitale, transport in comun, banci etc, si taberele pentru copii.
Nu este clar nici ce legatura are acea retea care va fi creata, cu taberele pentru copii.
Nici realizarea marcajelor tactile, a machetelor cladirilor, a accesibilizarii paginilor web, nu prea au legatura cu taberele pentru copii.
In concluzie, din informatiile pe care le-am citit pana acum pare a fi un proiect cu o utilitate destul de redusa pentru beneficiarii finali, adica orbii care nu vor mai avea probleme de accesibilitate in anumite institutii si firme, ci un proiect clasic facut in primul rand in interesul organizatorilor.
Pacat. Ma gandeam ca uite poate ca in sfarsit se face si ceva util.
Ce sa facem, asta e. Poate cu alta ocazie.
Ar fi bine macar sa fie finantat din fonduri europene, ca sa mai atraga Romania bani macar in acest mod daca intr-unul mai bun nu se poate.
Spui ca proiectul se bazeaza pe copii fiindca acestia au un grad ridicat de activism, or eu cred ca acel activism este in general inutil unor lucruri serioase cum este problema accesibilitatii.
Ce stiu si pot face copiii pentru ca primariile, camerele de munca, bancile sa ofere orbilor servicii accesibile?
Nu prea vad ce interactiune au copiii cu institutiile publice sau firmele. Poti da niste exemple?
Probabil ca nu am inteles eu bine despre ce este vorba.
Suna de asemenea destul de rau partea cu "proiect de trei proiecte". Am mai auzit eu de un proiect din 3 parti organizat tot de 3 organizatii care insa avea drept scop principal atragerea de fonduri europene in beneficiul organizatorilor proiectului, nu in interesul beneficiarilor. Si tot pentru "binele orbilor".
Si l-am criticat si pe ala inainte de a incepe, dar am fost contrazis.
Spuneai ca va avea o platforma online. Are acea platforma un alt rol decat acela de a afisa numele finantatorului?
Daca da, care este scopul ei? Si de ce ii spune "platforma", asa cum fac de obicei institutiile corupte ale statului, ca sa para ceva mai pompos, in loc sa ii spuna "site web"?
Probabil ca tinerea ei in functiune dupa perioada de un an va costa extrem de putin, si chiar daca nu va mai fi tinuta in functiune, dupa un an si dupa ce fondurile vor fi incasate, nu va mai interesa pe nimeni.
Ce legatura are scopul proiectului, adica atenuarea excluziunii sociale a celor cu deficiente de vedere, cu ceea ce se face in acest proiect, adica tabere pentru copii?
Da, am citit despre "daily living skills" care poate fi un pretext, insa tot simplu pretext ramane, fiindca nici notariatele, nici bancile, nici primariile nu vor oferi servicii mai accesibile in urma acelor tabere.
Sau nu am inteles eu bine si ma insel?
Spui ca speri ca acea retea sa poata fi contactata telefonic de cei care au de raportat probleme de accesibilitate, insa asta inseamna ca nu esti sigur. Ca se vor organiza insa tabere pentru copii, de asta pare sa fi mult mai sigur.
Adevarul este ca inca de la inceput am avut ceva indoieli cand am vazut ca din grupul organizatorilor face parte si o institutie a statului. Institutie care probabil nu are angajati deloc persoane cu handicap, dar totusi organizeaza proiecte pentru a atenua discriminarea lor. Nu ar fi mai simplu sa faca asta angajand niste orbi?
Ai dat un simplu raspuns "nu" care nu este clar, insa presupun ca raspunsul complet era ca nu, cheltuielile institutiilor publice si ale firmelor in vederea accesibilizarii nu se vor face din acea suma de peste 800000 lei.
In ce scop se vor cheltui acei bani in acest caz? Cine sunt beneficiarii proiectului si cat au ei de castigat din acest proiect, si cat au de castigat organizatorii?
DNA cred ca este prea ocupata in aceasta perioada, fiindca altfel cred ca s-ar putea sa fie destul de interesata si de astfel de proiecte.
In concluzie tot nu este clar ce anume se va intampla in afara de acele tabere pentru copii.
Cine va acoperi cheltuielile cu accesibilizarea, cu acele beacon-uri de exemplu, daca ele vor fi folosite?
Primul obiectiv seamana destul de mult cu asa zisul "Contract cu Romania" in care Conventia Democratica a lui Emil Constantinescu promitea ca in nu stiu cate luni se vor face planuri pentru nu stiu cate camine studentesti si alte lucruri. Deci doar planuri.
Adica in acest caz proiectul va crea 22 de specialisti in vederea conceperii si monitorizarii unui plan de actiune. Planuri este intr-adevar mai usor de facut, indiferent ce menire au ele.
Al doilea obiectiv pare ceva de umplutura. Adica reducerea inegalitatii si a discriminarii de care au parte fix 100 de copii. Acesta nu este un obiectiv fiindca nu e clar. Clar ar fi fost daca s-ar fi spus ca 100 de copii nu merg la scoala, dar ca acest proiect ii va aduce la scoala, sau ca 100 de tineri nu au un loc de munca, dar in urma acestui proiect vor avea, sau ca cel putin se va incerca acest lucru.
Al treilea obiectiv pare a fi ceva util, si anume cresterea gradului de informare si constientizare a 200 de persoane cum ar fi elevi, studenti, cadre didactice, personal administrativ in ceea ce priveste discriminarea orbilor.
Ar fi interesant de vazut cat costa realizarea acestui obiectiv, adica informarea celor 200 de persoane.
Ar fi chiar interesant daca la finalul proiectului s-ar putea spune cat a costat indeplinirea acestui singur obiectiv care ar fi util. Restul ar fi si ele utile daca nu ar fi doar realizarea si monitorizarea unor planuri.
Nu prea se vede o legatura intre planuri de masuri, referitor la accesul in restaurante, spitale, transport in comun, banci etc, si taberele pentru copii.
Nu este clar nici ce legatura are acea retea care va fi creata, cu taberele pentru copii.
Nici realizarea marcajelor tactile, a machetelor cladirilor, a accesibilizarii paginilor web, nu prea au legatura cu taberele pentru copii.
In concluzie, din informatiile pe care le-am citit pana acum pare a fi un proiect cu o utilitate destul de redusa pentru beneficiarii finali, adica orbii care nu vor mai avea probleme de accesibilitate in anumite institutii si firme, ci un proiect clasic facut in primul rand in interesul organizatorilor.
Pacat. Ma gandeam ca uite poate ca in sfarsit se face si ceva util.
Ce sa facem, asta e. Poate cu alta ocazie.
Ar fi bine macar sa fie finantat din fonduri europene, ca sa mai atraga Romania bani macar in acest mod daca intr-unul mai bun nu se poate.
Poveşti de succes şi aşteptări după finalizarea proiectului:
https://youtu.be/cRRbCIynF0o
https://youtu.be/cRRbCIynF0o
Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.
(Anonim)
(Anonim)
Continuăm seria poveştilor de succes cu Oana Pintea şi Emanuel Boboiu.
https://www.youtube.com/watch?v=BgaQO-wooHc
https://www.youtube.com/watch?v=BgaQO-wooHc
Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.
(Anonim)
(Anonim)
Salutare dragilor,
Am cam rămas în urmă cu ştirile pe aici. Vizionare plăcută celor care n-au văzut asta: https://www.youtube.com/watch?v=pF3V_Nc ... e=youtu.be
Am cam rămas în urmă cu ştirile pe aici. Vizionare plăcută celor care n-au văzut asta: https://www.youtube.com/watch?v=pF3V_Nc ... e=youtu.be
Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.
(Anonim)
(Anonim)
Eu am cerut mai multe informatii despre proiectul de accesibilizare, insa cel putin pana in acest moment domnul Mihai Tomescu mi-a spus ca va consta doar in impunerea accesibilitatii site-urilor create in cadrul proiectelor finantate din fonduri europene. Adica acele site-uri de prezentare cu cateva pagini, care in general sunt deja accesibile si care pentru noi orbii oricum nu prea conteaza.
Apropos de problema accesibilitatii, am observat o tendinta in a accesibiliza site-uri de o importanta redusa, care de fapt sunt deja accesibile, pe când site-urile publice care ofera servicii adevarate si care nu sunt inaccesibile din cauza folosirii captcha de exemplu sunt un tabu si nimeni nu prea vorbeste despre ele.
Iar orbii se adapteaza si ei la situatie, daca intelegeti ce vreau sa spun.
Sper sa nu mai iasa inca un scandal care sa ne faca sa ne pierdem din nou timpul cu discutii inutile cum a fost cazul minunatei accesibilizari a site-ului ministerului comunicatiilor cu acel cititor de ecran complet inutil orbilor care a fost livrat de firma Baum, ca si acum imi pare ca se prefigureaza promovarea unor servicii false si oricum inutile pentru orbi.
Nasol este ca si mafia politica de la UE promoveaza astfel de servicii false de tocat banii, nu doar noi romanii in proiectele POS DRU (care acum si-au schimbat denumirea ca sa induca in eroare dusmanul)
Apropos de problema accesibilitatii, am observat o tendinta in a accesibiliza site-uri de o importanta redusa, care de fapt sunt deja accesibile, pe când site-urile publice care ofera servicii adevarate si care nu sunt inaccesibile din cauza folosirii captcha de exemplu sunt un tabu si nimeni nu prea vorbeste despre ele.
Iar orbii se adapteaza si ei la situatie, daca intelegeti ce vreau sa spun.
Sper sa nu mai iasa inca un scandal care sa ne faca sa ne pierdem din nou timpul cu discutii inutile cum a fost cazul minunatei accesibilizari a site-ului ministerului comunicatiilor cu acel cititor de ecran complet inutil orbilor care a fost livrat de firma Baum, ca si acum imi pare ca se prefigureaza promovarea unor servicii false si oricum inutile pentru orbi.
Nasol este ca si mafia politica de la UE promoveaza astfel de servicii false de tocat banii, nu doar noi romanii in proiectele POS DRU (care acum si-au schimbat denumirea ca sa induca in eroare dusmanul)
Din câte am înţeles eu de la cei care se pricep la asta, furnizorii de servicii pot, cu puţină bună voinţă, să creeze accesibilitate şi pentru nevăzători făcând posibilă citirea audio a codurilor capcha. Iar noi trebuie să le stimulăm bună voinţa făcând sesizări ori de câte ori nu putem accesa un serviciu şi amintindu-le de Art. 9 Accesibilitatea din Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi. Cu cât vor fi mai multe astfel de sesizări, cu atât avem mai mari şanse ca să fie luată problema în serios.
Şi degeaba aşteptăm noi de la Ponta, Cioloş sau cine o să mai vină să rezolve problemele doar din pix, dacă nu-s luate în considerare cât mai multe opinii ale utilizatorilor şi ale programatorilor nevăzători, rezultatul va fi doar praf în ochi.
Partea urâtă a finanţării UE e că finanţatorul te obligă să foloseşti banii aşa cum cred ei că e "bine". Aşa se cheltuiesc sume imense pe lucruri mai puţin necesare, în loc să fie cheltuiţi pentru rezolvarea nevoilor concrete şi în ansamblu, nu doar a unei feliuţe. Evident că interesul finanţatorului e să arate cât e de mare, bun şi generos. Iar cei care lucrează în astfel de proiecte, deşi n-au salarii mari, sunt bine venite şi ăstea în sărăcia din România.
Şi, din păcate, nimeni nu vorbeşte despre efectul invers al acestor proiecte care, teoretic, ar trebui să îi ajute pe cei aflaţi în dificultate să se integreze social, dar practic ei tot pe din afară rămân şi, ce e şi mai rău, e că se întăreşte percepţia socială cum că, "deşi se cheltuiesc atâţia bani cu handicapaţii, tot nu sunt în stare de nimic". Sau mai apare încă o reacţie: "se dau atâţia bani pentru handicapaţi, hai să ne facem şi noi rost de unul, să luăm şi noi bani!" Ceea ce n-ar fi atât de rău dacă şi-ar face rost de unul pe bune şi nu doar pe hârtie.
Şi degeaba aşteptăm noi de la Ponta, Cioloş sau cine o să mai vină să rezolve problemele doar din pix, dacă nu-s luate în considerare cât mai multe opinii ale utilizatorilor şi ale programatorilor nevăzători, rezultatul va fi doar praf în ochi.
Partea urâtă a finanţării UE e că finanţatorul te obligă să foloseşti banii aşa cum cred ei că e "bine". Aşa se cheltuiesc sume imense pe lucruri mai puţin necesare, în loc să fie cheltuiţi pentru rezolvarea nevoilor concrete şi în ansamblu, nu doar a unei feliuţe. Evident că interesul finanţatorului e să arate cât e de mare, bun şi generos. Iar cei care lucrează în astfel de proiecte, deşi n-au salarii mari, sunt bine venite şi ăstea în sărăcia din România.
Şi, din păcate, nimeni nu vorbeşte despre efectul invers al acestor proiecte care, teoretic, ar trebui să îi ajute pe cei aflaţi în dificultate să se integreze social, dar practic ei tot pe din afară rămân şi, ce e şi mai rău, e că se întăreşte percepţia socială cum că, "deşi se cheltuiesc atâţia bani cu handicapaţii, tot nu sunt în stare de nimic". Sau mai apare încă o reacţie: "se dau atâţia bani pentru handicapaţi, hai să ne facem şi noi rost de unul, să luăm şi noi bani!" Ceea ce n-ar fi atât de rău dacă şi-ar face rost de unul pe bune şi nu doar pe hârtie.
Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.
(Anonim)
(Anonim)
Am mai schimbat cateva mesaje cu domnul Tomescu in care mi-am exprimat dezamagirea fata de proiectul acela de accesibilizare a site-urilor care se creaza in cadrul proiectelor finantate din fonduri europene, dar mi-a mai dat cateva informatii care imi mai dau o oarecare speranta ca s-ar putea sa iasa ceva din toata povestea, ceva util si pentru orbii care trebuie sa acceseze site-urile web.
A spus ca pe langa crearea unui standard privind accesibilitatea se va modifica si legea 448 ca sa specifice acolo mai clar ca trebuie respectat respectivul standard, nu lasat in coada de peste cum e acum, cand nu ii este nimanui clar ce inseamna un site accesibil.
Spunea ca deja a luat legatura cu institutia care are drept de acces asupra legii respective.
Acum mai depinde doar de ce va specifica standardul, ce modificari se vor face in lege, in special ce sanctiuni personale vor fi impuse celor care sunt raspunzatori de accesibilitatea site-urilor web ale institutiilor publice. Tare am impresia ca tot nu se vor introduce sanctiuni personale, iar atunci legea va avea un efect destul de redus, fiindca va fi nevoie ca mult mai multi orbi sa protesteze, sa faca reclamatii ca site-urile nu sunt accesibile, si chiar si asa, daca doar institutiile sunt penalizate nu afecteaza pe nimeni fiindca nu sunt institutii private, ci de stat.
Oricum tot va fi probabil mai bine decat acum. Asta daca se va finaliza acest proiect, nu ca cel care a avut loc in urma cu mai multi ani si care a ramas in stadiu de proiect.
Mai spunea si ca UE are in vedere niste standarde privind accesibilitatea si pentru unele echipamente hardware cum sunt telefoanele mobile etc. Despre asta insa nu stiu prea multe.
Ar fi bine sa existe intr-adevar o lege europeana in acest sens, nu atat legata de telefoanele mobile, ci legata de absolut toate echipamentele electronice cu ecran, fie el tactil sau nu. Mai nou pe orice apare un ecran, din ce in ce mai multe ecrane tactile, inclusiv in lifturi, iar rezultatul cu tot avansul tehnologic este ca orbii au o viata din ce in ce mai putin accesibila.
Nu stiu insa daca legea europeana chiar se va ocupa de toate acestea, si oricum, dupa cum se misca cei de la UE probabil ca va trebui sa asteptam multi ani pana sa aiba vreun efect.
Pana atunci, sa speram ca va avea cat de cat efect proiectul de accesibilizare romanesc si ca nu va muri la fel ca anteriorul.
Este oricum greu de impus asa ceva, fiindca orbii practic nu prea acceseaza cine stie cat de mult site-urile web. Acceseaza in general doar site-uri despre care stiu ca le sunt accesibile, de genul ziare, bloguri, Facebook, YouTube, asa ca nu au nici un interes sa faca presiuni ca si alte site-uri romanesti sa fie accesibile.
A spus ca pe langa crearea unui standard privind accesibilitatea se va modifica si legea 448 ca sa specifice acolo mai clar ca trebuie respectat respectivul standard, nu lasat in coada de peste cum e acum, cand nu ii este nimanui clar ce inseamna un site accesibil.
Spunea ca deja a luat legatura cu institutia care are drept de acces asupra legii respective.
Acum mai depinde doar de ce va specifica standardul, ce modificari se vor face in lege, in special ce sanctiuni personale vor fi impuse celor care sunt raspunzatori de accesibilitatea site-urilor web ale institutiilor publice. Tare am impresia ca tot nu se vor introduce sanctiuni personale, iar atunci legea va avea un efect destul de redus, fiindca va fi nevoie ca mult mai multi orbi sa protesteze, sa faca reclamatii ca site-urile nu sunt accesibile, si chiar si asa, daca doar institutiile sunt penalizate nu afecteaza pe nimeni fiindca nu sunt institutii private, ci de stat.
Oricum tot va fi probabil mai bine decat acum. Asta daca se va finaliza acest proiect, nu ca cel care a avut loc in urma cu mai multi ani si care a ramas in stadiu de proiect.
Mai spunea si ca UE are in vedere niste standarde privind accesibilitatea si pentru unele echipamente hardware cum sunt telefoanele mobile etc. Despre asta insa nu stiu prea multe.
Ar fi bine sa existe intr-adevar o lege europeana in acest sens, nu atat legata de telefoanele mobile, ci legata de absolut toate echipamentele electronice cu ecran, fie el tactil sau nu. Mai nou pe orice apare un ecran, din ce in ce mai multe ecrane tactile, inclusiv in lifturi, iar rezultatul cu tot avansul tehnologic este ca orbii au o viata din ce in ce mai putin accesibila.
Nu stiu insa daca legea europeana chiar se va ocupa de toate acestea, si oricum, dupa cum se misca cei de la UE probabil ca va trebui sa asteptam multi ani pana sa aiba vreun efect.
Pana atunci, sa speram ca va avea cat de cat efect proiectul de accesibilizare romanesc si ca nu va muri la fel ca anteriorul.
Este oricum greu de impus asa ceva, fiindca orbii practic nu prea acceseaza cine stie cat de mult site-urile web. Acceseaza in general doar site-uri despre care stiu ca le sunt accesibile, de genul ziare, bloguri, Facebook, YouTube, asa ca nu au nici un interes sa faca presiuni ca si alte site-uri romanesti sa fie accesibile.
Da, IonPop, nevăzătorii frecvenntează mai mult acele categorii de site-uri. Dar cred că sunt accesibile şi datorită faptului că ei au făcut sesizări când nu a putut accesa ceva, au propus soluţii şi unii, cum e Manu, Campus şi alţii, au făcut voluntar traduceri ale diferitelor aplicaţii. Deci lucrurile nu se schimbă doar de la sine. Îmi amintesc ceea ce spunea o doamnă care reprezintă o organizaţie ce susţine implementarea drepturilor omului: nici oamenii din alte ţări nu sunt mai morali decât românii; dar cânda au fost nedreptăţiţi sau luptat pentru drepturile lor, câştigând procese în instanţă. Asta le-a dat şi altora curaj, iar cei ce comiteau ilegalităţi au evitat să le comită ca să nu suporte consecinţele negative. Şi aşa legile funcţionează.
Deci, felicitări tuturor celor care fac sesizări, propun soluţii, dezvoltă aplicaţii, fac lobby şi astfel produc efecte pozitive în lanţ şi pe termen lung!
Deci, felicitări tuturor celor care fac sesizări, propun soluţii, dezvoltă aplicaţii, fac lobby şi astfel produc efecte pozitive în lanţ şi pe termen lung!
Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.
(Anonim)
(Anonim)