Prejudecăţile văzătorilor despre nevăzători şi invers

[IonPop]

Daca comparam Clujul cu alte orase, inclusiv cu Bucurestiul, probabil ca sta cel mai bine din punctul de vedere al modului in care sunt acceptati nevazatorii. Nu extraordinar, dar fata de alte zone ale tarii cred si eu ca e mai bine aici, dupa cum in general in Transilvania si Banat este mai bine decat in celelalte regiuni ale tarii.

Eu cred totusi ca nevazatorii sunt discriminati, fiindca daca de exemplu toate informatiile si toate cursurile ar fi oferite de toate facultatile doar in alfabetul Braille, care este perfect accesibil si vazatorilor, mult mai putini vazatori ar avea cu adevarat acces la studiu.
Lipsa de discriminare inseamna sa nu se considere nici un domeniu ca fiind cel de baza, cel "normal", celelalte fiind doar niste variante secundare. Adica de ce cursurile trebuie sa fie scrise pe hartie si nu inregistrate audio? De ce trebuie sa fie accesibile doar vazatorilor si sa nu fie intr-un format electronic care poate fi accesat de toata lumea?
Evident, este o utopie ca problemele astea s-ar putea rezolva cat am bate din palme, fiindca costa mult, insa daca un orb spune la un moment dat ca vrea sa studieze fizica de exemplu, ar trebui sa poata avea urgent acces la manuale si cursuri in acel domeniu, si nu peste ani si ani, fiindca atunci el va fi fortat sa urmeze o alta facultate care poate ca nu i se potriveste.
Exista un cercetator orb in fizica cu o functie importanta la centrul de la Magurele, un centru in care probabil ca si-ar dori sa munceasca toti fizicienii din Romania. Nu conteaza cand si cum si-a pierdut vederea, ci faptul ca orbii pot sa munceasca chiar si in acest domeniu, deci nu ar trebui sa se considere ca nu ar avea posibilitati.

In toti anii de studentie eu am fost doar de 3 ori la biblioteca centrala universitara. De doua ori pentru a imi face si re-innoi legitimatia de acces. Am mai facut inca vreo doua legitimatii la alte doua biblioteci pe unde cred ca am mai trecut inca o data sau de doua ori. Asta fiindca nu mi-a placut niciodata sa stau si sa citesc la biblioteca si nici in sali de lectura sau de "meditatie" nici in caminele studentesti si nici in internatul in care am locuit in timpul liceului.
Daca metoda vizitarii bibliotecilor nu este preferata de unii mai comozi, ca mine, atunci ar trebui sa se ofere alte metode mai moderne care pot fi accesate mai usor, fiindca scopul este inlesnirea studiului, nu vizita la biblioteca sau justificarea rolului din ce in ce mai putin important al bibliotecilor in anumite domenii. Bibliotecile sunt importante pentru istorici sau pentru cei care studiaza literatura, dar nu prea sunt importante pentru programatori sau economisti care au nevoie de carti cat se poate de moderne si actualizate, nu de lucrari vechi, iar bibliotecile rareori au cele mai noi titluri. Can eram student am cautat Managementul marketingului si Principiile Marketingului de Phillip Kotler la biblioteca, fiindca erau doua carti imense de un lat de palma, care costau foarte mult, dar evident ca nu aveau asa ceva acolo. Si nici carti mai vechi de genul Guerrilla Marketing/Selling/Advertising de J Konrad Levinson si nici carti despre limbaje de programare moderne de care eram si atunci interesat. Pai atunci de ce sa merg la biblioteca?
Biblioteca electronica bookshare.org care poate fi accesata prin internet ofera insa carti foarte moderne, care se editeaza in perioada curenta si se vand pe site-urile editurilor si pe Amazon. Doar ca sunt carti in engleza.
La noi in Romania nici universitatile nu au astfel de biblioteci electronice, nici Biblioteca Nationala nu are, ci sustine minciuna ca nu ar fi legala o astfel de biblioteca.

Studentilor nu le-ar fi cel mai usor sa scaneze la biblioteca si nici sa scaneze acasa, ci sa preia cursurile si cartile de care au nevoie in format electronic de pe un site de tip biblioteca electronica. Altii din alte tari o pot face, dar la noi se spune ca ar fi ilegal.

Cel putin pentru moment, cea mai mare parte a vazatorilor prefera sa citeasca pe hartie, si datorita usurintei, si datorita costurilor, si datorita disponibilului de carti in acest format. Vazatorii pot sa imprumute acasa cartile pe hartie de la biblioteci, intr-un mod destul de simplu pentru ei si absolut independent, si anume prin vizitarea bibliotecii. Daca nu ar exista discriminare, si nevazatorii ar trebui sa poata citi la fel de multe carti intr-un format accesibil lor cum este formatul electronic, si sa le putem accesa si intr-un mod suficient de simplu si independent, iar acesta nu este in niciun caz vizita la biblioteci sau scanarea si corectarea.
In concluzie, daca cel mai OK pentru vazatori este sa imprumute carti de hartie de la biblioteci, pentru a avea sanse egale, orbilor nu ar trebui sa li se ofere aceleasi mijloace de acces la carti, fiindca noi avem alte metode prin care putem accesa mai bine si mai rapid informatia.
Chiar daca am avea toate materialele text din lume in format electronic, oricum ne-ar fi mai greu sa le studiem si asimilam decat vazatorilor, dar asta este strict o problema a noastra, fiindca un orb tot orb ramane orice am face, insa daca nici acces la carti nu exista decat intr-un mod mult mai dificil, atunci nu ne putem astepta ca noi sa avem sanse apropiate de ale vazatorilor pentru a concura in vederea ocuparii acelorasi posturi.
Iar toate acestea au legatura si cu prejudecatile, fiindca daca mai multi orbi ar studia, daca mai multi orbi ar putea obtine un loc de munca in institutii ale statului si firme si daca publicul larg ar incepe sa aiba din ce in ce mai multi colegi orbi, cu siguranta ca prejudecatile ar fi contrazise de realitate si s-ar reduce mult.
Nu cred ca prejudecatile se pot reduce doar pentru faptul ca publicul larg vede niste orbi pe care nu ii cunoaste prin autobuze sau mergand pe strada cu bastonul. Cred ca ar trebui sa ii cunoasca cat de cat, iar locul de munca unde vrand nevrand sunt obligati sa comunice si cu orbii este mai potrivit pentru asta.

[GruiaVelicu]

Poate o fi asa cum zici tu. Totusi imi aduc aminte ca am avut un profesor care a reusit sa tipareasca toate manualele de matematica pentru liceu in braille. Cati crezi ca au studiat din ele? Nimeni.

[IonPop]

Hmm, este interesant ce spui. Daca elevii nu studiaza matematica nici dupa carti in braille si evident ca nici folosind MathML sau alte marcaje electronice, atunci cum o studiaza? Presupun ca si la liceele umane se studiaza matematica totusi.
Presupun ca de studiat tot o studiaza, asa ca exista cateva alternative, si anume ori o invata prost, de mantuiala, iar profesorii de matematica prefera sa ii treaca pe elevi dupa principiul ca si asa sunt niste orbi amarati, de parca asta i-ar ajuta pe elevi in viata, ori o invata oferindu-se alte mijloace, cum ar fi descrieri verbale, desi tot nu prea vad cum ar putea invata fara ca elevii sa aiba notate formulele si diverse alte lucruri pentru a le putea memora.
Daca exista intr-adevar alte mijloace care sunt preferate cartilor scrise cu alfabetul braille, atunci e OK, ce e important este sa existe mijloace didactice care sa ii poata ajuta pe elevii orbi sa invete.

[GruiaVelicu]

Salutare, vvad ca esti interesat. Atunci sa iti explic un pic cum sta treaba. Manuale pentru fizica, chimie si matematica eu nu am vazut nici la gimnaziu. Atunci cum invata? Profesorul dicteaza formulele si elevii le scriu in braille, deci prin notite. Cand se dau teme, se foloseste mamualul in negru. Ce fac nevazatorii? Fiecare clasa are un educator care le dicteaza exercitiile din cartea in negru. Mai rau este ca nu se folosesc nici manualele care exista din cauza ca braillul este ineficient la citit. De ex o lectie in braille la istorie tine vreo 7-8 pagini. Un elev care citeste bine in braille o citeste in mai mult de 20 minute, in timp ce unul care vede citeste cel putin de doua ori mai repede aceasi lectie. Rau e si faptul ca elevii dobandesc abilitatea de a citi in braille foarte diferit, asta si pentru ca nu exerseaza, dar si datorita faptului ca pur si simplu unii au simtul mai dezvoltat, in schimb ce unii oricat s-ar stradui tot prost vor citi. Am uitat sa zic ca din cate stiu eu nici macar nu exista manuale diferentiate pentru uman si real, deci sunt comune si profesorul trebbuie sa decida ce exercitii pot face cei de la uman si ce pot face doar cei de la real.

[IonPop]

Spuneai ca un profesor a tiparit toate manualele de matematica in braille, dar ca nimeni nu studiaza din ele, dar ca profesorul dicteaza formulele si elevii le scriu in braille. Din asta eu inteleg ca metoda de predare nu este una de calitate prea buna, fiindca pare sa tina cont doar de formule si sa sprijine invatarea lor pe de rost, fara sa mai conteze si restul continutului manualelor.

In primul rand, formulele nu trebuie memorate, ci intelese. Orbii trebuie sa inteleaga de ce pentru anumite calcule trebuie folosite acele formule si nu altele. Da, stiu, probabil ca exista si profesori de matematica care nu isi explica asta prea bine, sau ei inteleg dar nu sunt in stare sa le explice unor elevi.
Cu alte cuvinte, ce este mai important din cartile de matematica si fizica nu sunt formulele, ci exact restul continutului care ofera explicatiile necesare intelegerii materiei. Formulele nici nu trebuie invatate pe de rost daca nu sunt formule folosite foarte frecvent, fiindca pot fi notate intr-un ghid care sa contina toate formulele ca sa fie mai usor de gasit. Stiu ca in sistemul falimentar de invatamant din Romania se incurajeaza invatarea pe de rost, fiindca profesorilor le este mult mai simplu sa verifice daca elevii au retinut o formula sau o teorema sau data unui eveniment istoric decat sa observe prin discutii mult mai lungi daca elevul intelege de fapt cum sta treaba cu acea materie si cum poate fi ea folosita in scopuri utile.
Iar aceasta preferinta este incurajata sistemic, fiindca in ultimii ani se prefera testele grila, care eu cred ca ar trebui interzise prin lege.

Deci in primul rand elevii orbi ar trebui sa aiba manuale in format electronic fiindca presupun ca ele le pot oferi un nivel mai bun de accesibilitate, cel putin in ceea ce priveste gasirea rapida a unei bucati de text sau a unei formule, invatarea fiind mai eficienta. Daca stam chiar atat de rau in domeniul pregatirii profesorilor in domeniul utilizarii tehnologiei de acces incat chiar nu se pune problema utilizarii unor manuale electronice care folosesc limbaje de marcare ca MathML, atunci cred ca elevilor le-ar fi mai util ca liceul sa tipareasca ghiduri cu absolut toate formulele pe care ei ar trebui sa le scrie dupa dictare, ghiduri care sa fie frumos structurate asa incat formulele sa fie cat mai usor de gasit. Doar dupa aceasta chestiune simplu de realizat s-ar castiga foarte mult timp pe care elevii nu ar mai trebui sa il piarda scriind dupa dictare.
Elevi i ar primi acest ghid la inceputul anului si cei mai curiosi ar putea citi in el toate formulele cu care vor avea de a face pana la sfarsitul anului, iar in timpul orelor de curs profesorul ar avea mai mult timp sa le explice elevilor materia in loc sa le dicteze formule.

Dupa cum spuneai, alfabetul braille nu este unul eficient, asa ca ar trebui folosite alte metode, care astazi pot fi aplicate cu mare usurinta.
El poate fi util in anumite domenii in care trebuie sa poti asocia anumite elemente de pe pagina in functie de pozitia lor, de exemplu un tabel, dar in alte domenii cum ar fi istoria de care spuneai, cred si eu ca nu este potrivit.
De ce lectiile nu sunt inregistrate in format audio in loc sa tot fie citite in timpul orelor de curs? Avantajul ar fi ca acele inregistrari ar putea fi oferite elevilor toate la inceputul anului, asa incat elevii sa le poata asculta si studia si pe cont propriu, cei mai curiosi putand studia chiar in avans. Avantajul ar fi ca elevii ar putea re-asculta acele lectii ori de cate ori vor, la o viteza mult mai buna, cu un efort mult mai mic decat al cititului in braille.
In plus, invatatul din cele auzite este de o calitate mai buna decat cel care se face prin citirea in braille sau chiar in text negru.

Invatarea prin citirea in negru sau braille ajuta memoria pe termen scurt, ii ajuta pe elevi sa asocieze textul citit cu pozitia textului pe pagina, astfel incat la examinare elevii isi pot aduce aminte mai usor ca cutare fraza era pozitionata pe undeva pe pagina cutare sau chiar pozitia ei pe pagina, si ca dupa cutare text mai urma un text de cateva linii si ei trebuie doar sa se straduiasca sa isi aduca aminte care era acel text, fiind astfel un pericol mai mic sa uite de tot de el.
Acesta este un stil mai facil de invatare si memorare pe termen scurt, adica pana la examen, dar este destul de inutil, fiindca inseamna de fapt toceala iar elevii vor uita cu siguranta tot ce au invatat dupa cativa ani dupa ce au absolvit liceul. Asa ca toata invatatura a insemnat doar timp pierdut. Este exact ca in zicala aia englezeasca... easy come, easy go, adica ce vine usor, si pleaca usor.
Singurul avantaj al cititului in negru sau braille este ca fiecare isi poate adapta viteza de citire si se poate opri ori de cate ori doreste ca sa cugete la ce a citit, ceea ce este ceva mai dificil in cazul cititului in format audio, desi nu este imposibil.

Cred ca liceele ar putea apela si la ANR sau FCC care au studiouri de inregistrare audio si unde se pot face inregistrari de calitate buna pentru a inregistra lectiile din manualele scolare. Ele ar putea fi inregistrate lectie cu lectie in fisiere distincte, astfel incat chiar daca peste multi ani de acum inainte se vor mai schimba manualele, probabil multe dintre lectii vor avea acelasi continut si vor trebui inregistrate doar eventualele lectii nou aparute.
Iar apropos de formatul lor, formatul Daisy este mult mai potrivit si mai util pentru inregistrarea manualelor scolare decat a cartilor din literatura beletristica, fiindca in manuale trebuie sa poti sari la o anumita pagina, la un anumit paragraf etc, asa ca inregistrarea cartilor in acest format ar putea fi foarte utila. Iar fiindca este vorba despre manuale scolare, cred ca ar exista sanse foarte mari sa se obtina fonduri europene pentru un astfel de proiect de digitalizare a manualelor folosite de orbi. Avantaje ar fi foarte multe, si ma gandesc de exemplu ca aceleasi manuale ar putea fi folosite la toate liceele de orbi din Romania si in mai multi ani, asta doar dupa ce o singura persoana le citeste o singura data.
Cred ca Pontes ar putea initia un astfel de proiect, mai ales ca ar fi in avantajul direct al unora dintre membrii organizatiei care lucreaza ca profesori, atat pentru ca ei ar putea fi angajati in acest proiect, cat si pentru ca ulterior predarea materiilor lor ar fi de o calitate mai buna.

Cred ca nici in scolile obisnuite nu exista o diferentiere intre manualele pentru real si uman. Probabil ca si acolo profesorii pun accentul mai mult sau mai putin pe anumite parti din manual in functie de programa pe care trebuie sa o urmeze, iar acea programa cred ca difera in functie de tipul liceului.

Chiar astazi am citit un articol in care arata cat de bine vazut este un profesor roman care preda in Olanda, si care spune ceva despre modul in care preda. Cred ca profesorii din Romania daca cauta cu Google ar putea gasi detalii despre o multime de tehnici si jocuri si metode prin care elevii pot fi atrasi si incurajati sa invete, facandu-i pe elevi sa le placa si sa se simta motivati si incantati, nu obligati sa invete pe de rost. Urmarea stricta si exclusiva a programei de invatamant nu prea da rezultate.

Iata articolul:

Povestea românului care a fost ales PROFESORUL ANULUI în Olanda. Care este România în care s-ar întoarce şi mâine

Alexandru Iosup are 34 de ani şi este din Bucureşti, unde a urmat Universitatea Politehnică. Faptul că studenţii din Olanda l-au ales profesorul lor favorit îl onorează şi consideră că aceasta este o mare distincţie.

„E foarte satisfăcător şi mă simt minunat. Personal, cred că acest premiu îmi consolidează legătura cu societatea olandeză. Am fost susţinut atât de mult de către colegii mei încât nu m-am simt deloc ca un străin. Asta nu numai că ilustrează cât de bine poate un român să aibă succes în Olanda, dar arată şi cât de bine poate aprecia Olanda toate talentele ei”, a spus Alexandru Iosup la primirea premiului.

Profesorul român nu este pentru prima dată ales favoritul studenţilor. Anul trecut, Alexandru Iosup a fost ales cel mai bun profesor de la Universitatea Tehnică din Delft, instituţie de învăţământ superior care l-a adoptat în urmă cu 10 ani.

„Cursurile tradiţionale limitează dezvoltarea celor mai talentaţi”

În metoda sa de predare, Alexandru Iosup aplică tehnici folosite în mod normal pentru dezvoltarea jocurilor sociale online şi de aceea reuşeşte să atragă diferite categorii de studenţi, pe care care-i motivează să înveţe şi să exceleze în studiile pe care le urmează.

Alexandru Iosup a povestit pentru gândul în ce constă metoda lui de predare care i-a atras admiraţia studenţilor. În multe aspecte, metoda nu diferă mult de cea tradiţionala.

„Cursurile mele conţin material tradiţional, dar şi părţi legate de cercetarea avansată din domeniu. Studenţii învaţă, deci, ce se recomandă în programa, dar şi ceva în plus şi de viitor”, a spus profesorul. În fapt, cursul devine un joc.

„Ce diferă însă esenţial de forma tradiţională este forma de predare, din cauză că folosesc tehnica numită gamification, adică folosesc tehnici dezvoltate iniţial pentru jocuri online şi sociale. Cu alte cuvinte, cursul devine un joc, iar studenţii au de învăţat ca să câştige”, spune Alexandru Iosup. El arată că gamification nu este de fapt o metodă nouă, fiind folosită în companii încă de acum 50 de ani.

Profesorul român nu este pentru prima dată ales favoritul studenţilor. Anul trecut, Alexandru Iosup a fost ales cel mai bun profesor de la Universitatea Tehnică din Delft, instituţie de învăţământ superior care l-a adoptat în urmă cu 10 ani.

„Cursurile tradiţionale limitează dezvoltarea celor mai talentaţi”

În metoda sa de predare, Alexandru Iosup aplică tehnici folosite în mod normal pentru dezvoltarea jocurilor sociale online şi de aceea reuşeşte să atragă diferite categorii de studenţi, pe care care-i motivează să înveţe şi să exceleze în studiile pe care le urmează.

Alexandru Iosup a povestit pentru gândul în ce constă metoda lui de predare care i-a atras admiraţia studenţilor. În multe aspecte, metoda nu diferă mult de cea tradiţionala.

„Cursurile mele conţin material tradiţional, dar şi părţi legate de cercetarea avansată din domeniu. Studenţii învaţă, deci, ce se recomandă în programa, dar şi ceva în plus şi de viitor”, a spus profesorul. În fapt, cursul devine un joc.

„Ce diferă însă esenţial de forma tradiţională este forma de predare, din cauză că folosesc tehnica numită gamification, adică folosesc tehnici dezvoltate iniţial pentru jocuri online şi sociale. Cu alte cuvinte, cursul devine un joc, iar studenţii au de învăţat ca să câştige”, spune Alexandru Iosup. El arată că gamification nu este de fapt o metodă nouă, fiind folosită în companii încă de acum 50 de ani.
Metoda de predare a lui Iosup, adoptată de conducerea Universităţii

Metoda de predare pe care o foloseşte în Olanda s-ar putea folosi foarte bine şi în România. „Metoda este generală, şi se leagă de cultura noii generaţii de studenţi, care au crescut cu jocuri pe calculator şi înţeleg foarte bine ce li se cere ca să progreseze în aceste jocuri. Dacă înţelegem această cultură, putem aplica gamification, şi chiar metoda mea de gamification, în orice curs, dar mai ales acolo unde cursurile sunt foarte dificile pentru studenţi”, a mai spus profesorul anului din Olanda.

Metoda de predare a lui Alexandru este este adoptată oficial la Universitatea din Delft, unde vor fi mai multe cursuri care vor folosi această tehnică. Conducerea universităţii l-a rugat pe Alexandru Iosup să coordoneze mai multe programe-pilot bazate pe gamification.

„Cu toate că jocul nu este încă utilizat în multe cursuri, sper ca mai mulţi profesori să fie inspiraţi şi să încerce să ajute cât mai mulţi studenţi”, a mai spus Iosup.

Metoda de predare a lui Iosup, adoptată de conducerea Universităţii

Metoda de predare pe care o foloseşte în Olanda s-ar putea folosi foarte bine şi în România. „Metoda este generală, şi se leagă de cultura noii generaţii de studenţi, care au crescut cu jocuri pe calculator şi înţeleg foarte bine ce li se cere ca să progreseze în aceste jocuri. Dacă înţelegem această cultură, putem aplica gamification, şi chiar metoda mea de gamification, în orice curs, dar mai ales acolo unde cursurile sunt foarte dificile pentru studenţi”, a mai spus profesorul anului din Olanda.

Metoda de predare a lui Alexandru este este adoptată oficial la Universitatea din Delft, unde vor fi mai multe cursuri care vor folosi această tehnică. Conducerea universităţii l-a rugat pe Alexandru Iosup să coordoneze mai multe programe-pilot bazate pe gamification.

„Cu toate că jocul nu este încă utilizat în multe cursuri, sper ca mai mulţi profesori să fie inspiraţi şi să încerce să ajute cât mai mulţi studenţi”, a mai spus Iosup.

Data articol: 31/01/2015 Sursa: Gandul.info

[Vortex]

S-au discutat foarte multe aici. Vad ca in ultimul timp s-a ajuns la matematica, unde imi pot impartasi si eu experienta.

Pesimismul lui Gruia se justifica prin faptul ca extrem de putini nevazatori fac matematica. Totusi, cum zicea IonPop, Existam.
In cazul meu, codul matematic nu a fost o problema, fie mi-am creat singur semne, fie le-am preluat de la profesorul meu, care era si el nevazator. Problema reala mi se pare matematica in sine, intelegerea conceptelor si abilitatea de a face operatii corecte si cat de cat rapide.
Noi am folosit si manuale, mi se pare ca fix cele facute la Cluj, dar e drept, nu tot timpul. Multe exercitii si explicatii se dadeau prin dictare, pe caiet.
Nu stiu cum s-ar descurca un profesor vazator sa predea matematica unor nevazatori, dar apreciez ca destul de greu. Candva am vrut sa fac pregatire la aceasta materie, si toti profesorii fugeau de mine, in contextul in care eu aveam totusi niste cunostinte de baza...
Probabil ca ar putea, daca ar cunoaste sistemul braille si daca ar avea vointa si rabdare.
O alta problema, cea mai importanta poate, e cea a prfilului. Nu cred ca exista clase de profil real la liceele de nevazatori, din cauza lipsei de elevi. Eu am invatat de capul meu, apeland fie la profesorul de la clasa, cat si la alte persoane pentru indrumare.
Nu stiu care ar fi solutia. In opinia mea, manualele si informatiile nu sunt suficiente, in special in domeniul asta. Ai nevoie de cineva care sa iti explice in rimtul tau, in diferite modalitati, pana intelegi. Asadar, manuale accesibilizate ar fi un pas inainte, dar nu o rezolvare definitiva. Poate ceva pregatire la distanta oferita de profesori cu experienta in predarea matematiccii nevazatorilor, cati or fi si din astia.

As mai atinge un subiect, ca sa nu fie doar IonPop cel ce scrie mesaje kilometrice pe thread-ul asta.

Nu sunt de acord ca manualele braille pot fi inlocuite cu inregistrari audio, si nici chiar cu variante in format electronic. Cel putin, nu pentru toti.
Eu unul invat mai bine braille decat audio, fie el uman sau cu voce sintetica. Motivele ar fi ca ma pot opri foarte usor cand vreau sa ma gandesc la o anumita fraza, pot cauta rapid o informatie anterioara si sunt mai concentrat cand citesc braille, la audio pot deveni neatent.
Sunt sigur ca nu sunt singurul cu idei de genul asta, la clasa, cand ni s-a oferit varianta de a scrie pe laptop, trei am prefferat sa ramanem pe picht-uri, desi era mult mai usor de scris pe laptop.
Totusi, 7 au trecut pe laptop-uri. Ar fi interesant de evaluat daca le-au scazut sau le-au crescut mediile de atunci, nu m-am gandit atunci sa verific. Ce pot sa spun, nu ca sa ma laud, ci ca sa imi apar parerile, e ca cei trei care am ramas pe scris braille eram primii in clasa, atat inainte, cat si dupa.


Alta potentiala problema e ca, daca elimini complet scrisul si cititul braille inca de la inceputul invatamantului, o sa ai elevi care nu stiu sa scrrie, pentru ca doar au auzit, nu au vazut niciodata cum se scriu cuvintele. Problema e foarte vizibila pe listele de mail straine de nevazatori, unde orbii nativi care nu au folosit braille deloc scriu absolut groaznic.

[Cornel]

scrierea si citirea in alfabet braille este indispensabila; eroarea pe care o comite cel ce afirma contrariul este datorata faptului ca abordeaza cu mintea unui om matur, ceea ce ar face la varsta unui copil de 10-12 ani. Un elev din scoala primara se dezvolta intelectual trecand prin niste stadii care depind de scriere si citit; nu poti sa-i pui castile pe urechi si sa-i spui: ia si invata lectia!
niciun invatamant din orice tara dezvoltata nu a inlaturat tipul deinvatare bazat pe scris si citit, alcatuire de propozitii, legare si imbinare de cuvinte etc. De aici se dezvolta abilitati pe care ulterior desi nu le constietizeaza, viitorul om matur le are si le foloseste: chiar si aceasta pana la urma calitate de a scrie foarte mult si fluent despre un subiect, ba inca de a argumenta contra laaproape orice, isi are radacinile in ceea ce s-a asimilat in stadiile invatarii primare. Cat si mai ales din cecauza sepoate abuza de contraargumentare sau de fenomenul gicacontra asta tine de alte aspecte alepersonalitatii.
Acuma revenind la invatamantul special, trebuie semnalat si faptul ca avem din belsug copii care in mod normal nu ar trebui sa fie in invatamantul special care, declarativ, functioneaza dupa sistemul normal privind programa si celelalte; e vorba de elevii cu multiple deficiente; daca pe vremea cand eram elev, adica prin anii 80-90 intr-o clasa eram cca opt noua cuprobleme de vederesi doi trei cu probleme de handicap asociat, acuma nu exagerez daca spun caproportia e inversata. Clasele de tip dms adica deficientesenzoriale multiple includ doar cazurile foarte grave in rest, ceilalti beneficiaza in cel mai fericit caz de programe adaptate, dar raman in clase normale. M-am tot intrebat care sa fie cauza cresterii numarului de copii cu multiple deficiente pentru ca e o crestere indiscutabil; cine stie, poate ca nu sunt straine de acest fenomen elemente de tipul radiatiilor sau a alimentatiei modificate genetic ori vreo alta cauza... Cert este ca intr-o astfel de clasa nu se mai produce emulatie, ba inca avem cazuri cand parintii isi scot copiii din scolile speciale si prefera sa-i duca in asa numitul invatamant integrat incluziv, unde de cele mai multe ori este distrus definitiv; ultima afirmatie ii va revolta pe multi care considera ca au o viziune moderna despre invatamantul in sistem integrat, adica elevul sa invete in scolile obisnuite; totusi, an de an, mergem in depistari prin aproape toata Moldova si gasim copii nevazatori foarte isteti pe care parintii ii inscriu in scolile normale; degeaba le spunem ca noi beneficiem de profesori pregatiti si de tehnologii asistive moderne, ca unii devin chiar agresivi si merg pe ideea ca se va dezvolta mult mai bine in scoala normala decat in una speciala. Desigur primeaza aici si motivatia financiara: daca isi da copilul la o scoala speciala, parintele pierde niste bani pe care ii primeste persoana cu handicap. Bun, dupa cativa ani de obicei prin clasa a noua, acelasi parinte vine si isi inscrie copilul in scoala speciala, numai ca de acum e destul de tardiv, pentru ca pe tot parcursul celor opt ani, in sistemul integrat romanesc, elevul nevazator a fost lasat in pace, i s-au dat note maxime si atat; asa ca pe la 15 ani el nici nu mai poate sa asimileze cateva informatii, mintea lui e odihnita si basta. Sa-l mai inveti braille e tarziu, chiar daca va invata alfabetul nu va putea sa-l foloseasca. Nu vreau sa infierez invatamantul integrat, dar practica dovedeste ca sunt mult prea putine cazurile fericite si acelea numai pentru ca sprijinul a venit din partea familiei, nicidecum din partea profesorului de sprijin sau a sistemului. Cunosc cazul unei eleve ai carei parinti i-au cumparat picht ba chiar o imprimanta braille si apelau la scoala noastra pentru sprijin in adaptarea materialelor ba chiar imprumutau manualele de la noi, deci in mare parte succesul nu se datora integrarii, ci ravnei cu care parintii aproape singuri au inteles ca trebuie ei insisi sa caute ce e mai bine pentru copilul lor. I rest, acolo in scoala de masa eleva s-a maturizat mult mai mult decat un copil din scoala speciala, dar asta pentru ca de-a lungul anilor, au avut grija colegii si parintii acestora sa o faca sa constientizeze ca e altfel si sa o izoleze, nu-i vorba ca oricum nevazatorul in clasa normala tot izolat ramane mai mult sau mai putin si asta "zi de zi de zi" - vorba reclamei.

[IonPop]

E un cerc vicios. Fac putini facultatea de matematica fiindca e mai greu accesibila decat istoria, dar si fiindca se studiaza putin in liceele speciale. Iar de studiat se studiaza putin in licee fiindca s-a observat ca nu fac prea multi matematica.

Diferenta modului in care orbii si vazatorii codeaza informatia este o problema importanta pe care o intalnesc orbii si cand lucreaza intr-o institutie alaturi de vazatori fiindca inseamna de fapt o problema importanta de comunicare, despre care evident, vazatorii fiind mai multi, spun ca se datoreaza problemelor nevazatorului, nu faptului ca ei nu stiu si nu vor sa faca eforturi suplimentare pentru a folosi acelasi cod. Si nici nu ne putem astepta sa fie altfel, deoarece eforturile pe care ar trebui sa le faca ar fi uneori foarte mari.
Un profesor vazator ar putea invata braille ca sa ii invete pe elevi, fiindca asta este meseria lui, sa ii invete pe altii, dar un designer vazator nu prea va avea chef sa dea explicatii vizuale unui orb, mai ales ca anumite elemente vizuale pur si simplu nu pot fi explicate.

Analizarea exemplului tau ar putea fi utila. Spui ca nu exista profilul real deoarece nu exista suficienti elevi. De ce oare? Cum isi aleg elevii orbi profilul? Ca eu presupun ca se face dupa principiul... daca nu exista clasa de real, atunci aleg cu bucurie profilul uman.
Sau poate ca si daca ar exista profilul real ar auzi ca majoritatea elevilor aleg profilul uman fiindca e mai usor, nefiind nimeni interesat la ce le va fi util acel profil sau daca chiar au talent in domenii care tin de profilul uman.

Sau poate ca exista si unii profesori imbecili care le recomanda acest profil nu fiindca au analizat ei ca este mai potrivit elevilor carora il recomanda, ci fiindca sunt profesori de romana sau alte materii umane, asa ca trag focul la oala lor.
Nu stiu de ce imi aduc aminte de limba latina...
Nu cred ca pe elevii orbi ii indruma cineva cu adevarat in interesul lor, al elevilor, si le spune in ce domenii se ofera de lucru, in ce domenii estimeaza ei ca se va oferi peste cativa ani si ce materii ar fi bine sa invete ei in scoala pentru a isi gasi apoi un pic mai usor de lucru. De fapt, cred ca e o utopie sa asteptam asta din partea profesorilor. Profesorii se plang ca salariile sunt mici, dar nu le spun si elevilor ca nu le recomanda sa se faca profesori fiindca salariile sunt mici. Nu le spun ca le-ar recomanda sa nu isi piarda prea mult timp cu materiile umaniste decat daca o fac pur si simplu din placere ci ca ar fi mai bine sa faca eforturi sa invete altceva daca vor sa aiba sanse putin mai mari sa gaseasca de lucru.

Cand eram in clasa a douasprezecea, intr-o ora de franceza citeam din cartea de matematica, fiindca aveam deja note suficiente, anul era pe terminate iar profesoara ii asculta pe altii care nu aveau destule note sau aveau note prea mici, insa profesoara m-a vazut si mi-a spus sa inchid cartea spunand ca nu este frumos si respectuos sa citesc la alte materii in ora ei. Adica mai bine sa stau degeaba decat sa invat, desi urma nu dupa mult timp sa dau examen din matematica si la bacalaureat si la facultate, pe cand despre limba franceza ii spusesem deja in anul anterior ca mie nu imi place si ca de trecut clasa la acea materie tot o sa trec, dar de invatat nu o sa o invat niciodata.

Asa este. Manualele de istorie inregistrate ar fi suficiente, dar manualele de matematica oricat ar fi ele de bune sau chiar in format electronic tot nu ar fi de ajuns, fiindca cel putin trigonometria si geometria ar fi cam greu de explicat pentru a fi intelese bine, asa ca intr-adevar ar trebui o explicatie in functie de ritmul de intelegere al fiecaruia.
Din pacate nici vazatorii nu au parte de asa ceva in general, ci doar daca se intampla sa aiba profesori de calitate foarte buna.

Da, predarea la distanta este o idee buna, mai ales ca pentru un orb nu prea conteaza daca il aude pe profesor de la doi metri sau prin Skype de la o mie de kilometri. Evident, uneori profesorul de langa tine iti poate arata diverse obiecte, te poate pune sa pipai etc, dar pentru asta in ambele cazuri este nevoie de profesori de foarte buna calitate. De care se pare ca nu prea exista.
Iar pentru a preda unor orbi, este clar ca profesorul ar trebui sa aiba niste super abilitati suplimentare pe langa cele necesare predarii matematicii unor vazatori.
Deci in concluzie nu cred ca putem spera la asa ceva, ci mai degraba ar trebui gasita o solutie care sa fie cat de cat mai acceptabila decat in prezent, nu una cu adevarat de calitate. Iar situatia prezenta in care cei interesati trebuie sa invete doar pe cont propriu fara niciun sprijin nu cred ca este una acceptabila.

Am amintit si eu despre acea problema a cititului in format audio: "Singurul avantaj al cititului in negru sau braille este ca fiecare isi poate adapta viteza de citire si se poate opri ori de cate ori doreste ca sa cugete la ce a citit, ceea ce este ceva mai dificil in cazul cititului in format audio, desi nu este imposibil.".

De cautat nu cred ca poti cauta mai usor o informatie anterioara in format braille decat in format electronic cu Control+F, mai ales daca informatia este cu cateva pagini in urma.
Iar in ceea ce priveste modul in care se invata mai usor, asta depinde de fiecare persoana in parte, fiindca dupa cum ai spus, majoritatea a preferat sa utilizeze laptopul.

In ceea ce priveste cititul textului electronic, depinde despre ce text este vorba. Eu spuneam ca in special la materii de genul istoriei cititul in format electronic este mult mai facil, fiindca rareori trebuie sa te opresti, sa recitesti o anumita formula, sau teorema. In cazul matematicii este posibil intr-adevar sa ai de citit o informatie tabelara, sau o formula care in format audio cred ca ar fi cam ciudata. Daca s-ar folosi insa marcaje corespunzatoare si nu simplu text, probabil ca ar fi mai simplu totusi.
Iar informatia textuala, depinde si ea cum este citita. Eu cand citesc o carte de informatica sau chiar un articol nu citesc cu Insert+sageata in jos, fiindca nu as intelege nimic, ci citesc linie cu linie asa ca pot citi si mai rapid decat s-ar putea in braille, dar ma pot si opri ori de cate ori vreau, sau sa sar rapid cu Control+sageti de la un cuvant la altul ca sa citesc un anumit cuvant pe litere de exemplu.
Insa avantajele sunt multiple in cazul textului electronic, fiindca putem copia usor o bucata de text care ne intereseaza intr-un alt document, putem copia o formula, o functie, ceea ce nu putem face cu alfabetul braille.

In cazul matematicii, nici vazatorii nu invata folosind drept singur mijloc textul simplu care poate fi redat foarte bine si in format audio, ci trebuie sa vada grafice ca sa inteleaga, trebuie sa vada figuri geometrice, tabele, si alte elemente vizuale. Deci si orbii ar trebui sa poata beneficia de o varianta care sa simuleze aranjamentul vizual. Un simplu text inregistrat in format mp3 e clar ca nu poate fi suficient.

Eu cred ca succesul mai redus al unora dintre colegii tai nu se datoreaza faptului ca au studiat textul in format electronic si nu braille, ci faptului ca ei probabil nici nu au fost interesati sa studieze matematica, nu au fost interesati sa gaseasca o solutie pentru a intelege si acele parti ale matematicii care nu pot fi studiate doar ascultand un text, fiindca stim bine ca majoritatea elevilor nu vor de fapt sa studieze nimic, ci sa gaseasca cea mai usoara metoda de a trece de acea perioada nasoala in care sunt obligati sa invete tot felul de chestii care nu le plac.

Eu am vazut destul de multi nevazatori Romani pe anumite liste de discutii romanesti care au absolvit un liceu special, unde sigur ca au invatat folosind alfabetul braille, dar care scriu cu foarte multe greseli de ortografie, si inca in mod repetat, deci nu este vorba despre simple erori intamplatoare. Asta mai ales ca scriu chiar in romaneste.
Deci nu cred ca simplul fapt de a invata doar intr-un anumit fel te ajuta sa inveti mai usor, chiar daca nu vrei sa inveti, fiindca fiecare isi are propriul stil de invatare. Motivul pentru care unii nu invata este ca nu vor sa invete sau pur si simplu nu pot sa invete caci in acest domeniu se pare ca totusi nu tine doar de vointa.

Eu cred ca si liceele sunt tot fabrici de diplome, ca si facultatile, fiindca liceele speciale au toate un profil uman, deci orbii nu ar trebui sa stie matematica, dar in schimb ar trebui sa fie foarte buni in domeniile umaniste, ar trebui sa nu vezi un orb facand greseli de ortografie, ar trebui sa vezi ca toti orbii stiu foarte bine limbi straine, ca si-au dezvoltat macar putin abilitatile de redactare a unui text, insa nu este nici pe departe asa, insa totusi diplome de bacalaureat presupun ca au multi dintre ei.

De ce ma intereseaza pe mine asta? Pai simplu... daca orbii ar fi de o calitate mult mai buna, societatea ar ajunge sa aiba o opinie mai buna in general despre orbi, ceea ce ar fi bine si pentru mine.
Dupa cum am mai spus-o in trecut, daca noi ne-am promova mai mult, dar nu ca fiind cine stie ce chestii supranaturale care avem nu stiu ce auz special, ci oameni normali care putem face si treburi bune, si daca un numar mai mare de orbi ar avea un loc de munca, ulterior ar fi ceva mai simplu ca si alti orbi sa isi gaseasca de lucru si sa fie acceptati de societate.


@Cornel: "niciun invatamant din orice tara dezvoltata nu a inlaturat tipul deinvatare bazat pe scris si citit".

Asa este. Pentru moment. Din 2016 insa se pare ca nu va mai fi asa:

http://www.calificativ.ro/Fara_scris_de ... 37922.html

"Elevii din finlanda nu vor mai invata sa scrie de mana incepand cu anul 2016. Cei mici vor invata sa scrie direct la tastatura.
Multe tari nordice insista foarte mult pe informatica in orarul copiilor, asadar Consiliul National al Educatiei din Finlanda a luat decizia ca incepand cu anul 2016 elevii sa nu mai invete scrisul de mana ci sa invete sa tasteze cat mai repede.
Desi masura a fost foarte bine primita pe retelele de socializare, sunt multe voci care critica aceasta decizie, sustinand ca elevii nu vor mai fii la fel de indemanatici daca nu vor invata sa scrie si de mana.
Autoritatile sustin insa ca orele de caligrafie vor fi inlocuite cu ore de lucru manual si de desen, astfel incat cei mici sa isi dezvolte totusi indemanarea in folosirea creioanelor.
Tarile din nordul Europei se intrec in masuri de acest tip, Estonia de exemplu, a introdus in orarul copiilor ore de programare inca de la varsta de 6 ani".

Daca va fi un succes sau nu, inca nu putem sti.
Oricum, nu cred ca este un moment oportun ca si orbii sa faca la fel. Copiii trebuie sa invete sa scrie si in alfabetul braille, insa ce cred eu este ca in cursul vietii pentru ei va fi mai important computerul decat alfabetul braille, asa ca dupa ce au terminat scoala generala si au invatat sa scrie, deci in timpul liceului, ar trebui sa isi schimbe prioritatile. Dar asta acolo unde se poate, fiindca in anumite domenii este nevoie de o prezentare vizuala iar in acele cazuri probabil ca ceva care poate fi pipit este mai bun.
Daca copiii din Estonia pot sa invete programare de la 6 ani, cred ca si copiii orbi din Romania sunt in stare sa opereze un computer doar ca sa citeasca un text.

Iata insa ce am citit despre nivelul invatamantului romanesc in urma cu cativa ani (cand poate ca era chiar mai bun) in pagina:

http://www.calificativ.ro/SISTEMUL_DE_I ... 14113.html

"Conform cifrelor din raport, din anul 2000 si pina in prezent, statele membre au inregistrat progrese constante, dar slabe, in imbunatatirea sistemului de invatamint. Indicatorii in baza carora s-au tras concluziile sint absolvirea de studii universitare, renuntarea timpurie la scoala (s-a luat in considerare populatia intre 18 si 24 de ani), nivelul de intelegere si interpretare a textelor citite, numarul absolventilor de matematica, stiinta si tehnologie, precum si participarea adultilor la activitati de invatare pe parcursul vietii.
La nivelul anului 2008, alt stat membru cu un nivel scazut de intelegere a textelor lecturate este Bulgaria, cu 51,1 din populatie avind probleme la acest capitol, in timp ce performerii sunt Finlanda, Irlanda si Estonia, in care procentul celor care nu pot intelege si interpreta ceea ce citesc este situat intre 4,8 si 14 la suta. La nivelul intregii Uniuni Europene, procentul populatiei cu probleme de intelegere a crescut de la 21 la suta, in 2000, la 24 la suta, in 2008. Romania inregistreaza performante scazute si in privinta participarii adultilor la cursuri de invatare permanente, fiind pe pozitia secunda la acest capitol, dupa Bulgaria."

Deci despre Finlanda, chiar cea care vrea sa renunte la scrisul de mana, se considera ca are cel mai bun sistem de invatamant din Europa, iar Estonia este pe locul 3. Daca noi care ne batem cu Bulgaria pentru ultimul loc consideram ca stim noi mai bine si nu vrem sa luam exemple bune, atunci vom ramane la acelasi nivel dar multumiti ca am facut cum am vrut noi.
Probabil ca ati vazut ca printre criteriile de apreciere este si numarul absolventilor de matematica, stiinte si tehnologie, nu numarul absolventilor de domenii umaniste, si stim foarte bine si de ce. Doar ca nu ne intereseaza.

In ceea ce priveste calitatea invatamantului pentru orbi dar in scolile normale, ai dreptate.
Problema este ca statul nu lupta ca sa rezolve problemele de care spui, pentru ca elevii orbi sa poata invata in conditii mult mai bune in acele scoli, fiindca asa ar fi normal, ca orbii sa nu fie izolati. Noi ne tot punem problema de ce orbii nu sunt integrati si nu lucreaza in firme, si de ce nu ne cunoaste nimeni si nu stie ce putem si ce nu putem face, dar cand este vorba despre scoala consideram ca trebuie sa ne auto izolam.

Tu spui ca in invatamantul orbilor invata prea multi elevi cu handicapuri multiple aparent spre dezavantajul orbilor. Si vazatorii spun acelasi lucru despre orbi si probabil ca nici lor nu le place cand intr-o scoala de masa apar si elevi orbi.
Asta se intampla deoarece fiecare vrea ce e mai bine pentru el, si nu vrea sa aiba de a face cu persoane de o calitate mai slaba care ar reduce nivelul intregii clase.
Tocmai din acest motiv si unele persoane cu handicapuri multiple vor probabil sa invete in invatamantul pentru orbi si nu intr-o clasa destinata celor cu handicapuri multiple, si tocmai de aceea si orbii mai isteti vor sa invete in scoli normale, fiindca daca nivelul scolii este mai ridicat, atunci elevului s-ar putea sa ii fie mai greu dar va invata mai bine. Numai sa reziste.

Ce spui tu despre calitatea liceelor speciale este pur si simplu fals, deoarece se poate vedea rezultatul, adica numarul absolventilor care urmeaza o facultate sau care dupa absolvirea facultatii au reusit sa se integreze in campul muncii alaturi de vazatori in alte domenii decat cele 4 clasice, si anume: masor, cartonar, profesor in liceele speciale si presedinte ANR.
Chiar si dintre cei care au reusit si au urmat un liceu exista unii care spun ca nu sunt multumiti de calitatea invatamantului, de izolarea elevilor cum spunea Claus, sau cum spunea Vortex, ca unele lucruri trebuia sa le invete pur si simplu pe cont propriu.
Deci in concluzie, daca actualul sistem nu da rezultate, trebuie sa intelegem ca asa ar trebui sa functioneze in continuare? Sau de aceea exista liceele speciale umaniste pentru orbi, ca sa pregateasca doar masori? Eu cred ca ar trebui imbunatatita calitatea invatamantului pentru orbi si in scolile obisnuite si in cele speciale.
Ce imi displace mie cel mai mult in discutiile despre scolile speciale versus cele normale este ca fiecare isi trage focul la oala lui, si cred ca nu exista nici macar un singur profesor din liceele speciale care sa spuna ca invatamantul in alte licee este mai bun fiindca exista mai multe domenii si profesori mai buni. Si de asemenea este suparator ca de fiecare data cand unii pun problema ca orbii sa invete in scoli obisnuite cum se intampla in alte tari mai dezvoltate din Europa, imediat apar niste destepti care spun ca in concluzie liceele speciale ar trebui desfiintate.
Eu cred ca liceele speciale ar trebui desfiintate doar atunci cand toti elevii cu handicap vor alege sa urmeze scoli obisnuite si cand in mod evident scolile normale vor fi pregatite sa educe si orbi, si cand vor avea si materiale didactice specifice, ceea ce sigur nu se va intampla o foarte lunga perioada de acum inainte.

[Cornel]

Sau poate ca exista si unii profesori imbecili care le recomanda acest profil nu fiindca au analizat ei ca este mai potrivit elevilor carora il recomanda, ci fiindca sunt profesori de romana sau alte materii umane, asa ca trag focul la oala lor.
Nu stiu de ce imi aduc aminte de limba latina... Zâmbet

nu prea inteleg care-i problema cu limba latina? poate ar trebui sa studiezi cam ce pondere ii acorda Finlanda acestei discipline si vei ramane uimit; iarasi mi-e neclar de ce or fi imbecili? termenul nu iti face cinste.
Nu prea sunt de acord cu vorba asta de tip lozinca cum ca invatamantul romanesc e de doi bani: un absolvent de informatica isi va gasi de lucru oricand chiar si in strainatate, de asemenea, nu am auzit de vreun absolvent de politehnica care sa someze, nici de unul de la medicina - mai ales stomatologie; acestia isi gasesc de lucru chiar in strainatate imediat ceabsolva; sigur e nevoie sa mai dea unele diferente, dar in general sunt cautati... Nici absolventii unei sectii de limbi straine nu se pot plange ca nu isi gasesc de lucru, mai ales daca e vorba de germana. Insa nu stiu cum, unora li se pare ca sunt foarte inteligenti cand fac afirmatia asta cum ca invatamantul romanesc e de doi bani,chiar daca ei insisi auurmat studii in cadrul lui;
in schimb si la noi, dar si prin alte parti, un absolvent de filozofie va trebui sa stie si sunt sigur ca o stiu, ca ceea ce studiaza la o facultate cu asemenea profil e in primul rand pentru ei, fiindca pe piata muncii nu prea se cer filozofi.

Revenind la subiectul topicului: cred ca prejudecatile sunt inevitabile; iarasi o sa spun ceva ce va deranja: cati nevazatori sunt dispusi sa renunte la pensie ca sa dea piept cu prejudecatile care nu-i sunt favorabile? de multe ori, in general cand calatoresc cu trenul si intru in vorba cu vreunul mai curios, nu stiu cum de se ajunge sa ma intrebe la un moment dat cam cat primim de la stat; mai precis "va da ceva statu'"
dupa ce ii raspund ce si cum, ramane ganditor... ce vreau sa spun e ca societatea, mai ales la noi, e destul de sensibila la stipendiile care ni se acorda, chiar daca nnu o clameaza. sigur vine nevazatorul si ii da cu -
"pai sa-si scoata ochii, daca ma invidiaza" sau "mie imi sunt necesari banii astia, ca doar eu nu pot sa fac asta si asta, daca nu dau un ban unui vazator...'
perfect de acord, da' atunci ar trebui inteles ca egalitatea in sanse si protectia sociala nu prea fac casa buna. Ca atare, prin unele tari din cate stiu, nevazatorul e pus sa aleaga intre salar si pensie de handicap; prin urmare, am fi dispusi sa punem problema in felul asta: solicitam suport legislativ, financiar etc' pentru infiintarea unor intreprinderi protejate, fiind gata sa renuntam la pensie?
paradoxal, da' tocmai in vremea comunista nevazatorul era privit cu mai mult respect, tocmai fiindca mai mult sau mai putin eficient, era incadrat intr-un loc de munca.

[IonPop]

Problema cu limba latina este aceea ca este absolut inutila pentru gasirea unui loc de munca in Romania. Sau se cauta pe piata fortei de munca si eu nu stiu? Ca element de cultura este foarte buna, insa cred ca in momentul de fata cred ca orbilor nu le lipseste in primul rand cunostintele de limba latina pentru a avea un nivel de trai mai bun sau pentru a se integra mai usor in societate.
Pentru cineva care are un loc de munca sau ii asigura familia un venit astfel incat nu trebuie sa isi faca deloc probleme, studierea limbii latine din pasiune este un lucru extraordinar pentru care merita felicitat.

Profesorii sunt imbecili atunci cand nu tin cont de interesele elevilor pe care ar trebui sa ii pregateasca, ci vor sa le impuna doar propriile preferinte si interese.

Ma rog, dupa cum spuneam, toate clasamentele aseaza frumos Romania pe ultimele locuri din Europa, nu avem universitati in Romania care sa se afle printre primele 100 de universitati din lume, dar de fapt cred ca abia avem intre primele 500 una sau doua, insa noi credem in continuare ca noi avem un invatamant de calitate extraordinara.

Un absolvent de informatica isi va gasi de lucru fiindca exista o mare cerere pe aceasta piata in toata lumea, iar in tarile dezvoltate exista o cerere pe masura. De aceea au investit si multe firme straine in acest domeniu in Romania, insa nu fiindca romanii ar fi mai buni decat americanii, ci fiindca sunt mai ieftini. Evident ca firmele straine nu pot spune asta, ca au investit aici fiindca pot da salarii mai mici, ci spun ca apreciaza cunostintele profesionale si alte bla bla. Cate produse software romanesti celebre cunosti in afara de BitDefender sau eventual de vreun program pentru e-learning facut de Siveco?
Or tu dai exemple fix din acele domenii in care exista o mare cerere pe piata fortei de munca de parca in Romania acele facultati ar avea cei mai multi absolventi. Romania este plasata pe ultimele locuri si din cauza interesului mai redus pentru unele dintre acele domenii.
Da, sigur ca da, si eu am urmat cea mai mare facultate din cea mai mare universitate din Romania, deci nu cine stie ce facultate considerata proasta, si totusi am invatat doar niste prostii vechi. Am avut un renumit profesor de management si marketing care a fost si decan si pro rector care nu era vorba, era foarte destept si carismatic, dar am gasit si in cursul lui bucati bune de texte copiate dintr-o carte de marketing a lui Philip Kotler, am urmat si un curs de finante in care cred ca am scris doar zece pagini intr-un semestru intreg fiindca profesorul ne povestea ce a mai facut el in timpul liber sau fiica-sa in nu stiu ce excursii, am putut alege intre doua materii ca marketing si studiul pietei insa doar teoretic fiindca profesorul ne-a spus ca de fapt este o singura materie dar ca noi putem alege ce vrem, asta ca sa arate institutiilor statului ca se respecta nu stiu ce conditii impuse de minister, am facut diverse materii destul de putin utile pentru specializarea noastra doar pentru ca unii profesori sa isi umple timpul si sa castige un salariu, am invatat intr-un semestru intreg sa folosim programul Word Perfect, iar in al doilea semestru am avut un alt profesor de informatica care nu stia decat Word Perfect, asa ca am mai reluat inca o data fix aceeasi materie, si as putea sa iti spun multe alte elemente care sa iti arate ce invatamant de calitate se facea. Iar acum vre-un an am vorbit cu cineva care preda la aceeasi facultate si mi-a spus ca pe vremea cand am invatat eu se facea scoala de un nivel extraordinar in comparatie cu ce zicea ca se face in prezent, deci probabil acum e mult mai rau.

Se pare ca tu nu intelegi ce inseamna egalitatea de sanse. Egalitatea de sanse poate insemna ca si daca noua ne-ar da statul o suta de milioane de lei pe luna, s-ar putea totusi ca noi sa nu fim egali in posibilitati cu ceilalti.
Egalitatea de sanse nu inseamna castiguri egale, fiindca una pot face vazatorii cu o suma, si alta pot face orbii care au mult mai multe bariere de trecut.

Eu cred ca infiintarea unor firme protejate este o solutie proasta chiar si in putinele state europene in care se aplica doar aceasta masura, si ca este mai buna masura aplicata de cele mai multe state in care toate firmele sunt obligate sa angajeze handicapati intr-un anumit procent. Pacat doar ca in Romania legea nu se respecta nici de catre institutiile statului.
Asta fiindca intreprinderile protejate nu inseamna integrare, ci autodiscriminare a handicapatilor si automarginalizare. In plus, nici nu este posibil sa se creeze astfel de firme in toate domeniile in care ar putea lucra persoane cu handicap. In teorie s-ar putea infiindca orice fel de firme, dar practic ele trebuie sa fie viabile si sa reziste in fata concurentei.

Ha? Asta chiar ca-i buna. Spui ca in vremea comunismului nevazatorii erau priviti cu mai mult respect? Probabil glumesti sau ai mai putin de 25 de ani si nu ai trait atunci.
Comunistii ascundeau si faptul ca Romania are persoane considerate de calitate inferioara cum ar fi handicapatii, somerii, bolnavii de SIDA. Romania era un stat perfect in care toata lumea era sanatoasa, toata lumea muncea fiindca tuturor li se dadea un loc de munca indiferent cat de ineficient era. Acela nu era deloc respect. Contacteaza-l pe domnul George Nicolescu si intreaba-l cam ce scandal a iesit cand nu stiu cine l-a difuzat prima data pe el la televiziune si a vazut o tara intreaga un orb care ar fi trebuit ascuns bine de tot de ochii lumii. Daca si acela era respect...

Iar invatamantul romanesc este prost fiindca este de tip rusesc, adica in facultati se face doar invatamant, nu cercetare, cu alte cuvinte studentii doar invata ceea ce au descoperit si cercetat altii din alte facultati din alte tari. Cercetarile la noi sunt doar niste pseudo-cercetari ca sa fie admise si sa se primeasca bani de la UE pentru programele doctorale, dar nu sunt deloc cercetari adevarate al caror rezultat sa se preia de catre firme si institutii si sa fie folosit in practica, sau de catre alti cercetatori care sa faca alte studii teoretice pe baza lor.
Iar ce se "studiaza" la noi poti vedea foarte simplu cautand dupa titluri de doctorat pe site-urile facultatilor si s-ar putea chiar sa te distreze unele dintre ele.

[Cornel]

In privinta lui G' Nicolescu, depinde ce parte a paharului vrei sa o vezi: cert e ca in orice societate sunt culmi ale prostiei apropos de faptul ca unii s-au revoltat de aparitia unui orb pe firmamentul slaggerului romanesc; si totusi, faima sa, atata cata este, si-a dobandit-o atunci, pentru ca atunci a castigat un festival, era destul de mult difuzat, i se compuneau piesemuzicale etc'; dupa89 nu vad sa se afirme nevazatori in domeniul acesta desi sunt unii foarte talentati si asta fiindca prejudecatile si anumite reticente sunt din plin prezente.
Departe de mine sa fac apologia mentalitatii regimului comunist, tocmai de aceea am folosit termenul "paradoxal" cand vorbeam despre respectul fata de un nevazator pe vremea aceea.

Gruia avea dreptate cand punea problema daca nevazatorul vrea cu adevarat sa lucreze? eu as nuanta spunand ca, cei mai multi, si, in general, cei mai galagiosi, spun ca ar vrea sa munceasca doar ca ei nu au prea facut-o pana acum si nu stiu ei ce inseamna sa ai un servici, li se pare ca ar avea un fel de distractie impotriva plictisului. Odata pus in paine, cum se zice, dupa ce vede ca trebuie sa traga putin, sa transpire, sa se streseze, sa isi asume niste responsabilitati si implicit sa raspunda pentru nerespectarea sau nerealizarea lor, da inapoi; stiu ca unele banci dar si alte firme au incercat pe bune cu unii, dar au fost esecuri totale.Sigur, pretexte s-au gasit, ba ca ii dadea prea mult de lucru, ba ca ii cerea si ce nu poate etc', doar ca ma intreb, cat s-o fi straduit la randul lui saisi mentina gradul de incredere acordat initial.
Am multi prieteni vazatori care lucreaza in domeniul contabilitatii sau prin banci si cand ii vad dupa opt ore daca nuchiar zece, in ce grad de oboseala ajung acasa, cu toata sinceritatea o spun ar parea ca desi discreditez capacitatea unui orbfie el cu calificare teoretica, ca nu ar face fata la un loc de munca unde chiar setrage. Nu generalizez; stiu si nevazatori care lucreaza in domeniul masajului si lucreaza din greu, dar dupa parerea mea, un absolvent de facultate e plin de pretentii din partea societatii fara ca el sa fie dispus la un cat de mic efort.

[IonPop]

Intr-adevar. Cred insa ca romanii nu s-au schimbat substantial in rau dupa 89 (sau cel putin sper) , ci cred ca acum au o libertate mult mai mare si pot sa isi arate si partile rele.

Ca tot ai deschis subiectul referitor la celebritatile actuale versus cele de inainte, eu chiar m-am gandit cum de acum nu mai apar de exemplu actori tineri la fel de talentati ca Radu Beligan, Dem Radulescu, Toma Caragiu si altii asemenea. Mi-am dat insa seama ca probabil si acum exista actori noi foarte talentati, iar un exemplu este actrita Delia Nartea de la Teatrul de Comedie din Bucuresti.
Atat doar ca inainte noi nu aveam prea multe posibilitati de a ne distra, nu aveam decat o singura televiziune cu un program de doua ore pe zi, nu exista web, internet exista doar in putine centre la care nu aveam noi acces, iar atunci eram super incantati de prezenta unor actori de genul celor amintiti.
Pe de alta parte, fiindca actorii aveau atata trecere si din acest motiv aveau o situatie cu totul speciala fata de publicul larg, fiindca puteau merge in turnee prin tari straine, castigau bani frumosi, cei care aveau cat de cat talent aveau toate motivele sa si-l imbunatateasca.
Acum insa, avem posibilitati nenumarate de a ne distra, putem comunica foarte usor si ne putem ocupa timpul comunicand de la distanta cu costuri foarte mici, asa incat nu mai simtim nevoia sa iesim, sa socializam fata in fata, si nu ma refer doar la orbi, ci la societate in general. Romanii nu mai citesc la fel de mult ca inainte cand foarte multi isi imprumutau unii altora cartile, desi acum au posibilitati mult mai multe de a citi, nu mai sunt la fel de pasionati de teatru, daca e vorba nici de cinematograf nu prea mai sunt la fel de pasionati fiindca pot sa descarce o multime de filme si sa le urmareasca acasa, unele teatre se plang de finantare slaba din partea statului, piesele de teatru "moderne" se fac cu foarte putina recuzita, cu alte cuvinte nu mai este la fel de rentabil sa fi actor. Asa ca poate ca astazi exista foarte multi actori sau cantareti care ar fi putut avea succes, dar s-au indreptat catre domenii in care aveau o siguranta mai mare ca vor putea obtine venituri care sa le asigure traiul.

Am fost odata la o piesa de teatru renumita: Sluga la doi stapani, iar cea care m-a insotit mi-a descris cam cum arata decorul. I-a fost foarte simplu sa faca descrierea, fiindca mi-a spus ca undeva pe scena este asezat un panou cu picior, cam ca un semn de circulatie, pe care scrie "Hanul lui Brighella" ...sau ma rog, un nume italian, ca nu mai tin minte exact care era. Deci aceea era modalitatea simpla de a arata ca acolo ar fi trebuit sa fie un han. Nu cine stie ce decoruri care sa imite arhitectura vremii, nimic decat un panou simplu de transportat.
Pe cei care realizeaza piesele ii intelegem fiindca niste decoruri mai ca lumea ar fi fost prea scumpe si ar fi necesitat un transport mai scump in timp ce numarul spectatorilor nu este extraordinar de mare, iar pe spectatori ii intelegem ca nu prea le mai place sa mearga la astfel de piese de teatru.

Acum exista o multime de trupe comice care au spectacole pe la televiziuni si cred ca si cea mai proasta dintre ele ne-ar fi incantat foarte mult inainte de 89, pe cand acum nu prea le mai bagam in seama pe niciuna dintre ele caci ne-am cam saturat de toate.
Inainte de 89 un cantaret se putea lansa la un festival ca Cerbul de aur sau Mamaia iar rockerii isi creau cu greu cate o trupa. Rezultatul era ca erau foarte putini cantareti adevarati, fiindca manelistii din trupe ca Albatros, Azur, Generic sau multe altele no-name nu erau deloc acceptate sa apara la TV sau radio si cred ca nici in spectacole publice, ci cantau doar prin baruri si restaurante, nunti, vindeau casete etc.
Acum insa, cred ca exista si televiziune de manele. Nu stiu exact fiindca nu urmaresc deloc televizorul. Acum se poate lansa oricine printr-o multime de moduri si spectacole TV sau incarcandu-si realizarea pe YouTube, acum exista mai multe case de discuri autohtone, nu doar Electrecord, si in asa gramada de talente este greu ca publicul larg sa descopere care sunt talentele adevarate fiindca ar trebui sa piarda foarte mult timp sa ii analizeze pe toti, iar asta fac de obicei doar cei pasionati special de un anumit domeniu artistic.

Cred ca din cauza asta nu mai sunt la fel de bine vazuti nici artistii nevazatori, nu fiindca ei ar avea mai putin talent. De fapt, care sunt astazi cantaretii romani renumiti? Cred ca putem enumera foarte putini, despre care stim precis ca peste 10 ani nu isi va mai aduce multa lume de ei. Deci si daca ar aparea cativa cantareti orbi talentati, ar deveni renumiti pentru o scurta perioada de timp, fiindca astazi lucrurile sunt intr-o schimbare mai rapida decat in trecut.
Iar pana la urma acest renume nu depinde doar de talentul cantaretului, ci si de melodiile pe care le canta. Putini sunt chiar atat de talentati incat sa isi compuna propriile piese, asa ca de fapt in multe cazuri talentul lor se rezuma la faptul ca i-a lasat mama natura cu un glas placut sau uneori nici atat, ci mai degraba doar un aspect fizic placut, caci glasul poate fi apoi aranjat in studio sa sune mai interesant.
Ei bine, pentru publicul vazator, un orb s-ar putea sa nu fie o prezenta prea placuta din punct de vedere vizual, asa ca din acest punct de vedere nevazatorii orbi au un dezavantaj, chiar daca altfel ei arata foarte bine.

Cat despre... daca orbii vor sa munceasca, chiar nu stiu ce sa spun.
Cateodata ii dau dreptate lui Gruia. Alt adata dupa ce mai aflu ca in cutare institutie mai lucreaza un orb, de care nu stiu prea multi, care poate nu vrea sa se stie ca lucreaza acolo fiindca poate a obtinut jobul pe niste cai mai... romanesti, sau dupa ce aud ca cutare orb a incercat sa se angajeze in cutare loc dar a fost respins, sau despre un alt orb care se zbate sa lucreze o perioada chiar si mai fara plata, sperand ca intr-o zi va fi angajat, sau despre alte situatii similare, imi dau seama ca poate ar fi putin cam nedrept sa spun in gura mare ca pur si simplu orbii nu vor sa munceasca, fiindca este clar ca mai exista multe alte cazuri despre care eu nu stiu.
Si eu imi zic ca daca orbii chiar ar vrea sa munceasca ar spune mai multi asta, ar face mai multi galagie ca ANR nu le ofera sprijin in acest sens, ar publica mai multi comentarii pe acest forum in pagina despre joburi pentru nevazatori, cred ca ar fi normal sa isi creeze chiar o lista de discutii pe care sa discute despre aceasta problema si multe alte lucruri pe care nu prea le face nimeni. Dar cine stie, poate ca altii au alte metode de a incerca sa isi rezolve aceasta problema, habar n-am.
Oricum, daca este sa raportam numarul celor activi care isi cauta de lucru la numarul total de orbi, atunci evident ca un procent foarte mic de orbi sunt persoane active, adica apte de munca si la o varsta potrivita pentru munca, iar dintre ele foarte putine isi cauta de lucru. Asta este totusi clar.
Eu am intalnit foarte putini orbi care au spus clar si raspicat ca ar vrea sa munceasca, deci nici nu as putea spune ca multi dintre ei sunt galagiosi.
Da, sunt perfect de acord cu tine cand spui ca cei mai multi dintre ei nu stiu ce inseamna sa ai un serviciu. Asta nu cred ca este o vina a lor. Cred ca asta se intampla tocmai fiindca multi nu au avut legatura cu societatea vazatoare si nu stiu cat stres si nervi si frustrari si suparari poate implica un loc de munca. Iar asta... pentru toata lumea, nu doar pentru orbi.

Eu stiu si de banci si de alte firme mari care au angajat doar de forma, si orbi si persoane cu alte tipuri de dizabilitati, doar ca angajarile s-au facut de la sediul central, persoanele respective nu erau deloc dorite de echipa locala din care ar fi trebuit sa faca parte si in care au fost impuse cu forta, unele au fost discriminate de la bun inceput si au avut parte de un birou separat in care nu mai lucra altcineva, cei din echipa locala au facut tot posibilul sa demonstreze ca acele persoane nu erau bune, asa incat firmele sa poata declara apoi ca au incercat sa angajeze, ba chiar persoane cu diverse tipuri de handicap, doar ca sa arate ca ele nu fac fata muncii pe care trebuie sa o depuna, desi uneori nici nu primeau ceva de facut, nu aveau acces la anumite date cu care teoretic trebuiau sa lucreze ci li se dadeau datele de catre altcineva. Alte firme prefera sa lucreze cu firme protejate fantoma, sa angajeze teoretic cativa masori, dar firma sa deconteze apoi sume mult mai mari decat nivelul prestatiilor, metode din care au de pierdut in primul rand firmele masorilor nevazatori care nu au acces la acele firme mari, sau diverse alte metode aplicate de unele firme de papetarie care au si o firma protejata prin intermediul careia incheie contractele etc.
Exista putine cazuri reale in care orbii au fost angajati cu adevarat pentru a munci. Adevarul este ca in cazul firmelor mari cum sunt Posta Romana, Kaufland si alte firme de comert, Petrom, firmele de cablu si telecomunicatii eu nu prea vad ce motiv ar avea ele sa chiar doreasca sa angajeze orbi, fie ca sa ii ajute fie ca sa beneficieze de pe urma muncii lor. Acele firme sunt interesate doar de profit, conducatorii lor sunt impresionati doar de cresterea profitului fiindca asa vor fi bine vazuti de consiliile lor de administratie, sunt interesati doar sa isi creeze o imagine cum ca vor sa faca bine societatii, si este cat se poate de normal ca fac tot felul de smecherii sa ocoleasca legea. Daca statul le-ar aplica niste amenzi sau suprataxe ca lumea fiindca nu respecta legea, atunci situatia s-ar schimba, doar ca nici statul si institutiile lui nu are interesul ca handicapatii sa munceasca, asa ca cine sa lupte pentru a schimba situatia? Daca statul si firmele mari au un interes doar teoretic, daca prea multi orbi nu se zbat nici macar protestand verbal, daca ANR nu ii ajuta fiindca din cate se vede nici nu prea pare sa aiba pe cine ajuta, atunci... vorba proverbului... daca nu schimbam directia vom ajunge cu siguranta in locul spre care ne indreptam.

Dar daca sti care firme au facut angajari pe bune, te rog sa ne spui. Evident, daca poti, fiindca eu cel putin am promis celor care mi-au spus sa nu dau detalii, asa ca nu pot sa spun prea multe, mai ales ca ar trebui sa spun lucruri care sigur nu le-ar placea unor firme.

Iar despre prietenii tai care lucreaza in domeniul contabilitatii, chiar asa este. Si in domeniul IT se lucreaza in foarte multe firme peste program, dar cred ca pe contabili nu ii intrece nimeni fiindca in acel domeniu intotdeauna este de lucru, intotdeauna este prea putina forta de munca in comparatie cu cate trebuie facute, iar cand au inchideri de luna e si mai si.

[Vortex]

@IonPop: INtrucat, dupa cum zicea Cornel, sunt in medie 10 elevi/clasa, nu se pune problema organizarii de doua profile in paralel. Si, daca e de ales, se alege uman. Aici sunt subiectiv, dar impresia mea e ca mai multi elevi in general se duc la uman, ca e mai usor, iar aceasta tendinta nu ar face decat sa se accentueze la nevazatori. O eventuala clasa nu ar avea suficienti elevi incat sa functioneze.

"
Nu cred ca pe elevii orbi ii indruma cineva cu adevarat in interesul lor, al elevilor, si le spune in ce domenii se ofera de lucru"
"

Dar pe elevii vazatori ii indruma cineva? Eu nu stiu sa existe asa ceva in invatamantul romanesc. Cred ca in strainatate se cheama consiliere in cariera.

"
Eu cred ca succesul mai redus al unora dintre colegii tai nu se datoreaza faptului ca au studiat textul in format electronic si nu braille, ci faptului ca ei probabil nici nu au fost interesati sa studieze matematica, nu au fost interesati sa gaseasca o solutie pentru a intelege si acele parti ale matematicii care nu pot fi studiate doar ascultand un text, fiindca stim bine ca majoritatea elevilor nu vor de fapt sa studieze nimic, ci sa gaseasca cea mai usoara metoda de a trece de acea perioada nasoala
in care sunt obligati sa invete tot felul de chestii care nu le plac.
"
Cand ma refeream ca au avut un succes mai redus, ma refeream la toate materiile, nu doar matematica. Ok,nu au vrut sa invete. Totusi, se pune intrebarea: De ce doar cei care nu au vrut sa invete au trecut pe laptop, iar cei care au vrut au ramas pe braille? Coincidenta?


"
de cautat nu cred ca poti cauta mai usor o informatie anterioara in format braille decat in format electronic cu Control+F, mai ales daca informatia este cu cateva pagini in urma.
"
Faceam comparatia cu formatul audio, inregistrari mp3. IN daisy sau format electronic intr-adevar s-ar putea.

"
Eu am vazut destul de multi nevazatori Romani pe anumite liste de discutii romanesti care au absolvit un liceu special, unde sigur ca au invatat folosind alfabetul braille, dar care scriu cu foarte multe greseli de ortografie, si inca in mod repetat, deci nu este vorba despre simple erori intamplatoare. Asta mai ales ca scriu chiar in romaneste.
"

Scrisul doar ajuta, nu garanteaza ortografia corecta. Daca te gandesti, e logic. Daca ai invatat doar audio, de unde sa stii cum se scrie? Auzi doar cum suna...

De acord cu ideea ca liceele sunt fabrici de diplome. Nu toti elevii ar trebui sa le finalizeze. In ultimul timp, s-a inasprit bacalarueatul, cel putin la liceele normale. Despre cele speciale nu stiu, primesc semnale mixte.

Referitor la chestia cu Finlanda. Ei reununta la scrisul de mana, nu la invatarea prin scris si citit. Scriu, doar ca mai repede.

Complet de acord cu privire la calitatea dezastruoasa invatamantului romanesc. Desi iar o sa par arogant,, consider ca m-am angajat "in ciuda", si nu "datorita" facultatii... Formularea asta nu imi apartine, e a unui cadru universitar care incearca sa schimbe lucrurile. IN facultatea de informatica trebuie sa inveti si sa lucrezi pe cont propriu, nu faci nimic cu tehnologiile din anii '80 pe care ti le predau aia. Sau, chiar daca iti predau si chestii mai noi, sunt ore putine, deci trebuie sa lucrezi singur ca sa ajungi sa stapanesti tehnlogia respectiva suficient de bine incat sa fie utila cuiva. Imrpresia asta mi-am format-o din experienta proprie, a colegilor de la firma (care, ce-ii drept, au venit de la aceeasi facultate cu mine in majoritate), dar si din discutii si marturii ale altor persoane.
Cat despre liceu, am mai zis. Ceea ce mi-a folosit cu adevarat la lucru, nu cultura generala, am facut fie cu un profesor pe care, ce-i drept, il cunosteam de la scoala, dar in afara clasei, fie singur sau ajutat de alte persoane.

"vor nevazatorii sa munceasca?"
Eu zic ca da. Nu stiu, poate ne grupam instinctiv, grupul asta de oameni, dar eu vad destui care nu doar ca vor, ci o si fac. ca tot am dat exmeplul cu clasa mea, deja ma simt membru din esantion de cercetare, o sa continui. O sa iau doar nevazatorii, intrucat situatia cu partial vazatori e total diferita, in opinia mea. Din 5, 3 lucram, iar una din ceilalti 2 isi continua studiile.
Poate apare blazarea odata cu varsta, nu stiu ce sa zic.

[Florin]

Salutari tuturor,
Discutii si pareri interesante pe aici, ma bucur sa descopar multi cunoscuti pe aici, pe uni ii cunosti deja dupa opinii chiar daca ii cheama Ion Pop sau Vortex ,
Ca deobicei fie ca ne place sau nu adevarul e pe la mijloc. Scolile fac si ele ce pot, cu oamenii de care dispun, copiii sunt si ei marcati de era actuala. Handicapul e clar o piedica care nu poate fi usor inlaturata, iar problemele societatii sunt si ale comunitatii de nevazatori si intr-o proporti mai mica si invers.

[IonPop]

Da, ai dreptate, nici in invatamantul pentru vazatori nu se ofera indrumare in cariera, si dupa cum am mai spus, si invatamantul pentru vazatori este din ce in ce mai slab. Asta nu inseamna ca ar trebui sa consideram toate astea ceva normal. Pentru a fi cat de cat acceptabil, invatamantul pentru nevazatori din Romania ar trebui sa fie de o calitate mai buna decat cea a invatamantului pentru vazatori (asa cum este el in prezent). Stiu ca ar fi o utopie sa cred ca s-ar putea realiza asa ceva prea curand, insa ce e neplacut este ca nici nu pare sa fie cineva interesat de asa ceva. De exemplu, nu cred ca ne putem astepta ca elevii orbi sa inceapa sa invete lectii in format electronic de luna viitoare sau de anul viitor, dar totusi cred ca ar trebui ca liceele speciale sa isi manifeste interesul si in acest domeniu chiar daca vor trece probabil ani buni pana cand si profesorii si elevii vor incepe sa studieze unele materii in acest fel. Iar acest interes s-ar putea manifesta prin contactarea firmelor care produc manuale electronice pentru a cere pentru testare manualele pe care le produc, sa faca propuneri de accesibilizare daca este cazul, sa incerce eventual sa convinga unele firme sa produca manuale adaptate special pentru orbi daca accesibilizarea celor pentru mase nu se poate face suficient de bine, iar daca firmele acelea nu vor sa colaboreze sa faca plangeri la minister, sa ii incite pe parintii elevilor sa faca plangeri la consiliul national pentru combaterea discriminarii. Atunci ar fi intr-adevar mult mai justificat sa contacteze presa si sa le spuna ce probleme are liceul...

M-am referit la o indrumare adevarata cand am spus ca nu exista nici pentru vazatori, fiindca in teorie, daca ar fi intrebati niste politicieni sau cadre din anumite institutii, ne-ar putea spune ca exista cel putin pe langa universitati centre de orientare si ca au si diverse proiecte finantate din fonduri UE. Ce efect au acele centre insa, cred ca nu mai are rost sa vorbim.

Nu, nu este deloc coincidenta ca cei care nu au vrut sa invete au trecut pe laptop. De fapt ai spus-o si tu, au facut-o fiindca era mai usor de scris pe laptop. Daca ar fi vrut sa studieze ca lumea, s-ar fi lovit si ei probabil de anumite neajunsuri pe care probabil le-ai intalnit si tu, si atunci poate ca ar fi preferat sa renunte la laptop.
Si nu este coincidenta nici ca asta s-a intamplat la toate materiile, fiindca in general indiferent de profilul scolii, cei mai buni sunt buni la majoritatea materiilor, pe cand cei mai slabi sunt slabi la majoritatea materiilor. Rareori vezi sa existe elevi care iau doar note de zece la matematica si fizica dar care raman corijenti la limba romana sau istorie.
Nivelul de dificultate al materiei nu este unul extraordinar de ridicat incat doar cei foarte talentati in domeniul real sau uman sa poata face fata, ci este nevoie de mai multa vointa de a invata precum si de un nivel de inteligenta general suficient de bun pentru nivelul liceului. In trecut existau pe langa liceu si alte forme de invatamant cum ar fi scolile profesionale, pentru cei care chiar nu erau in stare sa invete materia pentru liceu, si care urmau sa presteze doar munci pentru care era nevoie de mai putina inteligenta si cunostinte complexe. Apoi mai erau si scoli de ucenici, de un nivel si mai redus. Acum practic nu mai exista astfel de scoli, asa incat nivelul liceului a scazut foarte mult fiindca trebuie sa pregateasca laolalta si elevi buni si elevi slabi, spre avantajul minor al celor slabi, si spre dezavantajul celor buni.

Daca elevii ar scrie in format electronic iar profesorii ar corecta ce scriu ei, le-ar putea gasi erorile si i-ar putea corecta invatandu-i sa scrie corect. Ba chiar cred ca corectorul din MS Word i-ar putea ajuta direct pe elevi avertizandu-i cand scriu ceva incorect.
De aceea am spus ca in special pentru manuale formatul Daisy este mai util decat pentru literatura beletristica, fiindca in acel format se poate citi si textul electronic si se poate vedea cum sunt scrise toate cuvintele.
Daca citesti ceva in format mp3, este super facil, e drept, dar treci prin materie ca prin branza si rezultatele vor fi ulterior reduse, evident.

Da, finlandezii renunta la scrisul de mana. Dar i-a fa o propunere la un liceu de orbi sa renunte si ei la scrisul de mana si sa interzica punctatoarele, sa vezi ce iese.
Dar ar avea dreptate sa se opuna fiindca noi nu suntem totusi in acelasi stagiu de dezvoltare ca Finlanda.
Ce e neplacut insa e ca nici nu pare sa doreasca cineva sa se treaca de la actualul stagiu la unul mai modern, dintr-o multime de motive. Si asta in invatamantul romanesc in general, nu doar in cel special.
Iar atunci intrebarea este... oare cei care lucreaza in sistemul de invatamant chiar sunt convinsi ca actualul sistem este mai bun decat altele mai moderne, asa ca nu merita efortul de a face aceasta schimbare in viitor?
Sau stiu de fapt ca altul este adevarul dar prefera actualul sistem deoarece nu implica eforturi suplimentare pentru a se obisnui cu ceva nou...

Tu ai fost norocos daca ai studiat tehnologii din anii 80. Eu am studiat si tehnologii care se utilizau in urma cu mai mult de 100 de ani, inventate in a doua revolutie industriala, si toate principiile care erau valabile atunci. Nu invatam despre externalizarea serviciilor, despre outsourcing, despre metode de flexibilizare a activitatii firmelor, despre productie robotizata, ci invatam despre productia de masa, despre cum sa se aranjeze mai bine strungurile si alte echipamente pentru a nu exista locuri inguste, adica care sa sugrume activitatea, si despre cum sa se produca cat mai mult, fara sa fie important si sa poti re-orienta productia catre altceva in caz ca ar putea scadea cererea, am invatat si despre productia metalurgica, miniera, alimentara, a lemnului, a maselor plastice, a incaltamintei, tricotajelor, a materialelor de constructii, despre comert si merceologie asa cum se facea ea in urma cu zeci de ani, am facut experimente de lucru la strung in subsolul cladirii rosii, am topit si turnat diverse piese de aluminiu, am cracat motorina in laborator ca sa producem benzina, am invatat cum se construiesc baraje de acumulare, am studiat tot felul de dispozitive de masurare a fluiditatii si multe altele asemenea, de parca as fi studiat la politehnica.
Dar nu doar asa un studiu teoretic, ci cu formule de calcul si experimente practice. Ei bine, nu pot sa spun ca mie mi-au displacut, fiindca aceste cursuri de tehnologie si merceologie au fost totusi cele mai practice cursuri pe care le-am facut in facultate, iar profesorii care ne-au predat se vedea ca au lucrat efectiv in firme si au facut chiar inventii brevetate pentru tot felul de dispozitive incat ce am invatat ar fi fost ceva util daca nu mi-as fi pierdut vederea si as fi lucrat intr-o firma industriala. Dar totusi, fetele, colegele erau terorizate, fiindca ele nu prea erau pasionate de domeniul tehnic, si in fond si eu as fi fost mult mai incantat sa invat lucruri moderne, de exemplu la merceologie sa invatam mai ca lumea despre sistemele de etichetare cu coduri de bare, nu doar vechituri.

Stiu ca ai dreptate fiindca si alte cunostinte care au absolvit o facultate de mate/info mi-au spus cam acelasi lucru, iar in facultate intr-un an am stat in caminul 7 din Observator care cel putin atunci era ocupat de studentii la automatizari/calculatoare si am avut colegi care studiau IT-ul in camera, asa ca inca de atunci si pana acum pare sa nu se fi schimbat ceva in bine.
De aceea am spus eu cu ceva vreme in urma ca eu cred ca indiferent de domeniu, daca cineva vrea sa reuseasca trebuie sa munceasca pe cont propriu. Din pacate nu toti pot sa studieze pe cont propriu in exclusivitate, iar in anumite domenii s-ar putea sa fie mai greu de studiat decat in domeniul IT.

@Florin: Sigur, ai dreptate. In fond fiecare facem ce putem si cat putem. Nu este vina cuiva care nu poate sa faca mai mult desi si-ar dori. Intrebarea este in ce masura isi doresc unii sa apara imbunatatiri si in domeniul educatiei si ce si-ar dori sa faca si nu pot.
Pana si unele reviste gratuite pentru orbi au publicat de exemplu cursuri de HTML. Oare profesorii de informatica din liceele de orbi si-au creat cate un cerc de informatica in care sa ii invete suplimentar pe elevii care vor sa invete diverse lucruri simple cum ar fi HTML sau chiar programare intr-un limbaj simplu?
Sau profesorii de limba romana au creat un cerc literar care sa produca ceva... o revista electronica a liceului de exemplu?
Nu cred ca acestea sunt lucruri dificile, pe care profesorii sa nu fie in stare sa le faca.